441 matches
-
entuziastă cercetare etnografică și geografică și a acestuilalt capăt de pământ românesc al Bucovinei noastre, precum s-a împărtășit Dobrogea, mai întâlnim interesante articole ce cad în cercul de preocupări ale institutului nostru și anume: I.Georgescu, 15 ani de transhumanță în Țările Române (17821797) pag. 3048. În baza documentelor publicate de dl. Ion I. Nistor în vol. XIX, partea I din colecția Hurmuzaki sub titlul „Corespondență diplomatică și rapoartele consulare austriece 17821797”, București 1922, autorul studiază migrațiunile păstorești și condițiunile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru relieful fluvial ș.a. TIPOLOGIE clasificarea diferitelor componente (naturale sau antropice) ale mediului înconjurător. TOPOGRAFIE ramură a geografiei care se ocupă cu măsurătorile terestre (distanțe, cote, unghiuri) și cu reprezentarea grafică sau numerică a suprafeței terestre pe un plan orizontal. TRANSHUMANȚĂ deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
, baladă populară. S-au făcut diverse supoziții în legătură cu timpul în care Miorița a fost creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a fost conceput în secolul al XVI-lea, alții indică o dată mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost înglobate un număr mare de balade, de cântece lirico-narative și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai oferit și C. Brăiloiu, I. Mușlea și chiar V. Alecsandri. Cercetarea filosofiei mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu ar fi decât o „unire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care recunoaște necesitatea altoirii, a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o imagine a călătoriei într-un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-și impune propriul sistem. (nsă, așa cum arată Henri H. Stahl, mai există o posibilitate care combină avantajele păstrării unui sistem de organizare instituit de năvălitori, aceștia din urmă fiind (nsă izgoniți. Populațiile reduse numeric, densitatea scăzută a populației, practicile sezoniere transhumanța sau retragerile din fața năvălitorilor generau situații de disputare a unor zone întinse între populații aflate la momente anume în spații considerate libere, dar revendicate de alții care reveneau după o vreme pe acele locuri. În Moldova după descălecare sau în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reveneau după o vreme pe acele locuri. În Moldova după descălecare sau în Transilvania după infiltrarea celor veniți din pustă, au apărut tot felul de tensiuni, unele nestinse până astăzi, toate cu influențe semnificative asupra configurării comunitare. Chiar dacă nu datorită transhumanței, ci datorită faptului că fugiseră la munte de teama năvălitorilor, și în Moldova au coborât anumite populații de la munte. "Întoarsă în acest chip stăpânitorilor ei de odinioară, țara își pierdu, odată cu legile trase din dreptul civil roman, și numele dacic
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ales cărțile următoare, Freamăt galactic (1966) și Tabla de oricalc (1971), vor atrage atenția asupra unei foarte personale îmbinări între lirism și SF. Poetul, integrând condiția umană marilor ritmuri cosmice, este atent la „strigătul stelelor”, la „mersul sferelor” sau la „transhumanța stelară” și caută să perceapă freamătul universal: „Ah, pământul e țărmul numai .../ Din solzi de nichel sună vântul crud./ În glasuri milenare purtate de lumină / Strigătul stelelor eu îl aud” (Strigătul stelelor). Versurile sunt însă cel mai adesea prozaice: „Ideile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
toponime ca Oituz, Uz și Poiana Uzului. Dar o viață organizată în comunități distincte s-a dezvoltat odată cu întemeierea statului feudal moldovenesc și, în special, în secolele XVII și XVIII, când au avut loc nu numai mișcări metanastasice și de transhumanță, ci și deplasări ale românilor transilvăneni (cauzate de realități sociale, naționale și religioase) în spațiul Moldovei, cele dintâi “popasuri” având loc chiar pe Valea Trotușului. Această situație, a avut ca urmare trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cu mine, fiindcă Îl cheamă Beldiman, cu care intru În vorbă din drum pe șoseaua Bonaparte, Își mână, fluierându-le pe Înțelesul lor, turma de oi, măgarul Împovărat cu tarhatul ciobănesc al târlei, câinii flocoși și Îngândurați, cu toții În plină transhumanță și astăzi, ca acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre straturile de flori de soi, Canna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fragment din romanul Străina, de d-na Papadat (succes), d-na Livadă un studiu extrem de didactic - gen compoziție - asupra romanelor lui Radu Tudoran, și d-na Postelnicu un frag[ment] din romanul Constantin Ulieși, din viața ciobanilor români ardeleni în transhumanță. Extrem de bun și neașteptat - gen epopee. Și atât. Mai e ceva: prezența ta iubită și sufletul meu plin de tine, ca o amforă cu esențe de preț, și dorul meu cald de a te strânge în brațele ce se întind
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
țări, toate românești. Restrângând aria numai la legăturile dintre Țara Bârsei și a Câmpulungului nu putem să nu acceptăm ideea unei circulații normale nu numai a păstorilor care se mișcau cu turmele lor în căutare de pășuni, renumitul fenomen al transhumanței, dar trebuie să ne gândim și la comerțul, schimburile obligatorii, vitale între oameni, comunități. Sunt argumente simple, la îndemâna oricui să accepte necesitatea schimburilor comerciale, chiar într-o etapă primitivă a vieții sociale, pasămi-te în secolele erei noastre. Comerțul, circulația bunurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în care urmează școala sub supravegherea lui Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mamă bună și adevărată a celei moldovenești”, vorbită de „coloniile romane” aduse și amplasate de Traian cu precădere în zona estică a Daciei, ca scut mai puternic contra sciților barbari. Și pentru că romanii din Moldova ar fi (re)romanizat prin transhumanțele lor celelalte zone, „locuitorii Valahiei și Transilvaniei au aceeași limbă ca și moldovenii”, cu deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pastír; de la albanezi îl au aromânii, care-l întrebuințează foarte rar, căci numele păstorului de oi e la ei picurar; de la bulgari l-am împrumutat și noi. (Harta răspândirii cuvântului) arată cum acest termen a trecut, adus de păstori în transhumanță, din Țara veche în Ardeal, unde totuși se păstrează vechiul termen păcurar” (p. 313). Am subliniat în citat faptul că cioban ar fi de origine „turcească”, adică osmanlâie, și nu „turcică”, ceea ce înseamnă că S. Pușcariu îl raportează la secolele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
românii au apărut în urma cuceririi de către romani a strămoșilor autohtoni, percep substratul, alături de latinitate, drept componentă esențială a spiritului românesc. Teoria tradițională s-a constituit și se menține constant în opoziție față de simțirea populară. Bazată pe ideea arborelui genealogic, pe transhumanță, nomadism și năvăliri barbare, etimologia tradițională a cantonat gândirea istorică în latinitate, lăsând doar limbii albaneze șansa de a oferi câteva date vagi despre limba unui imperiu căruia Roma îi plătea cândva tribut. Totodată această etimologie a anulat latina vie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă aparte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
președinte al României, cu nume terminat în ”escu”, este destul de complexă, dar și contradictorie. Într-un interviu acordat unei prestigioase publicații de după 1989, Ion Iliescu, căci despre el vom vorbi în acest capitol, afirma, că el poate fi rodul unor transhumanțe, mai ales că bunicul său dinspre tată, Vasili Ivanovici a venit din Rusia, de unde a fost stabilit până în 189, când a fost expulzat de poliția țaristă (Ohrana), ca element periculos, cu idei subversive. S-a stabilit în Oltenița, apoi la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
comuna Topologu, un sat din Dobrogea, de pe lângă Babadag, ca să-și caute un unchi, Niculae Vodă, fiu al lui Ion Vodă Crețul de aci din Cârțișoara, pe care nu-l cunoscuse niciodată, primul om cunoscut a fi plecat din sat prin transhumanță cu peste 40 de ani mai înainte, deci cu vreo 20 de ani înainte de nașterea sa, și așezat definitiv pe alte tărâmuri. Spiritul de aventurier îl face să se plimbe prin Dobrogea, de acum românească, să treacă în Bulgaria unde
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și vremuri în care unii din locuitorii Cârțișoarei, odată fondată, și-au strâns sălașul și au plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se pare că au fost cele determinate de fenomenul transhumanței pastorale. Pentru a-i fi mai eficientă activitatea la care s-a dedat dintru început, ciobanul nostru pleca primăvara cu oile la munte, acolo unde iarba era mai grasă, iar toamna pornea la vale și se ducea atât cât nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sunt ce le-am zis. Cred că suntem capabili să renunțăm la multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță și să le interzicem să-și vândă cașul, carnea și lâna unde doresc? Dar ei nu sunt pur și simplu niște ciobani, sunt o instituție, sunt un blazon pentru românitate! Vor ști să se modernizeze, să-i ajutăm să se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la Rășinari, am urcat la Păltinișul lui Constantin Noica, mi-am plimbat ochii pe culmile Cindrelului, am văzut turmele rășinenilor răspândite pe pajiștile înflorite ale munților și mi-am înscris de atunci în propriul meu program politic un Statul al transhumanței. Mare noroc, că în ultimul moment, cineva și-a adus aminte să lămurească lumea ce 91 înseamnă piața locală, piața țării întregi, privită de ei ca locală în raport cu UE. Așa că oaia rămâne oaie și brânza brânză. 15 februarie 2007 Batista
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]