2,444 matches
-
ar putea veni un alt președinte al țării. Sintetizând în ultima parte a scrierii sale "valorile imaginative și sensibile" ale modernității postclasiciste, Hazard constata că poezia a fost sufocată de proza abundentă în amuzament, de lipsa tot mai evidentă a transcendenței, a neliniștii și curiozității, de multă imaginație grotescă și sumbră. Pe de altă parte, nevoia psihologică de patetic a dus la apariția operei și aici au avut contribuții importante italienii. Se simțea tot mai frecvent intensificarea emulațiilor naționale și populare
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
posibilitatea speranței se manifestă o tensiune existențială dusă până la limită, reieșind din context aproape o invocație. Invocația nu este încă rugăciune, nu așteaptă în mod necesar un răspuns, ci este o atitudine revelatoare a unei structuri esențial deschise spre o transcendență, constitutivă condiției existențiale a omului. Punerea noastră în discuție Dacă ținem seamă de multiplele elemente ce au reieșit din cele afirmate până acum, putem avea impresia că diferitele linii de argumentare converg și că conținutul lor ar putea fi interpretat
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adoptarea unui scepticism radical, cât mai ales o salutară premisă a unui scepticism umanist, ca poziție în fața credințelor mitice adoptate de oameni în raport cu ei înșiși și cu lucrurile din jur. De aceea, acest scepticism poate constitui și o deschidere față de transcendența religioasă. Descoperirea greacă a activității teoretice este așadar o descoperire esențială a gândirii umane, prin intermediul căreia se clarifică și se definește pe sine. Ea a pus bazele mentalității critice, întrucât a scos la lumină caracterul neimediat, și deci problematic, al
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Gândirea duce la determinarea conținuturilor gândului și la exercitarea acestuia în realitatea concretă. Imposibilitatea unei determinări complete a gândirii la nivelul existențial al conștiinței umane, implică o continuă căutare în cadrul dezbaterii dialectice a interpretărilor și, în același timp, ridică problema transcendenței certitudinii-adevărului, care, pentru unii, s-ar prezenta ca o simplă exigență a vieții umane, în timp ce pentru alții se califică prin conținuturi metafizice sau devine expresia unei speranțe religioase. De ce filosofia? astăzi? Filosofia se justifică încă în experiența noastră culturală, întrucât
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fenomenului religios, a condițiilor sale de posibilitate și a structurilor sale. Filosoful religiei poate ajunge la concluzii independente de învățătura creștină și chiar atee. În schimb, filosofia religioasă este o filosofie care, în elaborarea propriei propuneri teoretice, se conclude în transcendență, căreia îi demonstrează necesitatea, sau oricum, o consideră posibilă și oportună dezvoltării propriei viziuni asupra lumii și a vieții. Expresia filosofie creștină are o altă semnificație, ce o așează într-un domeniu diferit, chiar dacă este legat cu cel al celor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
creștină excesivă care a fost hegelianismul, și consecința acestuia, marxismul; tot la fel cum se întâmplă și atunci când, se urmează cu fidelitate orientarea hegeliană a problemei, iar creștinismul este redus la lupta de eliberare politică. Și în acest caz, orice transcendență este epuizată în sfera temporală și în absolutizarea experienței istorice. În locul triadei dialectice se propune mobilitatea flexibilă a realității concrete, și se apelează la analitică pentru a-i clarifica conținuturile, rămânând totuși constantă transcrierea completă a adevărurilor creștine în sfera
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de plăcere a devenit o cale a vieții”. O astfel de viziune se repercutează inevitabil și asupra economiei sau a politicii. Numai că tocmai aceste repercusiuni induc
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și sensibilitate. În căutare de identități specializate Tot tranziția postcomunistă generează și legitimează căutări individuale pentru noi tipuri de identități, unele dintre ele strict specializate și cu atât mai diversificate. Ele fac apel la natură (e.g. orientarea sexuală) sau la transcendență (pentru o religie sau alta); identitățile invocă tradiția și istoria etnică, familială sau personală pentru a justifica unele caracteristici, acțiuni sau inițiative individuale în domeniul autonomizării lingvistice, al refacerii proprietății pierdute, al dobândirii de privilegii sociale sau al credinței religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașterea devine simțire, sau contact direct cu cele mai presus de cunoașterea metodică, dar mai presus de orice simțire, adică de orice contact al simțurilor noastre cu lucrurile, dar și de simțirea sufletească, prin care trăim presiunea unor realități nevăzute. Transcendența lui Dumnezeu se conciliază cu certitudinea unei legături ale noastre cu El. Avem aci cel mai fundamental paradox. Pe aceste trepte superioare credința e și cunoștință, sau cunoștința e și credință. (n.s. 386, p. 327) footnote> și să vadă lumina
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai trăiesc puțin în acest frumos lagăr de concentrare". Identitate și creație literară Sunt extrem de dificil de descris, pe calea criticii literare, principalele concepte estetice care formează fondul însuși al gîndirii lui Imre Kertész. De altfel, el numește Auschwitz-ul "o transcendență străină și inabordabilă." Începe prin a mărturisi, ca un fel de scuză: "Exercit o anume influență asupra celorlalți și totuși nu știu nici măcar cine sunt" (Altul), și mai departe: "viața mea nu este fundamentul opiniei mele pentru că nu este o
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
adorat Dumnezeu este Iubitorul de oameni. Ritualul Liturghiei și al Tainelor, al laudelor și ierurgiilor, întreg cultul ortodox cuprinde o mulțime de texte prin care se invocă iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni. Dumnezeu rămâne într-o transcendență inaccesibilă omului, după ființă, căci nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1, 18; 4, 12). Totuși, El se revelează, se manifestă în raport cu lumea pe care a zidit-o și o susține în ființă, prin energiile Sale<footnote Diac
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
nu sînt nici proiecte, sau faze preliminare, ale unor posibile structuri tridimensionale, ci, mai curînd, construcții spirituale, viziuni luminoase care nu exclud nici măreția rece a geometrie, nici freamătul cald al materiei, dar ambele subordonate unui abia perceptibil puls al transcendenței. într-un anumit fel, Dorel Zaica are viziuni teologice, pune în relație lumi aflate în regimuri de existență diferite și visează recuplarea naturii umane, după căderea acesteia în efemer și opacitate, la veșnicia spiritului și la transparența orizonturilor cerești. Acest
Dorel Zaica, între materie și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7325_a_8650]
-
frică, / mi-e frică, / mi-e frică peste măsură. Stau culcat pe frunze uscate. / Picuri-picuri sîngele îngerașului îmi cade pe gură." (Poem) Posedatul este însă și un vizionar care are acces la misterul întrepătrunderii lumii vizibile și a celei invizibile. Transcendența și-a pierdut atributele pozitive, amenințînd existența omului: "Viermuială a îngerașilor carnivori, / trupurile rozalii și bine lustruite, / gurițe melancolice binevorbitoare de dulcegării,/.../ și iată-i pe ei cum se apropie rozînd peisajul, / cum ies prin el ca niște degete printr-
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
jumătate în piele. și sus / la mari depărtări sclipeau inelele podurilor / și lănțișoarele și..." (Dansul). Accentele crude ale imaginii îl apropie pe Ion Mureșan de expresionismul lui Gottfried Benn. Cu o deosebire însă. În poemele lui Ion Mureșan întotdeauna o transcendență - Poezia, Zeul - este vinovată de această degradare dramatică a lumii și a omului. Mariana Marin n poemele Marianei Marin realitatea are în permanență o singură față, agresivă, fiind străbătută de un spirit al Răului înrudit cu cel traklian, care o
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
creștinismul este o imitare a naturii divine”<footnote P. G. XLVI, col. 244D. footnote>. Această imitare restaurează asemănarea divină în om, dar nu-i permite să devină ce este Dumnezeu. Conceptul de „participare” (μετουσία) îi permite Sfântului Grigorie să susțină transcendența inabordabilă a lui Dumnezeu, simultan cu apropierea omului de Dumnezeu. De aceea, în lucrările sale de la maturitate, preferă să vorbească de „participare” (μετουσία), și nu de deificare, de îndumnezeire. Pare din ce în ce mai mult să fi evitat orice ar fi putut tinde
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
lui Dumnezeu, simultan cu apropierea omului de Dumnezeu. De aceea, în lucrările sale de la maturitate, preferă să vorbească de „participare” (μετουσία), și nu de deificare, de îndumnezeire. Pare din ce în ce mai mult să fi evitat orice ar fi putut tinde spre compromiterea transcendenței necreate a lui Dumnezeu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 231-232. footnote>. Sfântul Părinte Capadocian Grigorie de Nazianz a fost capabil să utilizeze conceptul θέωσιςului ca metaforă frecvent utilizată pentru creșterea omului în împlinirea în Dumnezeu. După cum spuneam
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Grigorie de Nazianz a fost capabil să utilizeze conceptul θέωσιςului ca metaforă frecvent utilizată pentru creșterea omului în împlinirea în Dumnezeu. După cum spuneam, Sfântul Grigorie de Nyssa pare a fi fost conștient de ușoara și posibila tendință de compromitere a transcendenței și incomprehensibilității totale a lui Dumnezeu, compromitere adusă de implicarea terminologiei îndumnezeirii. Pentru el, terminologia „participării” (μετουσία) furnizează o cale alternativă pentru exprimarea relației noastre din ce în ce mai profunde cu Dumnezeu prin uniunea cu energiile Sale, în timp ce natura Sa rămâne cu totul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
am consultat pentru acest text și traducerea românească a Pr. Sandu Gh. Stoian, din Opt omilii la Fericiri, în col. Comorile pustiei, 31, Editura Anastasia, București, 1999, p. 98. footnote>. Omul își transcende natura devenind fiu al lui Dumnezeu. Această transcendență este darul sacramental conferit de botez, și nu rezultatul înălțării sufletului prin filosofie, fenomen la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
să te spele de lăturile de fiecare zi. Care nu-ți vor deschide neapărat cerul dar te vor trezi din somnul igienei dobîndite prin detergenți". Om al cuvîntului, în calitate de scriitor, Dan Stanca e atras de ceea ce depășește cuvîntul profan, de transcendența lui. Textul textelor, cel aparținînd Sfintei Scripturi, posedă o asemenea încărcătură sacrală, încît efectul său poate fi exorcizator: "În Recits d'un pelerin russe, unul dintre cele mai interesante documente asupra isihasmului, este relatată următoarea istorie. Un mare bețiv dat
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
exuberant și neliniștitor în același timp", după cum spune Mircea Cărtărescu. Milenarismul nu mai este alienant, terifiant, ci relaxat prin joc și ironie, prin factorii parodici ai scriiturii. Totodată se conturează un "nou umanism", care pleacă din chiar convertirea imanenței în transcendență, a neantului în semnificație. Din punctul de vedere, de pildă, al d-lui Livius Ciocârlie, "pariul" postmodernismului este "să dea un nou sens tulburător lipsei de sens. Să înlocuiască sensul devenit vid cu vidul devenit sens". Altfel spus e o
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această nouă tendință repune în discuție sensul și finalitatea actului de creație. Față de mișcarea autohtonistă ea este complet dezinhibată doctrinar și exclude transcendența ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experiențele neconvenționale, protestatare, efemere și nemuzeificabile, resuscită demnitatea obiectuală a produsului artistic. Pe cont propriu sau asociați în funcție de afinități programatice, exponenții noului curent, în pofida tuturor diferențelor individuale, urmăresc un scop unic: restaurarea
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
-și explice în termeni morali sau religioși ceea ce este propriu puterii divine, însemnele ei cerești sau nevăzute. în alți termeni - firește, cam pretențioși atunci când este vorba de comentarea unui mit popular - omul caută să înțeleagă după puterile sale limitate însăși transcendența lui Dumnezeu. Pe de altă parte, însă, caută să recunoască amploarea sau gravitatea răului din lumea omenească. Cum răul este evident în viața de toate zilele, acest fapt trebuie să-și aibă o explicație mai aparte . Revine la posibila origine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
ca un magnet timpul mesianic, căci Mesia este căința desăvârșită. Un paradox aparent, care protejează iudaismul împotriva idolatriei. Exilul este deci oportun pentru celălalt, deci salvator. Iar în planul cel mai de sus, Mesia nu este scopul Istoriei, ci însăși transcendența acesteia ! În fine, încă o notă care mi s-a părut foarte interesantă: limba ebraică cuprinde mai multe cuvinte pentru erezie și eretic. Cel mai periculos eretic este min-ul, ereticul dinăuntru, din același câmp al credinței. La un moment
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
penitenciar. Am avut foarte clară senzația trecerii timpului pentru cel închis. Acolo e un alt timp, un alt spațiu. În acel loc apare o moarte lentă, este o moarte desfăcută în timp, care înseamnă și o sublimare a morții, o transcendență a ei. Există mai multe planuri. Dorința de a face filmul s-a născut imediat sau a venit mai târziu? Cum am ajuns să scriu scenariul la Întâlniri încrucișate sau la alte filme? Te interesează ceva foarte tare, vezi un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
care se temea și fugea cât putea, refugiindu-se în universul fălticenean. De aceea, cu forța spirituală pe care o descoperea în anii de temniță grea, bădia își prelungea, ca printr-o minune, existența trupească și printr-o deschidere spre transcendență, la o vârstă frumoasă adică între cei 78 și 86 de ani, cât are acum, când scriu aceste rânduri găsea în adâncuri o putere vie, încât să scrie... 5 cărți. E, fără îndoială o uriașă performanță, la care mulți râvnesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]