4,948 matches
-
în bătaia veștilor. În fond, ceea ce desparte, cred, această oglindă bine aburită de receptări felurite, a romanului, de balada de la care zice-se că ar porni, e tocmai tratamentul diferit al veștii. Ciobanul din Miorița o refuză. Nu-i face trebuință. Vitoria, dimpotrivă, își construiește toată strategia pe ceea ce vine spre ea și pe ceea ce poate să stârnească. Ea fiind, la tot pasul, un soi de trageîmpunge. Șirul veștilor începe cu două scrisori, care anunță întârzierea unei rânduieli economice, mai ales
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
pensiuni. Suma acestor ajutoare nu poate trece peste soldă pe 3 luni; ele se dau o-data pentru tot-d'a-una. Art. 15. Ajutorele nu se acordă de cat în limita mijloacelor disponibile ale Casei, anume înscrise prin budget, pentru trebuințele serviciului de pensiuni și ale celor alte cheltuieli. Capitolul 3 Cereri, acte și constatări 1. Pentru pensiuni Art. 16. Cererile de pensiuni vor fi adresate comandanților de companii de jandarmi, care le va înainta d-lui ministru de interne, prin
REGULAMENT 1.188 din 10 martie 1906 asupra organisarei şi administraţiunei Casei de ajutor şi pensiuni al corpului jandarmeriei rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106061_a_107390]
-
bagajelor Articolul 28 Trenuri. Orarii. Extrase din tarife. (Tabele de prețuri). 1. Călătorii și bagajele se pot transporta cu trenurile regulate prevăzute în orarii (mersuri de tren) și cu trenurile puse în circulație după treburile a puse în circulație după trebuința. 2. Căile ferate sînt ținute să afișeze la timp orariile (mersurile de tren) trenurilor. Aceste orarii trebuie să arate categoria trenurilor, clasele vagoanelor și orele de plecare ale trenurilor. Pentru stațiile de tranzit mai importante și pentru stațiile finale, orariile
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
spiritul dragostei de cinema, deși ultima sală din provincia disputată de Hamas și de Fatah s-a închis în 1994, când ei erau copii. Cum voiau să facă filme, deși nu văzuseră niciunul, și n-aveau nimic din cele de trebuință, nici măcar curent electric decât două ore pe zi, s-au pus pe fabricat afișe care prezentau filme inexistente și cărora le dădeau tiluri inspirate din operațiuni militare israeliene: „Ploi de vară”, „Nori de toamnă” și altele. Afișele n-au putut
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4443_a_5768]
-
Tot așa se va proceda cînd societățile vor să se retragă - în total sau în parte - titlurile ce le au depuse la Casa de depuneri inlocuindu-se cu creanțe ipotecare sau prin afectare de imobile, sau cînd vor voi, după trebuința operațiunilor, să preschimbe creanțele puse în gaj sau imobilele ipotecate cu altele sau cu titluri. Pentru înlesnire, societățile vor putea să depună în gaj creanțele ipotecare, sau să afecteze în ipotecă imobilele lor, pentru sume mai mari decît cele necesare
REGULAMENT din 10 septembrie 1887 pentru punerea în aplicare a Codului de Comerţ Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106058_a_107387]
-
condițiunile stabilite de codul de comerț român pentru societățile anonime. Această societate după constituire și înregistrare, va intra în toate drepturile acordate grupului prevăzut la art. 1 și va lua asupra-și toate îndatoririle impuse prin convențiune. În caz de trebuința, noua societate își va putea urca capitalul social în mod nelimitat prin emisiuni noi de acțiuni. 3. Societatea este datoare de a înființa casă de împrumut pe amanet din București, în timp de 3 luni de la data convențiunii și va
DECRET - LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*) pentru înfiinţarea Caselor de împrumut pe amanet. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106076_a_107405]
-
scutite de timbru și de orice alte taxe fiscale că și registrele și documentele ce privesc aceste transactiuni. De asemenea sînt scutite de contribuțiuni către Stat, județ și comuna pentru durată concesiunii: toate zidirile ce se vor construi, anume pentru trebuințele acestor Case și profitul ce vor realiza din operațiunile de împrumut pe amanet. În schimb Casele de împrumut pe amanet vor pune la dispoziția Ministerului de Finanțe: a) Jumătate din profitul net ce se va realiza din operațiunile de împrumut
DECRET - LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*) pentru înfiinţarea Caselor de împrumut pe amanet. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106076_a_107405]
-
de pe vremea lui a adus mulți români - da, pe baza creditului cu buletinul și, în general, a nebuniei sistemului bancar - în secolul XXI. Și-au luat oamenii apartamente, mobilă, plasme, aspiratoare, frigidere și ce le-o mai fi fost de trebuință. Atunci se trăia în România. Acum se suprvaiețuiește. Căpos ca un catâr și vanitos ca o primadonă, s-a vrut premier de coaliție și după ce PNL a obținut un rezultat mediocru la parlamentare. A pierdut, previzibil, partidul în fața unui Antoneescu
Ciutacu, analiză dură despre Tăriceanu: Frumos bărbat, urâtă ieşire din scenă () [Corola-journal/Journalistic/43653_a_44978]
-
de dragoste și tandrețe, încât ea nu le putea citi fără lacrimi. „Minunate, filozofice, profunde scrisori -, își amintea Anna. - Le citeam prima dată cu dicționarul, iar după zece citiri le știam pe dinafară.” Aceste scrisori au devenit pentru ea o trebuință, ca o înghițitură de apă în pustiu, dar ea nici nu se căznea să înțeleagă de ce. Singurătatea? Nostalgia după anii tinereții? Sau o scânteie în iadul războiului aprinsă, ca un foc bengalez, după douăzeci de ani? Se invitau unul pe
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
umflate, cum e totul în gazetărie. Jurnaliștii de la Universul își consolidează și ei prestigiul prin articole pro domo: „Pe zi ce trece, cu cât popoarele se civilizează, nevoia citirii gazetelor se întinde. Citirea unui ziar, pentru mulți oameni, e o trebuință neapărată. Ieșind din școală, orășanul ca și săteanul - îndeobște - nu mai citește cărți. Ziarul e mijlocul prin care se ține în corent cu progresele pe care le face omenirea. În interesul culturii, prin urmare, ar fi ca toate statele să
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
lumea hipercolorată a consumului obsesiv din capitalism, adică o „lume de mărci și branduri, etichete și termene de garanție” - un prezentism (cu termenul istoricului François Hartog) marcat de o nouă dictatură, a pieței (una economică, nu politică). „Viciul e o trebuință împinsă la exces”, notează Crăciun, și chiar cu asta se ocupă, în fond, societatea de consum. „Trebuințele - continuă el - pot fi formale sau fundamentale, stilistice sau substanțialiste, spectaculare sau ontologice”. Or: „Viciile lumii de azi privesc fondul nu forma. Nu
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
de garanție” - un prezentism (cu termenul istoricului François Hartog) marcat de o nouă dictatură, a pieței (una economică, nu politică). „Viciul e o trebuință împinsă la exces”, notează Crăciun, și chiar cu asta se ocupă, în fond, societatea de consum. „Trebuințele - continuă el - pot fi formale sau fundamentale, stilistice sau substanțialiste, spectaculare sau ontologice”. Or: „Viciile lumii de azi privesc fondul nu forma. Nu de forme ar trebui să ne temem, ci de capacitatea lor de ocultare”. Ele ocultează de fapt
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
Mântuitorul cu Petru : Mă iubești Petre?47. În dialogul care urmează acestei întrebări (Ioan 21, 15-17), Mântuitorul îi încredințează una dintre cele mai dificile sarcini și anume aceea de a îngriji de turma Sa cuvântătoare, de mulțimea celor ce au trebuință de sprijin și de îndreptare, de dragoste și de călăuzire spirituală. Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind acest text, spune că Învățătorul întreabă pe ucenic dacă este iubit de el, nu ca să afle acest lucru, fiindcă El, Care pătrunde în
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
uarie] 1928 Domnule director, Vă cer iertare că nu v-am înaintat încă lucrarea pentru Mélanges 4. Dacă n-ar fi fost nevoie de unele puneri la punct, v-o trimiteam încă din septembrie, pentru că de atunci e terminată. Aveam trebuință îndeosebi de scrierile lui C.A. Rosetti. Pentru aceasta am intrat într-o lungă corespondență cu Clujul, al cărei rezultat e cu totul negativ: la nici una din bibliotecile de acolo nu se găsesc aceste scrieri. Răspunsul acesta abia cu o
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
C. Brătianu, făcută de d[umnea]v[oastră] la Academie în 1930; 3. Comunicarea din anul trecut asupra lui Bălcescu și 4. Scrierile lui Ion C. Brătianu (editate din prilejul comemorării lui). Cred că toate acestea vor fi de neapărată trebuință pentru viitorii membri ai Școlii, care vor cerceta relațiile franco-române. Vă rog să primiți, domnule director, asigurarea deosebitului meu devotament. Ion Breazu Membru al Școlii Române din Franța * Mihalț, 11 septșembrieț 1928 Jud[ețul] Alba Mult stimate domnule profesor, Regret
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
lor. Tocmai de aceea Despre iubire de Andreas Capellanus e destinată spiritelor docte cu înclinație filologică. Omul medieval era un monstru livresc suferind de excrescență lexicală, cu aplecare sisifică spre discriminări fine. Unui asemenea monstru îi lipsește azi publicul de trebuință.
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
-a din oștire. Privighetoarea care-n Danemarca își nalță trilul. Scrijelita slovă. Sinucigașul chip în ciob de-oglindă. Și cartea de trișor. Râvnitul aur. Și norii-mprăștiați peste pustie. Caleidoscopul plin de arabescuri. Căințele și lacrimile-amare. De toate-acestea fost-a trebuință ca astăzi mâinile să se-mpreune. Cezar Aici, ce răvășit-au reci pumnale: un mort. Aici e trupul spintecat pe nume Cezar. Hoitul e-nsemnat de cratere crestate de metale. Aici temuta, azi înțepenita mașinărie ce-i aduse slavă acelui care
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
pentru neam. Că poate atenta și la Scârța mea. Deaia io zic să fiți fermi și să-l tăbăciți ca să opriți toate aceste nenorociți. Că după aceea, Tăsică al meu, pâinea lui Dumnezeu, și cu Scârța face ei cele de trebuință și pomana. și pentru dumneata! Nu mai semnezi, că mă știți cât de serios și cât v-am servit cu cauza! Pentru totdeauna, Scârț.’’ După fapta demnă de care se credea, tov. sulică se trăgea cu oricine de șireturi și
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
ziua de 2 mai să fie liberă pentru a funcționa că "punte" în scopul unei minivacanțe de patru zile. Dacă plănuiți să ieșiți la un picnic sau să plecați la mare, dar nu ați reușit să vă cumpărați cele de trebuința, o puteți face oricând între joi și duminică, pentru că marile magazine vor avea program normal de lucru. Principalele supermaket-uri, Carrefour, Mega Image, Auchan, Kaufland, Lidl au decis să păstreze un program normal de lucru în perioada 1 - 4 mai, conform
Minivacanța de 1 mai: programul hipermarket-urilor by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/33705_a_35030]
-
să le plătesc. Tov[arășul] Gruia 4 a fost mutat, încât te rog pe d[umnea]ta să fii bun să vorbești la Fondul literar să-mi procure cu oarecare urgență pentru 1 august - 30 august cartelele de care am trebuință. Întocmesc acum articolul despre poezia d[umi]tale care va apare în Contemporanul 5 înainte sau îndată după Festival 6, sau în fine și în timpul acestuia dacă redacția încuviințează. Cu cele mai afectuoase mesagii, G. Călinescu [P.S.] Sărutări de mâine
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
a face cu legile naturale" (Contingența...). Această despărțire radicală dintre etic și ,,cea ce este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată de plăceri și de dureri" (Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția radicală, lipsită de mijlociri
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
un om, e o străfulguire... Neliniștit, va încerca să scrie despre liniște. Ba nu! Liniștit, va încerca să scrie despre neli- niște... Neliniștea, dînsa, pătrunzătoare în oase, în creieri... Este nevoie de-o îmblînzire și de un popas statornic. Este trebuință de o nesfîrșită încredere și-o desfacere tămăduitoare, răbdătoare în tainele cerului și ale pămîntului. Cer și pămînt locuit de-a valma de îngeri și oameni... și iarăși de îngeri... și iarăși de oameni...
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
cu popa Radu; și ea fu de aceeași părere. - Ei, finule, înțelegi acuma belșugul ce-a dat peste noi, peste sat? - înțeleg, părinte, mormăi Ilie, cum să nu înțeleg! Hisafta aduse în grabă țuică, măsline și tot ce era de trebuință ca aperitive; închinară pentru prosperitatea viitoare a Puieștilor și se despărțiră plini de voioșie. Pe seară tot satul știa că răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
colegii mei de facultate mai norocoși, care trecuseră cu chiu cu vai examenele în contul bravurilor comise de părinții lor prin abataje, turnătorii sau pe ogoare". Pătrundem într-o atmosferă kafkiană. ,Coada", emblemă a sistemului ,socialist", asociată cu mai toate trebuințele existenței curente, la pîine, la carne, la medici, la diversele instituții etc., sugera o așteptare pe cît de presantă, pe atît de absurdă, un soi de metafizică birocratică: ,făcusem în viața mea o impresionantă serie de cozi (...), de altminteri tot
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]