443 matches
-
celle de Saint-John Perse. Din cele 190 de pagini ale tezei, care nu a fost niciodată publicată integral, Bratu a plagiat nu mai puțin de 160! Mai Întâi, el și-a intitulat teza de doctorat La connaissance de soi a travers de roman „A la recherche du temps perdu” de Marcel Proust, susținută la Universitatea din Iași sub conducerea lui Al. Călinescu. În 1994, el a publicat teza la Editura Fundației „Chemarea”, cu titlul La decouverte de soi, lecture poétique du
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
diplômes ou des statistiques, la recherche se penche sur la vie quotidienne des étudiants, y compris dans l'interaction avec leș représentants officiels de l'État roumain ou belge. Vie quotidienne qui est reconstituée à partir d'informations disparates, à travers un effort de mobiliser des sources et variées pour reconstituer des histoires personnelles. Leș jeunes qui font l'objet d'une étude de cas témoignent des soucis et des préoccupations des gens ordinaires. Îl s'agit de quatre personnages, significatifs
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
distribuées entre deux familles de significations: celle qui désigne leș œuvres et leș gestes qui, dans une société donnée, șont soustraits aux urgences du quotidien et soumis à un jugement esthétique ou intellectuel; celle qui vise leș pratiques ordinaires à travers lesquelles une communauté, quelle qu'elle soit, vit et réfléchit son rapport au monde, aux autres ou à elle-même. Le premier ordre de significations conduit à construire l'histoire des textes, des œuvres et des pratiques culturelles dans l'histoire
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
et société en Europe. La sécularisation aux XIXe et XXe siècles (1789-2000), Paris, Le Seuil, 1998. ROUGEMONT, D. de L'aventure occidentale de l'homme, Paris, Albin Michel, 1957. ROUGEMONT, D. de Vingt-huit siècles d'Europe: la conscience européenne à travers les texets d'Hésiode à nos jours, Paris, Payot, 1961. SEIGNOBOS, Ch. Essai d'une histoire comparée des peuples d'Europe, Paris, Rieder, 1938. Index tematic A Achiziții istorice, 48, 49, 51-53, 55, 209 Actor, 9-10, 16-19, 20-21, 23-26, 30
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Paris, 1922. Ribot, T., Problèmes de psychologie affective, Alcan, Paris, 1924. Riese, W., L’idée de l’homme dans la néurologie contemporaine, F. Alcan, Paris, 1938. Ringel, E. Selbstmordverhütung. H. Huber, Bern, 1969. Ristich de Groote, M., La folie à travers les siècles, Laffont, Paris, 1967. Rodiet, A., Fribourg-Blanc, A., La folie et la guerre de 1914-1918, Alcan, Paris, 1930. Rogues de Fursac, J., Manuel de psychiatrie, Alcan, Paris, 1923. Romilly, J., La crainte et l’angoisse dans le théatre d
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
l’âge classique (1961). Naissance de la clinique (1963) H.W. Gruhle, R. Jung W. Mayer-Gross, M. Müller Germania Psychiatrie der Gegenwart (1960-1967) H. Göppinger H. Witter Germania Handbuch der forensischen Psychiatrie (1972) M. Ristich de Groote Franța La folie à travers les siècle (1967) M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
baie, și nu făcea acest lucru decât într-o singură zi pe an. Toată viața își aduseră aminte de acea dimineață ciudată. Mai întâi, li se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
privi cu trufie. De unde știi dumneata ce spune câinele meu, dacă-mi dai voie să te întreb? Eu spun c-o să intre în casă. Dar Andrew se mulțumi să protesteze dând din cap și scoase un mârâit înfundat." (P. L. Travers, Mary Poppins) (f) "Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Ai să înțelegi că al tău e fără seamăn pe lume." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin: (a) pronume nehotărât; ( b) pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rog, dragă. Ce spuneam? A, da. Cel mai caraghios lucru este că bine, bine, Marz, n-o să mai râd, dac-o să mă pot stăpâni ori de câte ori ziua mea de naștere cade într-o vineri, s-a isprăvit cu mine." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Ei, moșule, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele mele? Ce să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încât Jane și Michael, deși se sileau din răsputeri să fie politicoși, nu se putură stăpâni să nu râdă. Râdeau, râdeau întruna. Degeaba își strângeau buzele ca să-și oprească râsul, căci se tăvăleau pe jos, hohotind și chicotind." (P. L. Travers, Mary Poppins) (d) "Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui ți-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tencuială nouă. Dar proprietarul, domnul Banks, îi spusese doamnei Banks că poate avea fie o casă drăguță, curată și confortabilă, fie patru copii. Pe amândouă însă nu, în nici un caz, căci nu-și poate permite așa de mult." (P. L. Travers, Mary Poppins) (d) "Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Al. Săndulescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Topârceanu, George (1953). Balade vesele și triste și alte poezii. București: Editura pentru Literatură. Topârceanu, George; Alexandrescu, Grigore; Constantinescu, Crișan (1998). Fabule. Desene de Andrei Costan. București: Editura Elf. Travers, Pamela L. (1993). Mary Poppins. Traducere de Ana Canarache. Chișinău: Editura Gramma. ***. Declarația universală a drepturilor omului, http://www.irdo.ro/sectiu ni. php?subsectiuni id=16. *** (1996). Miorița: balade populare românești. Ediție îngrijită și prefață de Iordan Datcu. București: Editura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost fratele laic Henry Misericord. Adăugiri. În timpul guvernării acestuia din urmă, se afla în casă fratele Giovanni din Yarmouth, om de mare sfințenie, care a murit ulterior la Nottingham și a fost înmormântat la canonicii din Selford. 12. Domnul Ioan Travers a fost primul care i-a primit pe frați la Cornhill și le-a închiriat o casă. A fost făcut guardian un anume frate laic lombard, pe nume Henric. Acesta a început să învețe să citească în timpul nopții, în biserica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din perspective epistemologice diverse, oferind un bun prilej pentru reinterpretări și reevaluări, relatări și dârî de seamă despre congrese, colocvii, simpozioane (rubrică „Chronique”), recenzii și prezentări de carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a fi competitivă, de a ține pasul cu evoluția comparatismului, de a se sincroniză cu problematică și cu noile metode din această sfera de cercetare. M. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
de la o distanță considerabilă. Semnalul vasului Pequod primi în cele din urmă răspuns de la nava străină, care și-l arboră pe al său; am știut atunci că era corabia Ieroboam din Nantucket. Brațîndu-și vergile, veni spre noi și, așezîndu-se în travers sub vînt, lăsă la apă o ambarcațiune care se apropie grabnic de Pequod; dar tocmai cînd, la porunca lui Starbuck, pregăteam scara laterală pentru căpitanul corabiei străine, acesta ne făcu un semn cu mîna de la pupa ambarcațiunii, că scara era
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am fost! Saulele și harpoanele înfipte în ea îi îngreunează mersul. Da, da, i-am luat-o înainte, noaptea trecută. înapoi, înapoi! Toată lumea jos din arboradă, să rămînă doar oamenii obișnuiți! Brațați! Pequod, care pînă atunci navigase cu vîntul în travers, se întoarse în direcția contrară, astfel încît acum înainta cu greu, înfruntînd briza și răscolind spuma propriului său silaj. „Acum aleargă contra vîntului, drept spre fălcile căscate ale monstrului, murmură Starbuck în sinea lui, înfășurînd peste parapet brațul vergii mari
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
razele soarelui. TERȚAROLĂ - partea unei vele care se poate strînge în scopul reducerii suprafeței acesteia, cînd vîntul bate prea tare. TEUGĂ - suprastructură la prova unei nave, deasupra punții superioare; în interiorul ei sînt amenajate cabine pentru echipaj și magazii pentru materiale. TRAVERS îvînt de) - vînt care bate dintr-o direcție perpendiculară pe axa longitudinală a navei. TRIBORD - partea din dreapta a unei nave. TRINCĂ îvela trincă) - vela pătrată cea mai de jos a unui arbore trinchet. TRINCHET - primul arbore începînd de la prova, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar viața este oricum prea scurtă, mulți adulți realizează că nu-și mai pot permite luxul lipsei de autenticitate. Important de menționat este faptul că, în limba japoneză, cuvântul sonen („maturitate”) sugerează indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 și 60 de ani. De altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calitatea alegerilor pe care tânărul le face depinde considerabil destinul său în anii care vin. Sub raport fizic, potențialul tânărului funcționează la „turație” maximă. Individul posedă forță, rapiditate, o bună coordonare motrică și o remarcabilă rezistență la efort. Dacey și Travers (2002) oferă câteva date semnificative la acest capitol. Astfel, referitor la organele interne, între 19 și 26 de ani, acestea ating parametrii cei mai ridicați. După vârsta de 26 de ani, discurile dorsale se stabilizează (generând o scădere în înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și crimă. Vorbind despre configurația psihologică a adultului tânăr, vom observa că persoanele de sex feminin versus cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ritm care diferă de la caz la caz, în funcție de „trusoul” genetic al individului, de stilul său de viață, respectiv de felul în care a știut să se adapteze la încercările dure ale vieții. Inspectând tabelul pe care Spence (apud Dacey și Travers, 2002, p. 341) îl oferă cu privire la involuția unor indicatori fiziologici, de la 30 la 60, respectiv 80 de ani, rezultă că, la vârstade 60 de ani, comparativ cu cea de 30 de ani (când toți indicatorii ating pragul maxim de 100
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se rarefiază în densitate, începând cu etatea de 40 de ani, înregistrând un ritm mai alert după 50 de ani. Abilitățile motrice ale persoanei sunt afectate și ele, odată cu acumularea anilor. Cât privește starea de sănătate, așa cum sesizează Dacey și Travers (2002), la această vârstă, se pot instala diverse boli cronice; printre afecțiunile cardiovasculare, cele neoplazice și artrozele au cea mai mare incidență. Conform celor semnalate de Myers (2000), în apariția maladiilor cardiovasculare există factori de risc inevitabili (vârsta, sexul, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai înalte ale vieții, adică pentru a înflori pe un palier superior (Fodor și Franks, 1990). Nuanțând lucrurile, savoarea acestei „maturități secunde” este valabilă mai ales în cazul femeilor cu un statut profesional superior (Todd et al., apud Dacey și Travers, 2002). În ceea ce privește andropauza, nu este vorba despre o sistare totală a producției de androgeni (îndeosebi a testosteronului), ci despre o scădere treptată și discretă, ceea ce conservă fertilitatea bărbatului adult (Rowland etal., apud Dacey și Travers, 2002). Totuși, climacteriumul masculin erodează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]