28,662 matches
-
la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am păcătuit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
teatrul lui Dan Puric, din dânsul lui, din ceea ce este el, ce reprezintă el în arta să, în cultura română. Publicul simte împreună cu artistul că aceasta punte spirituală s-a creat între scenă și sala și trec împreună într-o treaptă superioară de spiritualitate: “Această punte există. În asta constă, probabil, unicitatea teatrului de la seară la seară. Pentru că publicul are și el unicitatea să, în fiecare seară de spectacol. Sacha Guitri spunea că și publicul trebuie să aibă talent. Sunt momente
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
compoziției este un exemplu elocvent: sopranele au ca structură armonică pilonii unui acord minor (do,mib,sol) în timp ce altistele - unul micșorat (fa,lab,si). Suprapunerea acestora și inclusiv a multifonicelor saxofonului (un acord de Re major) alcătuiesc scara minorului armonic, treptele a patra și a șasea existând în variantele lor diatonice cât și cromatice. Pe verticală rezultă un cluster alcătuit din sunetele de mai sus, dar pe orizontală vocile evoluează aproape tonal. Traseul dintre sunetele acordurilor este parcurs prin glissando, deci
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei scheme bine
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ai săi și detașarea de comportamentul celorlalți (excepție fac doar scenele dintre cei doi adolescenți, apropiați prin aceeași nevoie de a se apăra de duritatea vieții): „Tata băuse și toată casa mirosea a bere. Era deasupra maică-mii, la câteva trepte mai jos de palier Încercând să-i imobilizeze mâinile. N-am Încercat să-i despart, ci am privit În tăcere de la baza scărilor. Erau Îndepărtați, n-aveau nicio legătură cu mine, doi străini, și m-am gândit să plec, poate
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
unui „ciorchine (τό βοτρυδόν), care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce Și plăcută<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 888D. footnote>. Este vorba de o cunoaștere începătoare. Pe o treaptă superioară, sufletul socotește că e mai potrivit să numească pe Dumnezeu „măr (μῆλον) într-o pădure neroditoare înfrumusețat de buna culoare a rodului copt”<footnote Ibidem, col. 889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul Și mirosul, ci Și gustul. În plus, pomul care l-a rodit oferă, Și umbră sub care se află loc de odihnă. Pe o treaptă Și mai înaltă, sufletul își dă seama, însă, că nici această numire nu este potrivită, întrucât Cel dorit se arată acum în alt chip. El „se aseamănă cu o căprioară Și se compară cu un pui de cerb” (δορχάδι γάρ
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
vârfuri de munți Și culmi de dealuri ne prezintă de data aceasta o imagine mai complexă, semnificând prin aceasta o cunoaștere mai înaltă decât cele anterioare. Sufletul își dă seama de nedeplinătatea Și relativitatea cunoașterii sale atunci când, ridicat pe o treaptă superioară, constată că cele cugetate până acum despre Dumnezeu Și însușirile atribuite Lui nu-L exprimă suficient, iar din numirile pe care I le-a dat nu se potrivește niciuna, deoarece El este mai presus de toate acestea. „L-am
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu prin negarea lor și vederea l u i Dumnezeu în întunericul mai presus de lumină. A doua, teologia prin negație, e numai locul lui Dumnezeu. Prezența însăși a lui Dumnezeu e mai presus decât aceasta. Prima și a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată, mai adâncă, mai nemijlocită a prezenței lui Dumnezeu<footnote Idem, notă explicativă, nr. 149, în Filocalia..., vol. VII, pp. 333-334. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie menționează că vederea lui
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și dau semn de Îndreptare, vor primi canoane mai blânde, iar cei ce sunt descoperiți În răutate, primesc epitimii aspre: pentru desfrânare 9 ani; pentru adulter și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași prescurtare se va putea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
primesc epitimii aspre: pentru desfrânare 9 ani; pentru adulter și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași prescurtare se va putea aplica și ucigașilor fără voie. În caz de moarte, se face Îndată Împărtășirea, iar dacă bolnavul se
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași prescurtare se va putea aplica și ucigașilor fără voie. În caz de moarte, se face Îndată Împărtășirea, iar dacă bolnavul se Însănătoșește Își continuă timpul de canonire (can. 5). Patima
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu, Fiul îi conduce la Tatăl, iar Tatăl le dăruiește viața veșnică și incoruptibilă, care, pentru cei care îl văd pe Dumnezeu, este rezultat al vederii Lui”<footnote Ibidem. footnote>. Pe această scară a progresului, oamenii devin „Dumnezei” la nivelul treptei înfierii, pentru că aici își redobândesc asemănarea divină și încep să participe la libertatea și nemurirea care aparțin Tatălui și Logosului. Duhul lucrează pe tot parcursul acestui proces, nu numai prin inspirarea profeților și pregătirea drumului spre Întrupare. În viața prezentă
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
că nivelul de către-sfârșit corespunde acestei valori în sumă de 1 (o șaisprezecime). Însă dacă am avea 3 pătrimi pe do, urmate de 8 optimi, urcând treptat pînă la si, am delimita două fonduri de profil: neutru - suitor, în două trepte de pulsație (lent-repede); și două nuanțe de volum: doime cu punct (suma din 3 pătrimi) - unime (suma din 8 optimi). Observăm că deși profilul indică spre mai-repede-către-sfârșit, volumul se amplifică cu 1 pătrime în al doilea moment, tensionând ușor așteptarea
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
-i confere atribute de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi); modalizarea caracterului (major/minor) și/sau modulația - pe coordonata unui sistem de selecție și organizare a
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
vocaliză jubilatorie adăugată unei fraze liturgice (sequentia=ceea ce urmează). Melodia versurilor (exceptând extremele) este dată de schema a a b b c c... n, acest paralelism desemnând în secolul al XV-lea procedeul de reproducere a aceluiași motiv pe diferite trepte ale scării muzicale. Secvența va rămâne marcată de silabism, coeziune formală și eleganță expresivă. Exemple de secvențe: Victimae Paschali laudes, Veni Sancte Spiritus, Lauda Sion, Dies irae, Stabat Mater. Începând cu secolul al X-lea în abațiile din SaintGall și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a caracterului său solemn datorită influenței Jazz-ului și Soul-lui. În ultimele decenii după modelul muzicii moderne seculare apare o diversitate de formule ritmicomelodice a noii muzici gospel, concretizat în utilizarea abuzivă a cromatismelor, sincopelor și acordurilor de septime pe trepte secundare. Muzica americană modernă de biserică Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
capitolul din urmă, putem compara mirabila carte de identitate cultural-românească aidoma urcușului lui Iisus pe Golgota, spre Dealul Căpățânii, unde urma să fie Răstignit. Capitolul Eternitatea Eminesciană poate fi asemuit cu Învierea, Înălțarea, Pogorârea Duhului Sfânt, Schimbarea la Față și toate celelalte trepte de lumină cu care Mântuitorul ne cheamă pe Calea Împărătească. Sub cununa sur-argintie a titlului Prisos de iubire, deficit de responsabilitate..., Maria Toacă plasează motoul detașării lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a 15 ani de existență a Episcopiei Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, Doamna Profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ. Căutarea unor
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
iunie, Societatea ,,Graiul Românesc” din Windsor, Canada, în 28 iunie, ,,Cafeneaua culturală” din Cleveland, Ohio, în 29 iunie și Săptămâna Internațională a Culturii Române de la Hamilton, Canada, ediția a 45-a, din 7 iulie a.c. În țară periplul dialogului în trepte Lucian Blaga și ultima lui muză a început la Salonul Hunedorean al Cărții de la Deva, din 9 octombrie a.c. Apoi, actrița Gabriela Neagu a recitat versuri din poezia blagiană inspirată de Elena Daniello. Vorbind despre Radu Stanca - profil spiritual, volum
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
un scenariu, atunci valoarea lor se schimbă. Cu alte cuvinte: un poem eminescian are un anumit sens luat în sine - și un sens nou în scenariul definitiv. Iată, de pildă, pe scurt, ciclulSatirelor (1881). Ele descriu degradarea lumii în patru trepte. Ciclul este deschis, în volum, de Strigoii (1876) - unde magul uită de Arald și Maria și se închide în sine, ca un deus otiosus. Ultimul vers de acolo este: „Barba-n pămînt i-ajunge și genele în piept” (citez actualizînd
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
îi ceartă, îi așază în cerul lor, despărțiți de muritori. Oricare poem dintre acestea spune ceva cînd este luat în sine, și capătă o semnificație în plus cînd este raportat la întregul volumului, care este un volum inițiatic, deci presupune trepte necesare, treceri cu tîlc. Asemenea încatenări ale poemelor în Ediția princeps sînt foarte frecvente: versuri sau imagini sau idei dintr-o poezie (mai ales din final) deschid poezia următoare. Aș mai menționa relația dintre O mamă (1880) și poezia următoare
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]