826 matches
-
de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile emoționale fundamentale postulate asociate unui temperament predispozant. Ele reprezintă, într-o oarecare măsură, amprenta dureroasă a condiționării traumatizante inițiale care se reactivează în timpul evenimentelor resimțite ca fiind asemănătoare în prezentul trăit de subiect. In plan cognitiv, se regăsește noțiunea de contract stabilit în copilărie: pacientul adult rămâne supus imaginii unui univers construită de copilul rănit care a fost
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consolidează schema sub forma unor mecanisme de cercuri vicioase prin aspectul lor excesiv și rigid. Cele trei mecanisme de coping ale lui Young Insă, în timp ce schemele reprezintă percepția subiectivă a mediului precoce, coping-urile au avut o valoare adaptativă în mediul traumatizant inițial dar au supraviețuit utilității lor. Young descrie trei mecanisme de coping care sunt răspunsuri comportamentale a căror definiție este apropiată clasicelor răspunsuri la stres de flight, fight și freeze. Cele trei mecanisme de coping descrise de Young Coping-ul de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în funcție de istoria personală (verificând în același timp validitatea lor actuală). - Testul validității schemei: identificarea dovezilor favorabile și nefavorabile („pentru” și „contra”) schemei pentru întreaga viață, evidențiind tendința spre minimizare sau maximalizare a dovezilor. - Reinterpretarea dovezilor: reinterpretarea motivațiilor reale ale factorilor traumatizanți (pentru deculpabilizarea pacientului) și repetarea dovezilor prin intermediul coping-urilor neadaptate. - Evaluarea avantajelor și inconvenientelor coping-urilor: demonstrarea avantajelor pe termen scurt (evitarea schemei dureroase) și a inconvenientelor pe termen lung (menținerea schemei ca atare). - Dialogul dintre schemă și latura rațională: joc de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tăcerea majorității, asimilând acest comportament cu o aprobare. Ei se consideră reprezentanți ai unei opoziții care trebuie să-i propulseze În locul celor Înlăturați. Sirota interpretează acest tip de conduită ca o revoltă a adolescenților În criză față de tatăl lor. Efectele traumatizante asupra grupului pot fi Însă importante și Îl pot devia de la drumul său; 7. descalificarea altora pentru a profita sau a se bucura. Sirota relatează un caz Întâmplat În timpul unui stagiu de perfecționare a formatorilor, când unul dintre coorganizatori declanșează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
texte dramatice, imită „jocul”, jocul, la rându-i, poate oferi soluții vieții înseși, soldându-se cu edificatoare dezvăluiri. Și în Suspiciunea (Plus sau minus viața), care întreprinde o incursiune în „obsedantul deceniu”, înțesat de culpe de neiertat și de erori traumatizante, și în Viața și dragostea într-o vilă stil, politicul, miză secundă, capătă înfățișări sumbre sau sinistru-caricaturale. Tema vinovăției, manifestată prin convulsii de conștiință ce pot duce la suicid, vizează și responsabilitatea omului de știință, ale cărui descoperiri nu trebuie
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
bolnav, aflat la mare distanță față de punctul de presiune. Reflexologia constituie unul dintre exemplele cele mai uimitoare în care metodele binefăcătoare ale naturii sunt folosite pentru ca organismul nostru să funcționeze în condiții optime. Nu necesită medicamente, calmante sau operații chirurgicale traumatizante. Poate fi autoadministrată, fără riscuri, oriunde și oricând, și poate ajuta oameni de toate vârstele. Forța vitală circulă prin corpul nostru de-a lungul unor canale, iar noi putem să o captăm în aproape 800 de puncte. Nu trebuie să
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vedere fizic ceea ce s-a Întîmplat - chiar dacă are un impact În plan energetic -, dar permite vindecării și iertării să ajungă În timpul respectiv, ceea ce va schimba, treptat, sentimentele dumneavoastră față de acel lucru. De exemplu, dacă ați avut o experiență dificilă sau traumatizantă și vă amintiți cu aproximație data, puteți folosi Simbolul Distal pentru a trimite Reiki către acel moment din trecut, cu scopul de a vindeca problema sau trauma. De multe ori, este de ajutor să aveți o fotografie a dumneavoastră din
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
referim la acțiunea de la Pitești dintre 1949 și 1951, există numeroase voci, chiar dintre victime, care susțin că s-a vorbit și s-a scris prea mult despre evenimentele macabre desfășurate în penitenciarul mai sus menționat. Desigur, întâmplări atât de traumatizante asemenea celor de la Pitești sunt greu de acceptat ca lectură și încă și mai greu de rememorat de către victime. Dacă suntem de acord că s-a vorbit destul de mult despre acțiune (cu toate că doar în cercurile interesate, întrucât la nivelul totalității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ori a urinei). Cert este că toți cei care au trecut prin Pitești ori Gherla, indiferent dacă au fost mai târziu obligați să bată, la rândul lor, sau nu, au fost supuși la umilințe cu totul ieșite din comun și traumatizante, așa încât acest obiectiv al distrugerii fizice și psihice a fost atins, dar numai fragmentar și temporar, majoritatea victimelor revenindu-și de îndată ce n-au mai fost supuse la presiuni. Din păcate însă, compromiterea participanților la acțiune în ochii opiniei publice a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
este de neglijat nici explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și rușinea îndurate în timpul acțiunii au fost suficient de puternice încât să inducă o stare de dezamăgire viscerală față de natura umană și de destinul lor. Ei și-au refulat amintirile traumatizante, nedorind să le dezgroape, și reprezintă majoritatea supraviețuitorilor după 1989, dar, deși suferinzi și dezamăgiți la rându-le, nu au refuzat cu totul contactul cu lumea exterioară și au reușit să își întemeieze familii și cariere, atât cât le-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
schimbărilor rapide, sociale și culturale, România se va confrunta masiv în anii ce vin cu problema abuzului asupra copilului. Ca urmare, este necesar să fie identificate asemenea situații, iar copilul să beneficieze de sprijin profesional pentru a se înlătura efectele traumatizante ale abuzului. Adultul care a comis abuzul trebuie integrat într-un program de tratament psihoterapeutic, iar copilul abuzat poate rămâne în familie, în funcție de rezultatele evaluării, de forma abuzului și de amploarea acestuia. Este de preferat ca în cazul în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
oare, în acest caz, așa cum afirmă McDougall, o forcludere a afectului? Putem accepta, spune Pedinielli, formulând totuși unele rezerve, pertinența clinică a acestei intuiții. În anumite cazuri, denegarea poate întări și ea izolarea, subiectul insistând asupra indiferenței sale față de evenimentul traumatizant. Astfel, Anny Duperey (1992) scrie, legat de moartea părinților săi: „Nu vorbeam niciodată despre acest lucru, dar dacă mi se punea vreo întrebare pe această temă declaram cu răceală că ei muriseră - și ce dacă? - și că nu sufeream deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoana în măsură să intuiască inconștientul pacientului și care, comunicându-l acestuia, permite eului său să-și cunoască mai bine inconștientul.” În cazul nevrozelor traumatice s-a utilizat o altă tehnică, destinată să producă abreacția (rememorarea eficientă a unui eveniment traumatizant refulat): narco-analiza pe bază de amfetamine, însoțită de obicei de psihoterapie (Crocq et al., 1983). Janet a manifestat un interes deosebit pentru această posibilitate, asistând cu asiduitate, la vârsta de 83 de ani, la cursurile de psihiatrie predate de fostul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
îl deținea în copilărie, întrucât riscă să modifice relațiile cu realitatea, favorizând dezinteresul pentru lumea exterioară (A. Freud, 1936/1993). Utc "U" Umorultc "Umorul" Definițietc "Definiție" În sensul restrâns reținut de Freud, umorul constă în prezentarea unei situații trăite ca traumatizante astfel încât să fie reliefate aspectele ei plăcute, ironice, insolite. Numai în acest caz (umor aplicat sieși) umorul poate fi considerat un mecanism de apărare. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Aspectul defensiv al umorului se poate explica astfel: el cruță persoana aflată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe seama circumstanțelor defavorabile, subiectul evită dezvoltarea suferinței. Freud (1927a/1985) explică funcționarea acestui mecanism astfel: eul refuză să se lase copleșit de o realitate neplăcută și lansează lumii exterioare un fel de sfidare. El dovedește în acest fel că situațiile traumatizante îi pot provoca plăcere. Ca urmare, prin triumful narcisismului, eul își afirmă invincibilitatea „fără a abandona terenul sănătății psihice”, subliniază Freud, ceea ce diferențiază umorul de omnipotența psihotică. Acest tur de forță se poate produce datorită sprijinului oferit de supraeu, instanță
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
A fost după sora mea, da, era cea de-a treia (în același timp cu întrebarea intervievatoarei). I: Da. S: Era cea de-a treia fată, ăă... Cam asta a fost. Deci asta a fost un fel de experiență foarte traumatizantă. Asta e. Apoi, cam exact când intram în clasa I, ne-am mutat într-un apartament nou, intr-adevăr, eram, cred, la începutul clasei I, ne-am mutat și asta a fost ăă... o experiență foarte plăcută. Îmi amintesc foarte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
neputinței. „Nici măcar nu înțelegeam ce se întâmplase”, spune ea. Fără nici un avertisment, Sara trece la descrierea altei amintiri timpurii, de îndată ce sfârșește relatarea celei legate de moartea surorii. Aceste două amintiri par să fie asociate în mintea ei: „O experiență foarte traumatizantă pentru mine. Asta e. Apoi, cam exact când intram în clasa I, ne-am mutat într-un apartament nou”. A doua amintire este definită de Sara ca fiind foarte plăcută și totuși, atunci când spune acest lucru, ezită pentru un moment
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cu bucurie, cu bine, cu o imensă fericire. Teama de a suferi nu trebuie să fie însă o piedică. Durerea este adesea corolarul marilor realizări. Oricât de pozitivă ar fi, nașterea exprimă și durere. Pentru Françoise Dolto, orice naștere este traumatizantă, în măsura în care se bazează pe o mutilare fundamentală. Tăierea cordonului ombilical corespunde unei castrări. Indiferent dacă are loc în plan profan sau sacru, cordonul ombilical este vectorul unirii fundamentale și indisolubile dintre copil și mamă. Chiar și după tăiere, el continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poeme meditative. Înfăptuite sub același regim literar, al metaforicului, al parabolicului, al fantasticului, Proiectele de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei traumatizări afective și morale, pe care acesta o va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația este, În primul rând, un act care privește victima. Prin reparație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii, prin regret. Faptul de a regreta actele comise este, dincolo de Întoarcerea către un trecut penibil, traumatizant sufletește și moral, și condiția desprinderii de acest trecut. Regretul cuprinde un Întreg șir de acte, sufletești și morale, prin care conștiința obligă Eul să reevalueze critic actele sale și să facă efortul unei reparații. Restaurarea vine din regret. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
continuității, și nu al unei atitudini prin care omul se declară Învins de destin. Destinul este aici În lume, dar dincolo, existența se va continua altfel, eliberată de constrângerile pe care destinul le impune vieții individului. Astfel, este anulată imaginea traumatizantă, din punct de vedere psihomoral, atât a vieții, dar mai ales a destinului personal. Atitudinea față de destin Pentru o persoană normală, echilibrată sufletește și moral, destinul este Înțeles ca reprezentând și concentrând În el tot ceea ce viața Îi oferă. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai consideră o dimensiune a vieții sale, ci una situată deasupra vieții. Prin urmare , deși este desprins de timpul lumii, va deveni o dimensiune a timpului interior trăit de persoana umană. Acest aspect al problemei va atenua, până la dizolvare, imaginea traumatizantă a destinului situat deasupra umanului. Interiorizându-l persoanei, ca dimensiune a acesteia, destinul devine parte a existenței, iar dacă persoana este legată de el În viață, va fi și dincolo de aceasta. Această constatare este, credem, deosebit de importantă din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
bucureștene, o cetate-bâlci pitorească și plină de viață. Următoarele volume publicate în țară, inconsistente valoric, nu anunță evoluția surprinzătoare a poeziei din exil. Poemele poetului pribeag (1963) corespund unei alte vârste poetice, de această dată profund modernistă, și unei experiențe traumatizante: „desțărarea”, tema centrală, obsedantă a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]