1,422 matches
-
de șoapte, columna din ele și zborul păsării lin Patria-i îngândurarea din fiecare ce ne prelinge în lucruri pe veci patria-e dorul la plecare lumina nou-născutului deci Un hram de înțelesuri ca o despovărare în limpezimea sângelui de get tranșee de azur pre-nlăcrimare și binecuvântarea castă de poet Un murmur ancestral ce se developează zidindu-ne sămânța blânde firi pământul nins de ape ce veghează candoarea maicii noastre din priviri Referință Bibliografică: Patria / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PATRIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356031_a_357360]
-
joacă: „Hai, că tac’-tu iar spune prostii!” Am încercat și eu să-l imit. De spusele mele nu râdea nimeni. Nici eu. A fost pe front. S-a jurat că n-a tras nici un glonte, n-a stat în tranșee, dar a ajuns până la Don cu un tren sanitar în care trebuia să aducă în țară oi de rasă, de care spunea că-s Kara-kuru-kum, dar noi am pizdilicumo rău de tot. Avea patru copii și a fost mobilizat pe
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care le prindeam în copilărie sărind prin tranșeele rămase după război și le-nfigeam în cârlige — momeală pentru peștii postbelici. Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată, prin care un invalid, trecând din două-n două, poate face o minunată plimbare de cinci mii de pași. Zece mii
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Mircea Tănase s-a axat în comunicarea sa pe evidențierea rolului pe care l-au avut presa și, în special, ziarul “România” la crearea rezistenței românești în timpul primului război mondial. Printre publicațiile ostășești din această perioadă au fost amintite: revista "Tranșeelor", “În Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian Goga. Printre colaboratori s-au aflat: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Vasile Voiculescu, Eugen Lovinescu, Eugen Goga, Demostene
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Delavrancea, Vasile Voiculescu, Eugen Lovinescu, Eugen Goga, Demostene Botez. Regina Maria însăși a publicat o serie de articole în paginile lui, care sunt adevărate texte literare. Ziarul avea un tiraj zilnic de 15 000-20 000 de exemplare care ajungeau în tranșee. S-a remarcat prin limbajul savuros, rigoarea informațiilor, conectarea cu realitatea, umorul multora dintre articole. Conf.univ. dr. Gavriil Preda în expunerea Domniei Sale a prezentat aspecte ale relațiilor româno-ruse în anul 1917 la nivel militar, economic, medical, al Casei Regale și
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
a fost multiplicat și trimis în tanșee, marcând un moment de revigorare a speranței românești în victorie, considerat de Pamfil Șeicaru „un imn de credință în victoria finală”, ziarul „Neamul românesc”, un simbol al rezistenței naționale, care era distribuit în tranșee și a avut un bun ecou în rândul contemporanilor, redactarea „Proclamației către țară”. De asemenea, atenția cercetătorului s-a îndreptat către relația lui Iorga cu Regele Ferdinand și regina Maria, rolul lui în grațierea unor condamnați, printre care s-a
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Nici nu îndrăznesc să gândesc ce ar însemna asta pentru imaginea Dumneavoastră ca salvator al neamului; 2 În cele câte luni cât va dura războiul se va putea constata dispariția fenomenului de șomaj întrucât toți șomerii se vor afla în tranșee. Va deveni disponibil astfel fondul de șomaj una din problemele actualului buget; 3 Statul, folosind puterea dictonului: Totul pentru front, totul pentru victorie va putea suspenda pe timp nedefinit plata pensiilor deoarece nu cred că este corect ca în timp ce oștile
SCRISOARE DESCHISĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370623_a_371952]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SITUL UNIVERSULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului în cârca furnicilor omul pășește agale ridică fruntea mândru gesturile îi sunt leneșe sapă groapa bipedului visător printre tranșee de umbre situl universului freamătă între poli cuvintele se nasc ușor, rezistă puțin la fel ca materialele ieșite acum din mâna omului la fiecare freamăt mai cade o cărămidă sau un ciob din zidurile de sticlă ale luxului la final
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în ochi răsare acolo ca un corn rugos de inorog ca un țurțure de gheață palidă ca între doi sâni lăptoși de mamă lichidă ascunsă-n tranșee printre soldații morți - cum se înlănțuie moartea cu brațele când sunt inorog pe tărâmul dintre vise păduri de pin transformându-se în luntre aurii cum coboară ele muntele de-a lungul albiei de râu și se sparg de pietre cu
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
la TV despre atacul de a Pearl Harbour, Midway sau alt arhipelag sau insulă din Pacific, confruntarea pe viață și pe moarte cu japonezii, rolul serviciilor de informații angajate pe teatrul operațiunilor din Extemul Orient și Oceanul Pacific de a susține “tranșeele” de pe uscat, aer sau apă de pe “frontul nevăzut sau din umbră”. Când a venit vorba de “securizarea” informațiilor de natură exclusiv militară și nu numai, un rând mi-a atras atenția: codul secret Navajo, am căscat ochii, mi-am notat
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
neîncorporabil nici măcar la rezerviști, de loc din Los Angeles și care trăindu-și copilăria printre membrii tribului Navajo, se oferă voluntar dorind să dea o mână de ajutor “cauzei”, știind că ar putea fi de ajutor acesteia nu doar din tranșeele unde se măcelăreau combatanții ci și din poziții așa zis secundare, auxiliare, a început încă din anul 1942 să creeze un sistem de cifrare, inspirându-se din cunoștințele dobândite pe vremea când se juca pe toate coclaurile prietenilor lui Navajo
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
s-ascult note dulci de vioară Din concertul banalului „ieri“. Zile-ntregi mi-ar părea un supliciu, Învrăjbită-n pustiul din noi, Iar durerea mi-ar fi un deliciu, Curcubeu prin zoritele ploi. Cicatricea destinului, vie, S-ar schimba în tranșee adânci, M-ar preface-ntr-o groapă pustie, Aș fi iarbă răzleață pe stânci... Referință Bibliografică: SINGURĂTATE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile
SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354001_a_355330]
-
propria cale cu norul unor cântece zornăitoare, de discutabilă înveșmântare modernă, doar a cântat și altceva decât folclor pur: muzică ușoară, romanță, muzică etno, de petrecut în repaosul gândului ostenit și sufletului încărcat, muzică a înseninării și adierii voioșiei prin tranșeea vieții până în ultima clipă alergată și împovărată! Din repertoriul de cântece ale maestrului Benone Sinulescu, vast cât o mie ale celor ce clevetesc, lucitoare ca un soare pe lângă scânteile fumegânde ale celorlalți, fiecare are ocazia și dreptul să aleagă ceea ce
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
veac. Poate par neverosimil în costumul meu bizar peticit cu zeci de resturi din ființa lui Icar, dar dorința mea profundă e să pot să mă confund nu cu zborul său bezmetic, ci cu visul său profund. Încă pot săpa tranșee, pot să-nalț redute-n gând fără teama prăbușirii în fatidicul curând. Armăsari cu șapte inimi vin să-i mân în lumi de vis spre-a-mplini ce-n marea carte de la început s-a scris. Și de nu va
ŞI DE NU VA FI SĂ FIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352726_a_354055]
-
poartă Va exploda în fiecare soartă Când zilele cu soț ne bat în tâmple Cartușe de război și foc de armă: Coșmarurile veșnic se repetă Acesta nu-i un târg de operetă Ci doar semnalul de alarmă Adăpostiți în ultima tranșee Semnalizăm balizele factice Sorb lunetiștii drogul unui vis Cu gândul la o neagră orhidee Referință Bibliografică: Sunteți liberi, cumpărați o armă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 510, Anul II, 24 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
SUNTEŢI LIBERI, CUMPĂRAŢI O ARMĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347044_a_348373]
-
a dedesubturilor strategico-politice care au accentuat masacrul. Și mai știa acest înțelept om de arme și profund cunoscător al istoriei că ostașul oricărei armate din lume e absolvit de orice eroare politică săvârșită de cei ce l-au trimis în tranșee. La noi, pesemne că nu se știe (încă!) asta. Generalul, Omul cel trecut prin experiența umană a unui veac, a fost, la evenimentul cultural de la Chișinău, cel mai aplicat și mai plastic comentator al monumentalei lucrări editoriale lansate în prezența
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
Câtă îmbuibare de nesăbuință poate avea cel ce zice că maestrul Alexandru Arșinel nu este revoluționar?! Cuvântul trebuie să fie oglinda faptei! Ce poate oglindi, așadar, un cuvânt împotriva maestrului Alexandru Arșinel? Afară de lupta de o viață a sa, în tranșeea binelui sufletesc al românilor, nu se știe oare, că și la evenimentele din decembrie 1989 a fost pe baricade, cu armele sale, printre altele vorbind națiunii la Radio, povățuind și însuflețind la ridicarea întru libertatea ei? Cu ce sunt mai
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
Toate Articolele Autorului În partea ta de noapte, culorile se spală-n vin, și împing agale semne spre răsărit... Le aștept! Le aștept înainte de miezul nopții, când fereastra este întredeschisă spre albul din inima peste care mucegaiuri și-au întins tranșee, și când vei trece pervazul, te vei albi, alb vrăjitor, vei trece de voaluri și dantele, fără iluzii căzând în palme... Nu mai vreau ca mările, pe muchii de cuvânt să-și caute umbra! Nu mai vreau răsuflarea, lăcașuri sacre
SĂ VII ÎN LINIŞTEA NOPŢII! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357926_a_359255]
-
de farmec fiind prilej de odihnă și bucurie pentru țărani. Pe ulița mea erau mulți băieți și fete, copilandri ca mine, dar și flăcăi și fete de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam din te miri ce. O, eram atât de fericiți! Nu simțeam frigul pentru că eram bine îmbrăcați cu haine din lână ... confecționate de mamele noastre. Iar în
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
O bucățică de pierpătrat Stă în palma zeului Mardoh. Zilele comemorative sunt dedicate Cinstei care a murit. Închise-s farmaciile și clinicile, Ca-n vremea imperiului manciurian. Mă uit la ceas, halatu-l las să zboare, Frumoasele se uită după geam. Tranșee paralele umplu câmpul, Cubiștii au învins de un an. Când moare un înțelept, Toți sunt rudele lui, Tatăl meu era un înțelept? Ce este tatăl? Este tatăl și atât. Cine pe cine părăsește? Durerea este de partea celui care rămâne
FAPTE DIVERSE de BORIS MEHR în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358047_a_359376]
-
să le ascundă, iar să le ardă nici atât. Tată-tău obișnuia să spună că lui Magda i-a plăcut mereu să facă pe viteazul pe front, de pildă, deși ofițer și nu-i cerea nimeni asta, se ridica primul din tranșee ca să-i întâmpine cu grenade pe atacatori. Învățase o mulțime de înjurături rusești de la prizonieri și le rostea în gura mare, în timp ce arunca grenadele una după alta. Pe domnul Magda îl mai întâlnisem de câteva ori după vizita ce ne-
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
destin mult încercat l-au urmat ca o umbră și ca o cunună, pas cu pas, clipă de clipă, în prigoane, în anchete, în torturi, în „libertate”, în foamete, în lagăre, în geruri, în izolări, în persecuții, în temnițe, în tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia vitregiilor, mustind poeme de balsam țării însângerate, înălțând altare sfinte munților de oseminte înlăcrimate. „Luptătorii din munți și cei căzuți
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
păsările ciugulesc timpul toamna coboară prin frunze colorează coloanele sufletului cu triste îmbrătișări pietrele respiră în striații aerul umed de ploi zidurile cu detalii baroce din piețele vieții cotidiene cheamă lumina între îngeri noaptea fuge speriată ca un soldat în tranșee și cheamă norocul să tragă de sforile asfințitului intrarea în tăcere crucea catedralei sparge norii nici o ploaie nu va mai cerne iluzii Referință Bibliografică: toamnă fără iluzii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23
TOAMNĂ FĂRĂ ILUZII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358924_a_360253]
-
mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]