679 matches
-
trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc de vulnerabilitate mai mare decât al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc nu se bazează oare, mutatis mutandis, pe același soclu epistemologic ca și cea a interacționismului simbolic: construcția reciprocă a personalității și a statute sociale? Abordarea prin factori de risc este indispensabilă mai ales în elaborarea de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
principii opuse, sunt amândouă justificări ale imobilismului. Abordarea prin factori de risc ne-a apărut ca un prim progres teoretic interesant: arătând amănunțit pluralitatea cauzelor, ea permite fondarea prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru a măsura probabilitatea de a dezvolta una sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru a măsura probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament în funcție de prezența factorilor care pot spori sau reduce riscul (factori protectori). Prin urmare, abordarea aceasta, deși necesară, nu poate fi suficientă pentru a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
capital ocupă un loc privilegiat. Acest lucru are o serie de explicații asupra cărora, însă, nu vom insista prea mult. După părerea noastră, acest lucru poate fi înțeles dacă ne referim la câteva caracteristici ale piețelor de capital: omogenitatea ,,produselor” tranzacționale, numărul mare de agenți de piață, istoricitatea acesteia și, nu în ultimul rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața de capital, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
că la vârste diferite și la parametri comportamentali diferiți, aspecte variate ale mediului vor crește sau descrește în importanță. Astfel a devenit evident că natura relațiilor dintre mediu și dezvoltarea individuală nu este unidirecțională, ci mai degrabă este bidirecțională sau tranzacțională, nu numai în influiențarea individului de mediul ambiental dar și prin aceea că acesta deasemeni influiențează mediul 2. în prezent, schizofrenia este concepută ca o afecțiune cu geneză multifactorială în care factorii ereditari și de mediu nu pot să fie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
încă de la naștere copii au o individualitate fundamentată biologic, care are un puternic impact asupra tipului de comportament parental indus de către copil precum și în determinarea impactului variațiilor de comportament parental asupra copilului în diverse stadii de dezvoltare. Modelul acesta tranzacțional este unul sofisticat și complex și nu permite prin sine la formulări simpliste în care o generație poate fi acuzată de a produce boala la următoarea. Astfel de studii s-au centrat în principal asupra a două tipuri de variabile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în unele cazuri, salutară 53. Distincția nu este întotdeauna posibilă, de vreme ce oamenii își pot îmbogăți pe cale livrescă informațiile sau reprezentările despre orice episod din trecut, inclusiv din acela personal. Oricâte alte precizări terminologice prin formulări de genul memoriei generaționale, culturale, tranzacționale ș.a. am adopta, putem observa că ceea ce numim, în final, memorie, solicită, la rândul său, o istoricizare: surprinderea evoluției sale într-un anume context cultural, social, politic. Un individ poate avea mai multe apartenențe sociale, deci poate participa la memorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la clasă, dublul său rol de manager și lider facilitează atingerea performanțelor așteptate, dar și efortul, pregătirea științifică pe măsură, de unde importanța deosebită a modului de formare și dezvoltarea profesională astfel a sa, pentru a realiza acel leadership transformațional și tranzacțional solicitat de atingerea succesului, a calității așteptate, dublând știința cu arta conducerii. De altfel și pedagogia însăși, ca și managementul și-a început istoria prin a fi artă, apoi a câștigat statutul de știință a educației. În acest sens, sunt
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înșiși actorii sociali în scopul organizării interacțiunii; ele sunt, poate înainte de orice, o chestiune de politică, de decizie și de orientare către anumite obiective 34. Așadar identitatea apare, se construiește și capătă relevanță și sens în cadrul proceselor de interacțiune socială, tranzacționale. Din acest motiv, studiul proceselor generative și de conservare a identității trebuie să își mute atenția de pe istoria internă a grupului pe granițe și menținerea lor. Cu toate că identificarea sau atribuirea unei identități se face și în funcție de anumite elemente culturale considerate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sa este ineficientă sau inadecvată social. În mod clar, ideile lui Barth își găsesc originea în concepția lui Weber. Cele mai importante elemente teoretice în raport cu perspectivele anterioare sunt ideile de proces, interacțiune, cogniție, construcție. Identitatea își are geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu zăhărelul) și implicite (a da țeapă). * nivelul metasimbolului (o trimitere la trecutul istoric și cultural românesc): țeapă (drept bâtul acadelei) Vlad Țepeș. Interogația (Vrei să fii dus cu zăhărelul?) și imaginea acadelei sunt elementele constitutive ale izotopiei unui act tranzacțional în care vânzătorul încearcă să păcălească un cumpărător credul. În acest context, există de asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și care, prin acțiunea să rațională, încearcă să diminueze calitățile competitorului. Această izotopie conceptuală este realizată prin două
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Metafore vizuale "acadeaua electorală" Devalorizarea contracandidatului PSD se realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite, asociate obiectului acadea. După cum am menționat, enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea acadelei creează structura conceptuală a unui act tranzacțional între un vânzător dibace și un cumpărător credul. Acest act "comercial" va fi întrerupt de un alt vânzător, care deține adevărul despre primul. Prezența unei tepe în locul unui bețișor creează o metaforă în praesentia conjunct axată pe alotopie (Klinkenberg [1996
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
complex Printre sistemele economice care au trezit un interes deosebit specialiștilor din domeniul științelor complexității, piața financiară ocupă un loc privilegiat. După părerea noastră, acest lucru poate fi înțeles dacă ne referim la câteva particularități ale piețelor financiare: omogenitatea „produselor” tranzacționale, numărul mare de agenți de piață, istoricitatea acesteia și, nu în ultimul rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un proces de raționalizare a cooperării stimulatoare a performanței naturii umane, de a da diversității intereselor răspunsuri atestate. Deci se trece de la piața concurențială care impune ierarhia și centrifughează natura umană, la piața cooperativă care favorizează legăturile orizontale de tip tranzacțional prin care se certifică raționalizarea intereselor. Se trece de la piața care exclude, la piața care compensează, de la piața aumană la piața incluzivă naturii umane. Știința economică, în era globalizării, face saltul de la iluzia de știință fizică a obiectelor ce compun
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
urmă se poate considera că cererea și oferta sunt eminamente procese mecanice? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Prigogine, Stengers, 1984). Dezechilibrul favorabil descris ca o capacitate intrinsecă a sistemului de a funcționa performant în condiții de schimbare progresivă a contextelor (Dinu, 1987) reflectă comportamentele fluctuante, niciodată la limita singularității și complet izolat a elementelor componente, semnifică fluxurile tranzacționale dintre factori mereu în derulare, în expresii de emergență, de convectivitate în care pozițiile de câștig și pierdere nu sunt vreodată echivalente și în niciun fel staționare, în care prevalențele în finalitate se tranșează, randamentul și preeminențele de rol se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
naturii umane intră deopotrivă în sfera de semnificații a noii funcții economice. Economia nu se mai preocupă doar de lucrurile lumii reci, lăsând fizica să le patroneze, ea preluându-le doar în contextul complexității și totdeauna subordonate „lucrurilor” vii, proceselor tranzacționale și inspirate de natura umană. Reîncărcarea viziunii Economiei din perspectiva antropică nu vizează explicit mijloacele, care până acum păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
stresului și funcționării creierului precum și a implicațiilor acestora în tratamentele care integrează psihoterapia, psihiatria și medicina (Damasio, 1994; Solms, 2004; Panksepp, 2004Ă. Mulți terapeuți se angajează în terapiile dinamice scurte care au fost substanțial influențate de dezvoltarea abordărilor umaniste, fenomenologice, tranzacționale și comportamentale (de ex. Alexander și French, 1946; Malan, 1963; Balint, 1968; Davanloo, 1978, 1980; Sifneos, 1979Ă. Cu toate acestea multe din aceste terapii sunt foarte apropiate, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și Freud (1895
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapiei stărilor eului este atribuită lui John G. Watkins (Watkins, 1978; Watkins și Watkins, 1979, 1986, 1997; Watkins și Johnson, 1982Ă. Watkins a extins conceptul stărilor eului dezvoltat de Federn (1952Ă și Weiss (1960Ă, precum și de Berne (1961Ă în analiza tranzacțională. Phillps și Frederick (1995Ă spun: Stările eului pot fi înțelese ca „energii” în cadrul personalității. Ele nu sunt oameni reali care sunt pur și simplu mai mici sau mai tineri decât personalitatea globală ci sunt mai degrabă aspecte sau energii ale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și standardizat. În prezenta lucrare, relația funcționar public - client este abordată prin prisma tipurilor de tranzacții preferate de cel dintâi, plecând de la ipoteza existenței unei legături cauzale între nivelul anxietății și tipul de comportament preponderent ales. 2. Aspecte teoretice Analiza tranzacțională, teorie a personalității, metodă terapeutică și de formare deopotrivă, oferă un cadru teoretic capabil să permită explicarea relațiilor interpersonale private și profesionale, înțelegerea lor ca schimb și negociere permanentă. Cunoașterea specificului interacțiunii și formarea personalului contribuie la optimizarea comunicării, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
interpersonale private și profesionale, înțelegerea lor ca schimb și negociere permanentă. Cunoașterea specificului interacțiunii și formarea personalului contribuie la optimizarea comunicării, în sensul amplificării eficienței ei și a satisfacției participanților la actul de comunicare. Principalele concepte cu care operează analiza tranzacțională, utile în abordarea de față, sunt cele de stare a eului și tranzacție. Berne (1961) descrie starea eului în mod complementar: fenomenologic, este un ansamblu de sentimente, operațional - un sistem de pattern-uri comportamentale, iar pragmatic, reunind cele două puncte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vârstei sale poate, în fața unei încercări frustrante neașteptate, să reacționeze violent și nestăpânit. De la o situație la alta, adaptarea optimă este asigurată prin a fi în sau a folosi o stare a eului mai mult decât alta. În termenii analizei tranzacționale, personalitatea se structurează ca urmare a stratificării celor trei stări ale eului, care au emoții și cogniții proprii, rezultate ale determinării ontogenetice și sociale. Existența stărilor este independentă de vârsta subiectului; și un copil are un Părinte, într-o formă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II): Copilul liber, sursă a emoțiilor autentice de bucurie, tristețe, teamă și furie. Refuză vehement orice interdicție, fiind în același timp foarte indulgent cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contingent: scot în evidență importanța situației și analizează interacțiunile dintre variabilele implicate în situația de conducere și structurile comportamentale ale liderilor; nu există „cel mai bun stil de conducere” (Fiedler, 1967; House, 1971; House, Mitchell, 1980; Hersy, Blanchard, 1993); modelul tranzacțional (al schimbului social): concepe conducerea ca pe o tranzacție, un schimb social între lider și subordonați - fiecare dă și primește ceva în schimb; liderul și subordonații se influențează reciproc (Hollander, 1978; Herold, 1977); modelul interacțional integrativ: propune revenirea, pe un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]