660 matches
-
care conducătorii își motivează subordonații. O analiză comparativă a leadership‑ului tranzacțional și transformațional o întâlnim la o serie de autori (House, 1996; Bass, 1998). Sintetizând, desprindem două dimensiuni ale conducerii tranzacționale și patru dimensiuni ale conducerii transformaționale. Dimensiunile conducerii tranzacționale sunt următoarele: # - răsplata contingentă (în conformitate cu efortul cheltuit și cu nivelul de performanță atins); - conducerea prin excepție (liderul intervine numai atunci când lucrurile merg prost și standardele nu sunt atinse). # Dimensiunile conducerii transformaționale sunt următoarele: # - influența idealizată (liderul aduce viziunea, el inspiră
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
State. Este vorba despre accentul pus pe individualizarea, diferențierea comportamentelor conducătorilor în raport cu particularitățile subordonaților, pe dezvoltarea angajaților, în timp ce scalele vechi măsoară ideea liderului „ca băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vechi măsoară ideea liderului „ca băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea leadership‑ului transformațional are unele efecte pozitive extrem de importante atât pentru organizație, cât și pentru indivizi. Printre acestea majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihologice care asigură funcționarea și exprimarea relației respective. Cel care a adus o contribuție magistrală la conceptualizarea noii paradigme a fost Richard S. Lazarus, care, singur sau împreună cu unii dintre colaboratorii săi, a publicat numeroase lucrări în care fundamentează paradigma tranzacțională a stresului (vezi Lazarus, Launier, 1978; Lazarus, Folkman, 1984). Nu dorim să intrăm în amănunte, ci doar să schițăm principalele „câștiguri teoretice” ale noii paradigme. Între organism și mediu (persoană și situație) au loc tranzacții permanente în care individul învață
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a colaboratorilor săi, coping-ul este orientat către proces și nu atât prin personalitate, el îndeplinind funcția de reglare a emoțiilor negative și funcția rezolutivă ce constă în întreprinderea unor acțiuni în vederea rezolvării problemelor generatoare de emoții negative. Din perspectiva paradigmei tranzacționale a stresului, stimulii nu au puterea de a determina tensiuni decât dacă sunt percepuți de individ ca o amenințare la bunăstarea sa. Gradul de amenințare percepută poate fi diminuat sau chiar eliminat dacă persoana evaluează că strategiile de coping de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a face față constrângerilor mediului. Importante sunt și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cea a subiectivității autoraportărilor, ca sursă primară a datelor despre stres, mecanisme evaluative, emoție și coping. De aceea, ei recomandă utilizarea și a altor tehnici convergente: măsurători fiziologice, observarea comportamentului etc. În 1997, Susan Folkman, colaboratoarea lui Lazarus, revizuiește paradigma tranzacțională a stresului adăugându-i o serie de noi implicații specifice situațiilor de stres sever, apărute în urma pierderii persoanelor dragi, în bolile terminale (cancer, SIDA), în urma dezastrelor naturale (cutremure, inundații, incendii devastatoare). Cum asemenea situații sunt mai puțin specifice mediilor organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipuri de reacții. Mai mult, se așteaptă ca ieșirile să fie moderate de unele variabile personale sau situaționale reunite sub „umbrela” proceselor evaluative și decizionale. Se vrea a fi un model complex care ilustrează mai ales paradigma intențională și paradigma tranzacțională a stresului. Marea lui valoare constă în aceea că a generat o multitudine de cercetări menite a stabili mai bine ce anume se „ascunde” sub fiecare variabilă a ciclurilor stresului și, mai ales, de a preciza natura relațiilor dintre variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anii ’80, dar, din păcate, fiind decontextualizate (nu țineau cont de specificul locului și mediului de muncă), ținteau mai degrabă spre educarea angajaților pentru a suporta condițiile de muncă, și nu spre schimbarea acestora. În fine, dacă pornim de la paradigma tranzacțională a stresului care − într-un fel, o încorporează și pe cea interacțională −, atunci cele mai potrivite strategii de gestionare a stresului ar fi terapiile cognitive și comportamentale, precum și formarea competențelor și resurselor individuale care cresc atât capacitățile de evaluare cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intraindividual, interindividual, organizațional. „Remediile” împotriva stresului și burnout-ului sunt identificate în plan individual și organizațional. Din punct de vedere teoretic, unii autori (Lazanus și Folkman, 1984; Handy, 1988) consideră că stresul și burnout-ul nu trebuie abordate ambele din perspectiva paradigmei tranzacționale, pentru că sunt produsul interacțiunii dintre factorii de mediu/situaționali și factorii psihologici/subiectivi (percepțiile și comportamentele individului). În aceste condiții ne putem întreba de ce mai este nevoie de două noțiuni pentru a denumi un același fenomen? Nu-i mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altele specifice, elaborate propriu-zis pe termenul burnout-ului cu concepte, dimensiuni, instrumente de măsurare proprii acestuia. 3.2.1. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, un interes mai mare prezintă cele care au ca punct de pornire paradigma tranzacțională a stresului lansată de Lazarus (1966), Lazarus și Folkman (1984). După cum ne amintim, cei doi autori consideră că stresul nu se află „nici în individ”, „nici în mediu”, ci în relația de interacțiune și de interinfluențare dintre individ și mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult sau mai puțin explicite, noi elemente de gândire, de imaginar și acțiune. Amintim aici: modelul învățării autoorganizate, teoriile procesării în abordarea informațiilor/cunoștințelor, teoria învățării multistrategice, teoria învățării prin gestiunea eficientă a potențialului atențional și motivațional, modelele de analiză tranzacțională în învățarea socială, învățarea transformativă, colaborativă, modelele mathemagenice, modularitatea, algoritmii euristici în învățare/studiu, modelul alosteric al învățării. În noul context al analizei, evidențiem și alte câteva repere, fiecare cu semnificația și rezonanța lui în personalitatea celui care învață sau
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
periodic pentru a se asigura operativitatea sa continuă; -cadrul de control este inclus în sarcinile unei funcții de audit intern eficace care poate certifica controalele respective; În cadrul organizației există o înțelegere clară a profilurilor riscurilor, din perspectivă strategică, operațională și tranzacțională, care să fie comunicată eficient consiliului de directori și managementului executiv și care să fie periodic verificată și actualizată. În același timp, se urmărește dacă sunt alocate suficiente resurse managementului pentru identificarea, evaluarea și tratamentul corespunzător al riscurilor organizației și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor din România, dar mai ales din cadrul unor prestigioase burse din lume. Exemplele concrete abordate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cărții, autorii și-au propus să abordeze problemele fundamentale care caracterizează instituția bursei
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
prestigioase burse din lume. Exemplele concrete abordate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cărții, autorii și-au propus să abordeze problemele fundamentale care caracterizează instituția bursei, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
contractelor încheiate la bursă; � regulile legate de diseminarea (răspândirea) informației bursiere; � regulile privind activitatea agenților de bursă etc. De exemplu, prin sistemele de trantacții acceptate la bursă sunt cuprinse tipurile de tranzacții prin definirea operațiunilor (cash, futures, opțiuni etc.), procedura tranzacțională, respectiv ordinea de desfășurare a activităților în sala de negocieri, apoi ordinele de bursă în sensul conținutului și valabilității lor. De asemenea, se detaliază fără echivoc, unitatea de tranzacție, programul de lucru al instituției bursei, modul de înregistrare al tranzac
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
ședințele de bursă este de dimensiunile unui stadion, fiind dotată ultramodern cu panouri electronice, stații de teleco municații și aparatură birotică. Mai mult de 600 de agenți de bursă, îmbrăcați în jachete bej, sunt grupați în ringuri pe principalele produse tranzacționale : grâu, porumb, soia, secară, orez, ovăz etc. În interiorul fiecărui ring, agenții de bursă ocupă locuri pe trepte, în conformitate cu luna pentru care negociază tranzacția. Activitatea se desfășoară într-un vacarm greu de descris, iar limba jul bursei este completat de gesturi
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de piață. Se poate tranzacționa, pe această piață, mărfuri agroalimentare, metale, produse chimice și petroliere, materiale de construcție etc. În piața a doua, se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri fungibile, care nu prezintă însă aceeași continuitate tranzacțională, față de cele de pe prima piață. De această dată, brokerii nu mai negociază contracte, ci cantități. În același timp, mărfurile, având o mare diversitate tipo dimensională, brokerii trebuie să prezinte și caracteristicile acestora. Pentru a putea fi operativ tranzacționate și a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
mic. În schimb, vânzătorul stelajului trebuie să livreze titlurile la prețul mai mare, când cumpărătorul stelajului se declară cumpărător de titluri, respectiv preia la prețul mai mic, când cumpărătorul stelajului se declară vânzător de titluri. La Bursa de la Paris, unitatea tranzacțională pentru stelaj este de 100 de titluri, stelajul contând pentru luna curentă și următoarele 5 luni de lichidare. Operațiunile care se încheie în cadrul burselor de mărfuri urmăresc în principal trei scopuri: 1. - aprovizionarea cu mărfuri, respectiv acoperirea unor nevoi reale
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
care Dumnezeu le-a acordat lui Adam, lui Noe și fiilor săi (...)". Locke, Al doilea tratat, § 25, p. 67. 90 Un drept "natural" este, pentru Locke, acel tip de drept care nu este este nici "creat", nici "interacțional", nici "convențional", nici "tranzacțional", nici "civil", nici "instituțional". John A. Simmons, The Lockean Theory of Rights, Princeton University Press, Princeton, 1992, p. 90. 91 La Hobbes, rațiunea este un simplu calcul al mijloacelor care pot asigura autoconservarea - detaliu ce va fi interpretat ca o
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
teoria țintei - comunicarea este unidirecțională); 2) perspectiva interacțională (teoria ping-pong-ului - fiecare protagonist este, pe rînd, emițător și receptor; răspunsul oferit de receptor îl determină pe emițător să reconfigureze codul, cu scopul de a controla mai bine actul comunicațional); 3) perspectiva tranzacțională (teoria spiralei - comunicarea este un proces dinamic de tip cauză-efect). În studiile dedicate limbajului, interacțiunea este o realitate fundamentală potrivit lui M. Bahtin, circumscrisă naturii duale (acțiune și reacție, în același timp) a comunicării umane. Se definește ca un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cultural specific. Proxemica reprezintă studiul utilizării spațiului în relațiile interumane (în general, de către vorbitori în timpul comunicării verbale) și semnificațiile inerente acestei utilizări. Împreună cu kinezica și cu paralingvistica, proxemica studiază actele non-verbale (isoverbale, indiciale și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul este mobil, fiind legat de indivizi ca entități psihocorporale, și corespunzînd unei bule imaginare care îi înconjoară și care se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor sociale și atitudinilor personale. Dezvoltarea teoriei actelor de vorbire a avut și ea un reflex în această tipologie, cînd intenția funcțională a locutorului a fost privită ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un cadru mai larg, fără nici o altă informație despre autor sau cititori: ele sînt pur și simplu ,,acolo”, ca niște tablouri pe care le poți lua sau lăsa unde se află. Ele diferă, cel puțin în grad, de simpla folosire tranzacțională a limbajului, ca atunci cînd cineva îți pune o întrebare sau face o cerere, o promisiune sau un avertisment: în aceste cazuri se așteaptă ca destinatarul să răspundă sau să acționeze în consecință. În acest caz, cîteva dintre constrîngerile firești
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la concluzia că multe din câștigurile survenite pe parcursul programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de inteligență eșecul intervențiilor poate fi înțeles ca o deficiență de analiză a sistemelor de parametri ai mediului care influențează dezvoltarea. în modelul tranzacțional al lui Sameroff, rezultatul dezvoltării nu este dependent doar de individ sau numai de contextul său de experiență, ci de combinarea celor 2 categorii. în modelul menționat, factorii de mediu răspunzători pentru un nivel readus de inteligență nu se confundă
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]