541 matches
-
antinomie fățișă, leagă concepte care se exclud: emisiune dintr-un emitent, fără diminuarea emitentului. Prin afirmarea ei conștientă, sinteza termenilor antinomici se va face într-o zonă postulată, translogică și transconcretă. Ne aflăm în fața unui mister, pe care această antinomie transfigurată are menirea de a-l adânci, potența, depășindu-ne în mod radical înțelegerea. Avem și aici, ca și în alte cazuri prezentate, o scindare de concepte care, în mod obișnuit, sunt solidare sau coordonate. Este vorba de totalitate și de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât și însușiri demonice"164. Pe de o parte, are atributele unei ființe perfecte, pe de altă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a acesteia este imposibilă. Întorcându-mă la cunoașterea luciferică, vreau să scot în evidență că aceasta are prin chiar structura ei un caracter paradoxal sau antinomic și că, pentru a putea fi cuprins, este uneori nevoie de chiar metoda antinomiei transfigurate. În primul rând, ea instituie o "criză" în obiect, despicându-l într-o parte care se arată ("fanicul") și o parte care se ascunde ("cripticul"). În felul acesta, ea așează obiectul cunoașterii sub semnul antinomiei specifice simbolului, îl tratează după
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe care Lucian Blaga o consideră o ilustrare a ideii antinomiei transfigurate. Având ideea de mister, cunoașterea luciferică reușește un fel de transcendere a censurii. Ideea de mister "e singura care sparge sau mai bine zis "trece" frontul censurii transcendente"179. Nu este, însă, vorba de o trecere în sens pozitiv, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare. Prin aceasta ei inaugurează în istoria filosofiei occidentale atitudinea negativă față de antinomic, ce se manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face acest lucru în mod explicit. La fel ca și Zenon
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența, de dragul logicii. Prezența contradicțiilor în corpul construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să fie soluția. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga arată că există și alte căi. Uneori, este necesară suspendarea logicii sau cel puțin mlădierea acesteia. Legat de filosofii eleați, cred că este momentul să aduc în discuție încă un lucru. Ei sunt printre primii în istoria gândirii care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului. Blaga afirmă că unul dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi Herbart și probabil are
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
simbolul. El nu acceptă nici un fel de cunoaștere care pretinde că poate revela pozitiv misterul existenței. Postulatul dizanalogiei dintre misterul existențial și om face imposibil accesul la adevărul ultim, la Absolut. În preajma acestuia nu se poate gândi decât prin antinomii transfigurate 306. De aceea, locul metafizicii indiene nu poate fi în zona minus-cunoașterii. Celălalt context la care face referire Lucian Blaga este din filosofia chineză. Aici el descoperă paradoxuri destul de asemănătoare cu cele din filosofia grecilor eleați la gânditorul Hui Și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al transcendentului, având, în consecință, o justificare perfect logică: din perspectiva transcendentului, care este dincolo de categorii sau determinări, toate determinările și modurile de existență din lumea concretului sunt egale, identice 309. 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate O zonă de gândire care a întreținut oarecum nestingherit un raport pozitiv cu antinomicul a fost aceea a misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de lume și ființă acel "cu totul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aspecte diferite (antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dezlegare se numește ideea totalității, a sintezei, care-și are corespondentul în conceptul concret. Prin aceasta, Hegel credea că a reușit să redea metafizicii demnitatea de cunoaștere superioară. Mă întorc acum la Lucian Blaga și la ideea sa cu privire la antinomiile transfigurate. Am văzut că Hegel distruge argumentul kantian al antinomiilor împotriva metafizicii folosind o altă concepție asupra cunoașterii, rațiunii și logicii. Blaga adoptă și el perspectiva nuanțării conceptului de cunoaștere, a facultăților de cunoaștere și a logicii, însă nu în felul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de faptul că metoda antinomiei transfigurate s-a născut din întâlnirea lui Blaga cu filosofia ce a dat dogmele gândirii creștine, el însuși declarând că a învățat la fel de mult de la Kant ca și de la Sfinții Părinți 395. În primul rând, încercarea lui Blaga de a depăși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
declarând că a învățat la fel de mult de la Kant ca și de la Sfinții Părinți 395. În primul rând, încercarea lui Blaga de a depăși idealul de cunoaștere propriu tradiției occidentale este privită prin prisma apofatismului specific filosofiei creștine răsăritene. Metoda antinomiei transfigurate este interpretată ca una ce orientează înțelegerea în sens apofatic. În al doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale cărui dificultăți sunt... imense. Aporia, în accepțiunea greacă a termenului, ca și paradoxul, frecventează întruna acest gen de discurs"396. Misterul divin nu poate fi nicidecum tematizat logic, ci doar recunoscut sau adus în prezență. Într-adevăr, metoda antinomiei transfigurate pare să aibă o finalitate de tip apofatic, în sensul că duce la ne-dezvăluirea misterului, la sporirea tainei și măreției acestuia. Este o metodă de esență negativă, la fel ca și metoda apofatică. În plus, am văzut că metoda
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări în sens original
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de trăire mistică, un prilej de ecstazie intelectuală, nu de renunțare la rațiune. În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar nu o deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre transcendent, sub forma revelației. În afara acestor diferențe, care despart radical pe cei doi gânditori, cred că acuzația lui Ion I. Ică jr. este nefondată și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică, însă, este capabilă să mențină contradicția"540. În sfârșit, pentru Lucian Blaga metoda antinomiei transfigurate este o modalitate de raportare la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului lor. Pentru Ștefan Lupașcu, logica dinamică a contradictoriului are aspectul unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ceva să o mai poată face inadecvată, să o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei antinomiei transfigurate. Se poate spune că și în metoda blagiană este angajată un fel de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în această teorie a existenței, unele dintre antinomiile care au pus în dificultate cunoașterea își află o justificare și par să devină legitime. Prin aceasta, Mihai Drăgănescu se apropie oarecum de ontologia pe care o implică ideea blagiană a antinomiei transfigurate, precum și de ontologia lui Basarab Nicolescu, despre care va fi vorba în secțiunea următoare. În viziunea sa, ortoexistența cuprinde "două substanțe materiale primordiale": o materie profundă, o energie primordială, sursa substanței sau energiei din univers, numită lumatie, și o substanță
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]