1,471 matches
-
din creier, ceea ce ar conduce la o producție mai mare de radicali liberi mai ales în acele locuri și ar afecta nervii activi. Melatonina ar avea nu numai capacitatea de a neutraliza acești radicali liberi, ci, în plus, ar încuraja traiectele nervoase alternative pentru a evita utilizarea excesivă a unui număr redus de asemenea traiecte. Probabil că tocmai de aceea, unele persoane care iau melatonină au impresia că li s-a împrospătat memoria. Melatonina și tensiunea arterială. Jacques de Champlain, profesor
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
ales în acele locuri și ar afecta nervii activi. Melatonina ar avea nu numai capacitatea de a neutraliza acești radicali liberi, ci, în plus, ar încuraja traiectele nervoase alternative pentru a evita utilizarea excesivă a unui număr redus de asemenea traiecte. Probabil că tocmai de aceea, unele persoane care iau melatonină au impresia că li s-a împrospătat memoria. Melatonina și tensiunea arterială. Jacques de Champlain, profesor de fiziologie la Universitatea din Montréal, a studiat efectele melatoninei asupra tensiunii arteriale. Injectarea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
al operațiilor magice făcute de vrăcioaice ca s-o dezlege pe nevasta stearpă, la fel e transformarea povestitorului scenei în om-copac) și a lui Szász Gyula, a cărui nevastă adulteră dă naștere unui băiat care va urma în viață un traiect de picaro catolico-ortodox. Pitorescul abundent, ornamentația în cascadă, planurile hiperminuțioase obnubilează funcția mitică, lăsând impresia de inconsecvență, în ciuda virtuților de stilist pe care C. le vădește. Romanul documentar Când toca la Radu-Vodă (1992) se dorește o evocare a bucureștenilor dintotdeauna
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
în care salariile ar crește peste minimul de subzistență, astfel diminuându-se profiturile până la punctul în care investițiile se stopează; salariile medii ar scădea din nou, progresul tehnic ar face munca mai productivă și s-ar relua creșterea economică pe traiectul către stadiul staționar. Teoria creșterii economice a apărut ca urmare a macroeconomiei keynesiene. Economiști ca Harrod, în 1939, și Domar, în 1946, și-au focalizat atenția pe ratele de creștere a output-ului și venitului ca variabile fundamentale într-o
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
tehnologic; lunga perioadă a marginalizării; lipsa de disciplină socială; structurile sociale conservatoare; probleme demografice grave; condiții geografice și climaterice dificile. Prinse în „cercul vicios” al sărăciei, țările slab dezvoltate își agravează situația prin comerț liber și nu se plasează pe traiectul creșterii economice. Foarte expresiv, R. Nurske caracteriza astfel situația: „o țară este săracă din cauza sărăciei ei în timp ce creșterea economică creează sau alimentează creșterea economică”. Cel mai tranșant, poziția structuralistă a fost afirmată în raportul ECLA (Economic Committee for Latin America
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
anume, poate fi blocată sau descurajată de limitările pieței preexistente... Prin aplicarea capitalului într-o gamă largă de activități, este crescut nivelul general de activitate economică și e extinsă dimensiunea pieței. Creșterea echilibrată este mijlocul de a pune economia pe traiect și de a asigura rata de creștere când forțele externe ale progresului prin expansiune comercială și investiții străine sunt lente sau inoperabile”. A doua strategie de dezvoltare economică - investiții în sectoare prioritare - a fost propusă de Albert Hirschman. În scopul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
apă, climă, vegetație sălbatică, plăcerea destinderii în mijlocul naturii etc). Controverse privind economia dezvoltării Lord Robbins observa, acum mai bine de patru decenii, că teoria dezvoltării economice adresează două tipuri de întrebări: Care sunt cauzele fundamentale sau condițiile dezvoltării economice? Ce traiect va lua dezvoltarea dată fiind o anumită configurație a acestor condiții fundamentale? Altfel spus, de ce și cum are loc dezvoltarea constituie preocuparea cercetării sistematice a acestui proces. Cel puțin așa au stat lucrurile până la începutul anilor ’60. Economia dezvoltării a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
colective, precum sănătate, educație și regula legii. Într-un recent interviu, Easterly a argumentat o dată în plus că Economia Dezvoltării a eșuat, dar aceasta nu înseamnă și eșecul potențialului de dezvoltare. Macrostabilizarea și ajustarea structurală au reușit să pună pe traiectul dezvoltării țările care le-au aplicat consecvent. Compărând țările cu rate înalte de creștere economică cu țările care au înregistrat rate scăzute sau au stagnat. Observăm că țările cu creșterea rapidă au avut în general politici prietenoase față de piața liberă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și simulează deficiențe motorii; stabilește: intensitatea de curent necesară stimulării fibrelor senzitive și motorii, timpii de latență, viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după un timp de latență mult mai lung decât pentru potențialul M; excitația parcurge
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
relația cu exteriorul, creatoare de inteligență, este activă și nu statică. Analiza contururilor obiectelor nu este suficientă pentru fabricarea unei informații pertinente pentru un robot, fiindcă fiecare informație trebuie să fie analizată în funcție de o acțiune, de o mișcare, de un traiect. Se înțelege mai bine de ce "călătoriile îi formează pe tineri" și de ce "ideile vin din mers". De ce vederea unui torent este mai stimulativă pentru spirit ca aceea a unui eleșteu. Nu avem, dincolo de toate, o concepție vehiculară asupra vehiculului, așa cum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tub numai dacă există o diferență de presiune între cele două capete ale tubului (fig. 64). Debitul de aer depinde de diferența de presiune, dar și de modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
exercițiului individual, ci și al transmisiei sociale și al exercițiului interacțiunii În colectiv. Pentru Piaget, de exemplu, cooperarea este posibilă ca „proces generator de rațiune”; interrelațiile sociale - ca factor de dinamizare a dezvoltării cunoașterii individuale. Iar pentru VÎgoțki, gândirea urmează traiectul dezvoltării de la social către individual, toate funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care le întreprindem suntem ghidați de un mobil anume, de dorința de a atinge un obiectiv Și de trebuința de a finaliza acel demers. Acțiunea umană, înainte de a se întâmpla, este precedată de o proiecție a minții, de parcurgerea unui traiect de reprezentare a algoritmilor care vor deveni operaționali, de fixarea de repere, de încercarea de eliminare a contradicțiilor Și obstacolelor pentru a reuși. Nu de puține ori, atunci când trebuie să prezinți varianta pe care ai ales-o, vei spune: „Intenția
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pe loc o hîrtie din care reieșea că ei n-au nevoie de profesori de muzică. Am revenit la București, unde după trei luni am găsit un post de Învățător În comuna Mereni, județul Vlașca, nu departe de gara Videle. Traiectul Îl făceam cu trenul, luni dimineața plecam, vineri după-masa reveneam la București. În acea vreme, adică În 1961, se manifesta un anumit dezgheț politic În țară, Începuseră legăturile cu firmele occidentale, Întreprinderile industriale românești aveau nevoie de traducători. Cunoșteam franceza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
existenței. În studiul de sinteză Introducere în opera lui Zaharia Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul rând obsesia unei mitologii rustice, ancestrale, de sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor latine”), apoi
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
destinului, precum și forța interioară a personajului de a lupta și de a rămâne un învingător. Echilibrul lui Pozdare se manifestă la moartea idolului său, Stalin, când ia cunoștință de aspectele sumbre ale personalității acestuia, fiind nevoit să parcurgă un contorsionat traiect de revizuire a atitudinii față de Iosif Vissarionovici. Eroii participă mai mult exterior la dramele provocate de fanatismul politic, iar perspectivismul adoptat ca strategie narativă rămâne inoperant din cauza vehiculării aceluiași set de informații despre un personaj sau altul. Romanul politic este
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
factor înnoitor în procesul cunoașterii, F. examinează critic poziția și realizările ei în angrenajul societății italiene. Demersul analitic se menține în sfera culturii, dar sunt frecvente trimiterile la alte domenii. Militantismul creatorilor de idei și frumos este urmărit pe un traiect care are drept limite Renașterea și anii de după al doilea război mondial. Cercetătoarea afirmă că aportul făuritorilor de cultură italieni crește în volum și importanță de-a lungul istoriei, dar strădania lor rămâne mereu deficitară în registrele progresului socio-spiritual. În
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
fără oarecare temei - exagerat sofisticata construcție frastică, apetența pentru excesul de neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de recurs la intertextualitate. Cărțile următoare, apărute după o pauză de un deceniu, învederează o echilibrare și o „disciplinare” - pe un traiect fidel propriilor coordonate - ale emisiei lirice, acreditând un poet adevărat, reflexiv cu autenticitate, practicând „un lirism țâșnit din intensa trăire a ideilor” (Paul Georgescu), într-o expresie densă, cultivată și concentrată, nu lipsită de vigoare, supravegheată, cu predilecție pentru paradox
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Ion Marcoș, „Sepia”, TR, 1973, 26; Valentin Tașcu, „Sepia
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]