556 matches
-
care Biserica Reformată avea nevoie pentru uzul liturgic. Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
sarcinile fundamentale ale Consiliului Europei de la Strasbourg, alături de M. Eminescu. E de Înțeles că susținerea conceptului valoare națională nu are și nici nu poate avea vreo conotație șovină; libera dezvoltare a unei culturi nu presupune distrugerea alteia. Dimpotrivă, afirma un transilvănean la finele veacului al XVIII-lea, luminat e un popor care sprijină dezvoltarea culturală a altui popor. Apartenența unui creator la o anume valoare națională nu e determinată biologic, prin păstrarea purității sîngelui neamului, ci prin libera lui conștiință. Iar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
false la jumătatea secolului al XIX lea pentru limba română, printre care și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cuprinsă În Întregime În urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se Înființează În 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, Împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației Ardealul, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de faptul că punerea În circulație a conceptului România
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
calea progresului. În jurul N. s-au strâns scriitorii legați printr-o atitudine politică asemănătoare: D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, C. D. Aricescu și chiar I. Heliade-Rădulescu dintre pașoptiști, apoi Al. Depărățeanu, G. G. Meitani, Șt. Sihleanu, G. Baronzi, I. C. Fundescu și transilvăneanul At. M. Marienescu. Au mai publicat și francezii Antonin Roques, Ulysse de Marsillac, Ange Pechméja. Un colaborator statornic al gazetei a fost N. Filimon care, debutând aici, și-a publicat în continuare o parte din cronicile sale muzicale și dramatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288361_a_289690]
-
-i!Capetele să fie înfipte în pari, ca mărturie de pedeapsă a trădătorilor. Leșurile tăiați-le-n bucăți și săturați câinii. Mefistofel-invocă Grațiani, umple visteria palatului cu taleri și țechini de aur. -Așa voi face! La cererea românilor și sașilor transilvăneni Petru intră cu oaste mare în Ardeal. Temândă casa de Habsburg îl proclamă locotenent al Transilvaniei. Dă privilegii multe sfetniculor și credincioșilor boieri. Încheie noi tratate cu prietenii principatului de sud și regii iagelloni. Preocupat de soarta țării bolnav fiind
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
UNITATEA NAȚIONALĂ, publicație apărută la București, bisăptămânal, între 6 decembrie 1884 și 11 iulie 1885. A fost înființată cu scopul de a milita pentru realizarea unei depline unități naționale între românii din Regat și cei transilvăneni, scop evident atât în subtitlul „Organ al intereselor românești”, cât și în succinta explicație redacțională din primul număr, echivalentă cu un articol-program: „Dușmanii românilor de peste Carpați trebuie să fie și ai noștri, căci cine lovește într-înșii lovește și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
rămână „În aer” <ref id="15"> 15 Ibidem, p. 276. </ref>; cu alte cuvinte, fără garanția colectivă acordată prin Tratatul de la Paris. Domnitorul ținea În mod deosebit să aducă În discuție un subiect delicat pentru monarhia dualistă, anume situația românilor transilvăneni, solicitând drepturi egale cu cele ale croaților. Totodată, propunea Încheierea unui tratat comercial cu Austro-Ungaria, un pas important În accentuarea independenței țării. În timp ce contele Andrássy oferea asigurări că monarhia dualistă „nu ar vrea să anexeze România”, Împăratul Franz-Iosif Îi recomanda
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Împotriva colaborării cu Austro-Ungaria <ref id="167"> 167 Ibidem, p. 108.</ref>. Cu prilejul vizitei În Germania (octombrie 1891) și Austro-Ungaria, Șeful statului român a intervenit direct pe lângă Înaltele oficialități de la Berlin, Viena și Budapesta În sensul ameliorării situației românilor transilvăneni. Carol I a abordat trei probleme, de a căror rezolvare - insista Suveranul - ar depinde Înlesnirea aderării mai strânse a României la Tripla Alianță: legea electorală discriminatorie pentru românii din Transilvania; impunerea forțată a limbii maghiare; persecuțiile Îndreptate Împotriva clerului și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
rândurile cititorilor, editorul renunță la înțelegerea cu Barac și, de la începutul anului următor, îl va sprijini financiar pe G. Barițiu, în încercarea acestuia de a înlocui „Foaia duminecii” cu o publicație mai apropiată de cerințele culturale și literare ale românilor transilvăneni. Barițiu redactează, în primul semestru al anului 1838, „Foaie literară”. Intreprinderea lui are mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune și, pe baza concluziilor obținute, după ce la 25 iunie suspendă apariția „Foii literare”, o săptămână mai târziu face să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și de alta a Carpaților a crescut enorm de mult În intensitate, iar lanțul Carpaților Meridionali a fost privilegiat, din acest punct de vedere. Anii ce au urmat Marii Uniri din 1918, au fost Încărcați de emoții, românii fie ei transilvăneni, bănățeni, maramureșeni, moldoveni, dobrogeni sau munteni, când se Întâlneau cu lacrimi În ochi se Îmbrățișau și se adresau cu apelativul de “frate române”. Aceste adevăruri nu sunt cunoscute numai din paginile scrise ale vremii, cât mai ales din emoția cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
istorie, critică și teorie literară privitoare la limbajul poetic al lui Mihai Eminescu, la relația între poezie și ființă (Horia Bădescu) sau, în plan universal, la poemul Beowulf și la Hamlet de Shakespeare; de asemenea, o evocare despre scriitorul german transilvănean Wolf von Aichelburg. Primul număr mai cuprinde, în traducere, o convorbire cu importanți critici literari de peste Ocean, intitulată Gramatica discursului critic american. În sfera istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a mai bine de două decenii, a determinat lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania. Constatarea unor identități între folclorul șomuzean și cel transilvănean i-a impus lui C. și cercetarea satelor de peste munți, de unde au venit cu secole în urmă băjenarii. De altfel, cercetarea fenomenelor într-un context mai larg este un principiu metodologic al lui C. Antologia din volumul al doilea cuprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
nu rezistă. Editorul renunță la înțelegerea cu I. Barac și la începutul anului 1838 îl va sprijini pe G. Barițiu, în încercarea lui de a înlocui "Foaia duminicii" cu o revistă mai apropiată de cerințele culturale și literare ale românilor transilvăneni. G. Barițiu redactează, în primul semestru al anului 1838, "Foaie literară", care va avea mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune, astfel că la 2 iulie 1838 apare primul număr din "Foaie pentru minte, inimă și literatură". Redactorul încerca
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
revistei „Familia” a fost, desigur, aceea a lui Eminescu, care a debutat în paginile acesteia.Revista „Tribuna” se raliază, prin program, celorlalte reviste cultural literare in Transilvania, care, pe lângă obiectivele de natură culturală, militau pentru trezirea conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Prestigiul revistei a fost ridicat, în primul rând, și de colaborarea masivă a lui George Coșbuc, ca și a altor scriitori din Principate.Apare la Sibiu la 14 aprilie 1884, avându-l ca director și responsabil pentru doi ani pe
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ISANOS, Magda (17.IV.1916, Iași - 17.XI.1944, București), poetă. Este fiica Elisabetei (n. Bălan) și a lui Mihail Isanos, medici. Transilvănean din părțile Sibiului, bunicul pe linie paternă, Iosif Santa, căsătorindu-se cu o grecoaică - descendentă din negustori veniți din insula Samos -, își va spune Isanos. Bunicul pe linie maternă, Vasile Bălan, fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
este o perioadă de Înflorire artistică fără precedent a culturii românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor transilvăneni pentru păstrarea credinței și a legii strămoșești. Moartea sa martirică pentru Hristos a fost o Încununare a Întregii sale vieți, o viață pusă În slujba neamului românesc și a credinței ortodoxe”.( Ziarul Lumina, 24 ianuarie 2014). Biserica a rânduit ca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
a aprobat de către Administrația Domeniilor, a li se da gratuit din pădurele cele mai apropiate ale statului lemnele necesari pentru a-și construi casele. S-a dispus ca noul satu să porte numele Făgărașul-Nou"1169. Referindu-se la așezarea românilor transilvăneni în Dobrogea, prefectul județului Constanța, Remus Opreanu preciza într-un raport înaintat în anul 1881 către ministerul Domeniilor: "(...) pot afirma că numărul capilor de familie stabiliți în acest județ de la 23 noiembrie 1878 trece peste 500. Originea lor este din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întruniri "d-l M. Coiciu propune și adunarea proclamă președinte al întrunirei pe d-l Ion Blebea, cel mai în vârstă dintre asistenți, care expune în câteva cuvinte scopul înființărei Ligei culturale"1688. Ion Blebea, proprietar de oi și vite, transilvănean stabilit la Caramurat în 1880, a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Județean Constanța, conform procesului verbal al Consiliului General al Județului Constanța din 18 ianuarie 18811689. De altfel, Ion Blebea și Ion I. Blebea, împreună cu alți cinci români transilvăneni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
transilvănean stabilit la Caramurat în 1880, a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Județean Constanța, conform procesului verbal al Consiliului General al Județului Constanța din 18 ianuarie 18811689. De altfel, Ion Blebea și Ion I. Blebea, împreună cu alți cinci români transilvăneni, solicitau prefecturii județului Constanța acordarea unor locuri de casă "având dorința de a ne stabili cu domiciliul în orașul Constanța"1690. Prefectul Remus N. Opreanu avea să înainteze cererea respectivă primăriei orașului Constanța, sugerând ca loturile acordate să fie situate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Comerțului și Emil Pangrati, ministrul Lucrărilor Publice 3100. La 13-14 mai 1912 a avut loc la Constanța un congres al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor cu scopul de a "hotărî ajutoarele salvatoare ce trebuie să dăm fraților noștri: transilvăneni, bucovineni, basarabeni și macedoneni spre a-și păstra și cultiva dulcea limbă românească ce este atât de asuprită, atât de prigonită, în ținuturile lor"3101. Congresul s-a desfășurat la împlinirea a 100 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Imperiul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deschisă pentru turiști în anul 1906 din inițiativa primarului orașului Constanța de la acea dată, domnul Nicolae Bănescu. Printr-un proces de împroprietărire cu pământ a țăranilor s-au stabilit în Dobrogea atât români veniți din Regatul României, cât și români: transilvăneni, bucovineni, basarabeni, dar și elemente românești venite în Dobrogea din peninsula balcanică și nevoite să emigreze din locurile natale din cauza politicilor de asimilare promovate asiduu de către tinerele state naționale din Balcani. Toți aceștia au contribuit activ la dezvoltarea rapidă a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lacului Erie și are o puternică rețea de căi ferate. Populația orașului e de un milion de locuitori, al cincilea oraș al Uniunii. Puternic centru german cu un monument al lui Richard Wagner. Mergem la un restaurant românesc. Proprietarul un transilvănean. Se simte Însă influența artei culinare americane. Puternic centru industrial, În care comerțul lemnului, grație portului, are un loc Însemnat. Cleveland e și un important centru universitar, are o frumoasă politehnică, academie de arte și științe, teatre, biblioteci. Orașul a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]