453 matches
-
verde așezată la tribord și o lumină roșie așezată la babord, aratand fiecare o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 112,5° și așezată astfel încît să arate această lumină începînd de la prova pînă la 22,5° înapoiă traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mică de 20 metri, luminile din borduri pot fi combinate într-un singur felinar așezat în axul longitudinal al navei. ... c) Expresia lumină de pupă înseamnă o lumină albă așezată
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
cerute. Intensitățile trebuie să scadă pînă la a deveni practic nule între 1 și 3 grade în afara sectoarelor prescrise; ... îi) Pentru luminile de pupă și luminile de catarg și la limita sectorului de vizibilitate aflată la 22,5 grade înapoiă traversului, intensitățile minime ce se cer, trebuie să fie menținute pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regulă 21, pînă la 5 grade înăuntrul acestor sectoare. Începînd de la 5 grade în interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scădea cu 50 la suta
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
prova pe 10° până la fiecare bord, indiferent de pescajul navei, de asieta și de marfă, de pe punte; .2 Nici un unghi mort determinat de marfă, de instalațiile de încărcare sau de alte obstacole situate în exteriorul timoneriei în direcția prova față de travers, care împiedică vederea asupra suprafeței mării de la postul de comandă, nu trebuie să depășească 10°. Arcul total al unghiurilor moarte nu trebuie să depășească 20°. Sectorul vizibil dintre două unghiuri moarte nu trebuie să fie mai mic de 5°. Totuși
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
de prevederile paragrafului .1, fiecare unghi mort, în parte, nu trebuie să depășească 5°; .3 Câmpul orizontal de vizibilitate de la postul de comandă trebuie să reprezinte un arc de minim 225° care se întinde în fața până la minim 22,5° în spatele traversului, într-un bord și celălalt. .4 De la fiecare aripa a punții de comandă, câmpul de vizibilitate orizontal trebuie să reprezinte un arc de cel putin 225° care începe în prova, dinspre bordul opus, cu nu mai puțin de 45° în raport cu
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
astfel: - pînă la 8 ore nu se acordă; - de la 8 ore la 16 ore se acordă 50% din barem; - peste 16 ore se acordă integral baremul unei zile. Calculul timpului de voiaj începe din momentul în care navă este în travers far ieșire Constantă pentru navele ce pleacă din portul Constantă și travers far bară Sulina pentru navele ce pleacă din portul Tulcea direct în zonă. Timpul de calcul se încheie în momentul în care navă atinge punctele de la plecarea în
HOTĂRÎRE nr. 246 din 10 martie 1990 privind drepturile de indemnizaţie de străinătate, alocaţie de hrana şi fond de reprezentare ce se acordă personalului navigant de pe navele flotei de pescuit oceanic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107047_a_108376]
-
16 ore se acordă 50% din barem; - peste 16 ore se acordă integral baremul unei zile. Calculul timpului de voiaj începe din momentul în care navă este în travers far ieșire Constantă pentru navele ce pleacă din portul Constantă și travers far bară Sulina pentru navele ce pleacă din portul Tulcea direct în zonă. Timpul de calcul se încheie în momentul în care navă atinge punctele de la plecarea în voiaj. Pentru marinării ce pleacă/sosesc cu avionul timpul se calculează de la
HOTĂRÎRE nr. 246 din 10 martie 1990 privind drepturile de indemnizaţie de străinătate, alocaţie de hrana şi fond de reprezentare ce se acordă personalului navigant de pe navele flotei de pescuit oceanic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107047_a_108376]
-
rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor ca sisteme de țevi ce permit fluxul resurselor Teorii și studii care conceptualizează rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor - construcții arhitecturale Teoria Lumii Mici (small world theory) (Milgram, 1967; Pool și Kochen, 1978/79; Travers și Milgram, 1969). Teoria puterii legăturilor slabe (the strength of weak ties theory) (Granovetter, 1973). Teoria capitalului social (closure theory of social capital) (Coleman, 1988). Teoria găurilor structurale (structural holes theory) (Burt, 1992, 2002, 2004, 2005, 2011). Teoria schimbului în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
emergența rețelelor intraorganizaționale (Borgatti și Cross, 2003; Brass, 2009; Krackhardt, 1994); (4) Modele teoretice cu privire la consecințele rețelelor sociale (Burt, 1987; Granovetter, 1982); (5) Contagiunea socială (Burt, 1987) și teoria procesării informației sociale (Kilduff, 1990); (6) Problema Lumii Mici (Milgram, 1967; Travers și Milgram, 1969; Scott, 2012; Watts și Strogatz, 1998); (7) Abordări teoretice cu privire la rețelele de schimb (Cook et al., 1983; Emerson et al., 1978; Willer, 1999). 3.2.1. Puterea legăturilor slabe Una dintre cele mai influente teorii atât în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
avea zece. Totuși, trebuie precizat, în contextul acestor rezultate, că nu toți transmițătorii inițiali ai mesajului au reușit să atingă ținta. De exemplu, în Studiul Nebraska, doar 29% dintre persoanele de la care a pornit mesajul au atins ținta (Milgram, 1967; Travers și Milgram, 1969). Eșecurile în transmiterea mesajului au primit două explicații: (a) participanții la studiu nu au mai trimis mesajul către țintă și (b) participanții la studiu nu au știut cărora dintre prietenii și cunoștințele lor trebuiau să le trimită
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
între indivizi, asemenea unui graf Erdős, ci în funcție de anumiți factori, precum proximitatea fizică și homofilia. Watts și Strogatz (1998) au explicat problema Lumii Mici combinând ideile lui Granovetter (1973) cu privire la legăturile slabe cu rezultatele empirice produse de Milgram (1967) și Travers și Milgram (1969). Astfel, Watts și Strogatz au pornit de la o rețea inelară, în care fiecare punct avea același număr mic de legături multiple cu nodurile vecine. Autorii au construit un „inel cu n puncte, fiecare punct fiind conectat la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fermitate a oricărei tendințe în sensul atenuării tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele și cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers les feuilles este una dintre numeroasele ofrande muzicale aduse de Debussy muzicii javaneze, a cărei descoperire i-a produs o adevărată revelație cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889. Acest eveniment avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
i-a produs o adevărată revelație cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889. Acest eveniment avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea componistică, încurajând demersurile sale în explorarea resurselor expresive conținute de ineditul acestei muzici. În Cloches à travers les feuilles, regăsim complexitatea acelei țesături cu multiple stratificări ritmice și timbrale, configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lucrării operează o transformare subtilă de atmosferă prin animarea nivelului de tempo (Un peu animé et plus clair - Puțin mai animat și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al proporțiilor, prin atingerea climax ului odată cu măsura 31. În contextul acestui punct culminant, este interesant de observat meticulozitatea cu care sunt notate planurile dinamice aferente fiecărei voci componente, Debussy făcând apel la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
99. MEN, CNPC, 2001, Programe școlare, Seria Liceu, Aria curriculară educație fizică și sport, București; 100. M.E.C., 2001, Ghid metodologic de aplicare a programelor de educație fizică și sport; București; 101. http://gymnet.org/histoire.htm, La gymnastique féminine a travers les siècles.
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
cercetările pe problematica abordată în volumul de față. Cuvinte cheie: comunicarea interculturală, paradigma conjunctivă, managementul diversității, discriminare, managementul performanței Résumé Ce volume est le résultat de la recherche théorique et empirique dans un projet cofinancé par le Fonds social européen à travers le Programme sectoriel humain Actif Développement des ressources 2007-2013, l'axe prioritaire 1 "L'éducation et la formation à l'appui de la croissance et du développement de la société de la connaissance", Zone d'intervention 1.5 "soutien à la recherche doctorale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
VII, 11. 261 Fabule, VII, 15, "Ghicitori". 262 Trad.fr. : La Logique des noms propres, Éd. de Minuit, Paris, 1982. 263 P. Nizan, Antoine Bloyé, cap. al III-lea, 1933, Livre de Poche, p. 41. 264 Virginie Despentes, Mordre au travers, 1999, p.57. 265 La femme pauvre, I, cap.al III-lea. 266 P. Mérimée, Les Âmes du Purgatoire. 267 La Fontaine, "Lupul devenit cioban", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura Tineretului, București, 1967, pp. 54-55. 268 J.-K
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în context național actual, în Studii Gender nr.1/5, 2002, p.20-22 MUCHEMLED, Robert, Sociatatea rafinată. Politică și politețe în Franța, din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, Cartier, Chișinău, 2004 MUMFORD, Lewis, La cité à travers l'histoire, Seuil, Paris, 1964 MUREȘANU IONESCU, Marină, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception, în Actes du colloque Journées de la francophonie. Vème édition, textes réunis par Marină Mureșanu Ionescu, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
comprendre ce qu'elle est ni ce qu'elle pense" [Maupassant, Yvette, în La parure, p.577]. 131 C.Becker menționează această constantă a operei lui Zola: "Mythe et réalité se confondent dans son oeuvre, la réalité est vue à travers le mythe et le mythe est revivifié par la réalité (...) Le mythe impose avec force au lecteur une réalité, îl la rend immédiatement présente dans șes conséquences plus qu'il ne l'explique clairement" [2000, p.117]. 132 Mariolle se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îl faut toujours faire un appel à notre nature de femme avânt de s'adresser à notre intelligence. Nous ne nous intéressons guère à ce qu'un homme ne nous rend pas d'abord sympathique, car nous regardons tout à travers le sentiment. Je ne dis pas à travers l'amour non à travers le sentiment, qui a toutes sortes de formes, de manifestations, de nuances. Le sentiment est quelque chose qui nous appartient, que vous ne comprenez pas bien, vous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nature de femme avânt de s'adresser à notre intelligence. Nous ne nous intéressons guère à ce qu'un homme ne nous rend pas d'abord sympathique, car nous regardons tout à travers le sentiment. Je ne dis pas à travers l'amour non à travers le sentiment, qui a toutes sortes de formes, de manifestations, de nuances. Le sentiment est quelque chose qui nous appartient, que vous ne comprenez pas bien, vous autres, car îl vous obscurcit, tandis qu'il
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
s'adresser à notre intelligence. Nous ne nous intéressons guère à ce qu'un homme ne nous rend pas d'abord sympathique, car nous regardons tout à travers le sentiment. Je ne dis pas à travers l'amour non à travers le sentiment, qui a toutes sortes de formes, de manifestations, de nuances. Le sentiment est quelque chose qui nous appartient, que vous ne comprenez pas bien, vous autres, car îl vous obscurcit, tandis qu'il nous éclaire" [Maupassant, Notre cœur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'intérêt est représenté par les signes et les systèmes signifiants de la nature, de la pensée et de la société et en tant que méthode de recherche. En considérant le geste comme un signe, nous avons pu l'interpréter de la sorte à travers les éléments théoriques et appliqués de la sémiotique. Dans le premier chapitre, nous avons brièvement présenté le geste depuis les plus anciennes époques jusqu'à présent, à l'intention de mettre en évidence la dynamique de la gestuelle au long du temps
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
baie, și nu făcea acest lucru decât într-o singură zi pe an. Toată viața își aduseră aminte de acea dimineață ciudată. Mai întâi, li se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]