552 matches
-
este o perioadă de Înflorire artistică fără precedent a culturii românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor transilvăneni pentru păstrarea credinței și a legii strămoșești. Moartea sa martirică pentru Hristos a fost o Încununare a Întregii sale vieți, o viață pusă În slujba neamului românesc și a credinței ortodoxe”.( Ziarul Lumina, 24 ianuarie 2014). Biserica a rânduit ca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
se îngrijească de refugiați, dar și să încerce, în limita posibilului, ameliorarea situației celor aflați sub dominație străină. Problema basarabenilor și bucovinenilor nu a putut fi abordată decât în mică măsură, datorită atitudinii brutale a guvernului de la Moscova. Situația românilor transilvăneni a format obiectul tuturor întâlnirilor dintre oamenii politici români cu conducătorii Germaniei și Italiei, care impuseseră dictatul de la Viena și va fi tratată în capitolul următor. Consecințe grave s-au resimțit și în viața economică, deoarece s-a prăbușit un
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
xenofobiei, a flagelurilor sociale, este promovarea diversității culturale a Europei. E de înțeles că susținerea conceptului valoare națională nu are și nici nu poate avea vreo conotație șovină; libera dezvoltare a unei culturi nu presupune distrugerea alteia. Dimpotrivă, afirma un transilvănean la finele veacului al XVIII-lea, luminat e un popor care sprijină dezvoltarea culturală a altui popor. Apartenența unui creator la o anume valoare națională nu e determinată biologic, prin păstrarea purității sîngelui neamului, ci prin libera lui conștiință. Iar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cuvîntul de românescă, apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației „Ardealul“, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de faptul că punerea în circulație a conceptului România
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să lucreze în favoarea Rusiei, nu a guvernului. În cadrul oficiului din Berlin s-a format și o secție românească, care îi cuprindea pe: Ivu Armeneanu, consilierul lui Koop pentru problemele românești; Heinrich Kaplan, originar din Moldova, dezertor, secretarul secției; Lupu Moscovici, transilvănean, doctor în drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice, mai ales acțiunile informative îndreptate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drept o activitate ilegală și i-au arestat pe semnatari. După un proces care a avut loc în mai 1894 și care a durat optsprezece zile, aceștia au primit condamnări de pînă la cinci ani de temniță. Acest protest al transilvănenilor s-a desfășurat paralel cu acțiuni similare organizate în România. În 1891, un grup de studenți și cadre didactice universitare din București au fondat Liga pentru Unitate Culturală. Grupul acesta a întocmit un memorandum în care se atrăgea atenția asupra
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative - în urma căruia avea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale în rândul românilor transilvăneni. Geneza ideii naționale ca sâmbure al conștiinței de sine românești a avut o naștere laborioasă, pe fructul căreia s-a impregnat stigmatul condițiilor specifice matricei socio-politice și istorice a Transilvaniei secolului al XVIII-lea. O naștere căznită, moșită fiind de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
privilegiile primelor, încercând "impunerea" nobilimii și a desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române - categorie ale cărei granițe se fixează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că națiunea română se întinde "de la Tisa pân' la Marea Neagră, de la Dunăre la Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol la titul de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola simbolică sub care avea să se desfășoare viața politică românească. În tot acest timp, soarta românilor transilvăneni a intrat pe o pantă negativă. Succesul repurtat în 1863, când Dieta de la Sibiu, dominată pentru prima dată de români, a votat egalitatea națiunii române și a Bisericilor sale (Ortodoxă și Unită), punând capăt astfel sistemului unio trium nationum care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt sub gubernia de alta gente" au o dublă datorie "naturală" către națiunea lor: i) de a-și conserva caracterul lor național, și ii) "detoria forta santa, a se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută de Consiliul Dirigent alcătuit din 15 membri (printre care se numărau Iuliu Maniu, Vasile Godiș și Onisifor Ghibu). Autonomia provizorie negociată de transilvăneni a luat sfârșit în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată de a-și vedea cândva consătenii și pe toți transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii de peste tot sunt una și aceeași nație și că România nu poate fi decât țara care va cuprinde în granițele ei firești, tot ce e suflare și cuget românesc. De aceea de Badea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a stârnit curiozitatea tuturor celor cu care se întâlnea. Un grup de români ce se afla pe atunci la Paris, rămaseră uimiți când într-o seară pe unul din bulevardele orașului îl întâlniră pe mândrul țăran în costumul lui de transilvănean. Apropiindu-se de el, unul din grup îl întrebă : - « Dumneata nu ești cumva român ?» - «D-apoi că ce-aș putea fi ?» - «Da ce cauți dumneata pe aici ?» - «Păi am venit să mă văd cu frații !» - «Ai frați pe aici ?» - «Păi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
s-a mai făcut vorbire în lucrarea noastră. Iată ce ne spune despre acest episod din viața acestuia, Octavian Metea, în placheta sa Patriotul Badea Cârțan, ed. Militară-1972: «Declanșarea războiului pentru independența națională a trezit noi speranțe și în sufletele transilvănenilor. Cu toate amenințările și piedicile puse de autoritățile austro-ungare, din Transilvania și Banat soseau ajutoare și voluntari. Gestul lor era menit să întărească lupta comună pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Ziarul Socialistul din 26 mai 1877 scria : „Azi e timpul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]