999 matches
-
unul din subordonații săi. Cu toate acestea, acuzațiile contra sa au fost retrase în perioada dinainte de declanșarea Crizei Suezului. În Criza Suezului din 1956 (operațiunea britanică „Mușchetar”), Sharon a comandat Unitatea 202 (Brigada de parașutiști). Luptătorii brigăzii au aterizat între Trecătoarea Mitla și partea de est a peninsulei Sinai, și au pătruns în trecătoare, împotriva recomandărilor superiorilor, suferind grele pierderi în luptă. După ce a realizat cu succes prima parte a misiunii sale (reunirea unui batalion parașutat lângă Trecătoarea Mitla cu brigada
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
în perioada dinainte de declanșarea Crizei Suezului. În Criza Suezului din 1956 (operațiunea britanică „Mușchetar”), Sharon a comandat Unitatea 202 (Brigada de parașutiști). Luptătorii brigăzii au aterizat între Trecătoarea Mitla și partea de est a peninsulei Sinai, și au pătruns în trecătoare, împotriva recomandărilor superiorilor, suferind grele pierderi în luptă. După ce a realizat cu succes prima parte a misiunii sale (reunirea unui batalion parașutat lângă Trecătoarea Mitla cu brigada care se deplasa pe teren), unitatea comandată de Sharon a fost desfășurată în
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
au aterizat între Trecătoarea Mitla și partea de est a peninsulei Sinai, și au pătruns în trecătoare, împotriva recomandărilor superiorilor, suferind grele pierderi în luptă. După ce a realizat cu succes prima parte a misiunii sale (reunirea unui batalion parașutat lângă Trecătoarea Mitla cu brigada care se deplasa pe teren), unitatea comandată de Sharon a fost desfășurată în apropierea trecătorii. Nici avioanele de recunoaștere, nici cercetașii nu au raportat existența unor forțe inamice înăuntrul trecătorii. Sharon, ale cărui forțe inițial se deplasau
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
în apropierea trecătorii. Nici avioanele de recunoaștere, nici cercetașii nu au raportat existența unor forțe inamice înăuntrul trecătorii. Sharon, ale cărui forțe inițial se deplasau spre est, a raportat superiorilor săi că este din ce în ce mai îngrijorat de posibilitatea prezenței inamicului în trecătoare, și de posibilitatea ca acesta să atace brigada din flanc sau din spate. Sharon a cerut în repetate rânduri permisiunea de a ataca trecătoarea, dar cererile sale au fost respinse. I s-a permis, totuși, să verifice dacă trecătoarea este
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
deplasau spre est, a raportat superiorilor săi că este din ce în ce mai îngrijorat de posibilitatea prezenței inamicului în trecătoare, și de posibilitatea ca acesta să atace brigada din flanc sau din spate. Sharon a cerut în repetate rânduri permisiunea de a ataca trecătoarea, dar cererile sale au fost respinse. I s-a permis, totuși, să verifice dacă trecătoarea este sau nu goală, și dacă da, i s-a promis că i se va permite s-o ocupe mai târziu. Sharon a trimis o
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
în trecătoare, și de posibilitatea ca acesta să atace brigada din flanc sau din spate. Sharon a cerut în repetate rânduri permisiunea de a ataca trecătoarea, dar cererile sale au fost respinse. I s-a permis, totuși, să verifice dacă trecătoarea este sau nu goală, și dacă da, i s-a promis că i se va permite s-o ocupe mai târziu. Sharon a trimis o mică forță de cercetași, care a fost însă întâmpinată de un foc intens, vehiculul lor
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
Auzind de aceasta, Sharon a trimis alte forțe, în timp ce oamenii lui Gur folosindu-se de vălul nopții, încercau să urce pereții defileului Heitan. În timpul acțiunii care a urmat, egiptenii au fost învinși și forțați să se retragă. În luptele de la Trecătoarea Mitla au fost uciși 260 soldați egipteni și 38 israelieni. Având în vedere aceste pierderi, acțiunile lui Sharon la Mitla sunt considerate ca fiind controversate, mulți din armată socotind că aceste pierderi au fost urmare a agresiunii inutile și neautorizate
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
(numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
(numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori de drumuri care s-au întâlnit aici venind
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
dezvoltată aici, și a dat numele de Carpații Păduroși pentru grupele de la nord și est. Apoi, aici a fost mai întodeauna un capăt de țară, un ungher, dincolo de munți locuind seminții slave. Iarna, zăpezile mari și mulțimea fiarelor sălbatice făceau trecătorile greu accesibile. Trecerile peste munți, mai ales cele pentru comerț, se făceau în grup de teama răufăcătorilor și a animalelor sălbatice, cum relata și un personaj celebru, Simplicius Simplicissimus, dintr-un roman picaresc al scriitorului german Hans Jakob Christoffel von
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
și cucerește provincia Echizen și intră în posesia multelor fortărețe ale lui Minamoto Yoshinaka. Mai 1183 - Minamoto Yoshinaka reușește să recaptureze provincia Echizen și îl înfrânge pe Taira Koremori în bătălia de la Tonamiyama din provincia Etchu (câteodată numită bătălia de la trecătoarea Kurikara). Iunie 1183 - Minamoto Yoshinaka se îndreaptă spre Kyoto dinspre nord în timp ce Minamoto Yukiie amenința orașul dinspre est. August 1183 - Go-Shirakawa scapă din Kyoto (unde era încă în arest la domiciliu, ordin dat de Taira Kiyomori la sfârșitul anului 1179
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
peșteri și plantații de portocali, lămâi și măslini. În anul 48 î.Hr., în timpul urmăririi lui Pompei, Iulius Cezar a făcut popas pentru odihnirea legiunii la Palase. El și-a continuat drumul prin Pasul Llogara într-un loc numit mai târziu Trecătoarea lui Cezar. Ca parte a unui proiect regional principal, Banca Mondială și alte instituții finanțează proiecte de infrastructură locală, inclusiv renovarea acoperișurilor și fațadelor caselor tradiționale cu vedere la Rivieră, reproiectarea piețelor orășenești și construcția unor stații de alimentare cu
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
(armeana: Կիլիկիա, greacă: Κιλικία, turcă: Kilikya) este denumirea antică a unei regiuni din sudul Anatoliei. În prezent se numește Çukurova. Este delimitata de Munții Taurus în nord, Marea Mediterana la sud și de Siria la est. Trecătoarea prin munții Taurus, care leagă de platoul central anatolian, purta în antichitate numele de "Porțile Ciliciei". Cilicia s-a extins de-a lungul coastei mediteraneene de est de la Pamfilia, la Munții Amanus, care o despart de Siria. La nord și
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
este un pas montan localizat în Alpii Ammergau, la o altitudine de 1118 m. El se află la granița dintre Tirol, Austria și Bavaria, Germania. Trecătoarea se află în imediata vecinătate a graniței dintre Germania și Austria, având altitudinea maximă la aproximativ 250 m sud de frontieră, în zona Tirol. Pasul este localizat în regiunea Ammergau din sudul Bavariei. El se află între localitățile Ettal din
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
din resurse geometrale, SUA, Filipine, Indonezia, Mexic, Italia și Noua Zeelandă. Puterea vântului acționează asupra morilor de vănt și turbinelor care generează energie. O "fermă eoliană" are nevoie de un loc cu vânt constant dintr-o direcție stabilă, cum ar fi trecătorile din munți, coastele și insulele. Cei mai importanți utilizatori sunt SUA, Germania, Danemarca și India.
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
de Oltenia. Localitatea este străbătută de râul Cibin si râul Sadu-afluenți ai Oltului. Așezarea sa în apropierea defileului Oltului i-au marcat istoria. Pe raza localității, la Boița (Caput Stenarum), romanii au construit un castru puternic care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea "Landeskrone" (în ) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu - Râmnicu Vâlcea. Conform "Dicționarului Transilvaniei, Banatului și al Tinuturilor Alipite
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
până atunci . Generalul atenian, Temistocle a inițiat blocarea strâmbtoarei Artemisium de către flota grecească pentru a opri înaintarea flotei persane. În vara aceluiași an, o armată formată din 7000 de greci din orasele-state aliate au mărsăluit spre nord pentru a bloca trecătoarea Termopile ținând piept timp de 3 zile armatei masive invadatoare, până când au fost încercuiți. Generalul spartan, Leonidas, a ordonat retragerea contingentului grec spre sud. Rămas cu o forță redusă numeric, formată din 300 de spartani, 700 de thespieni și 400
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Centrali și Alpii Calcaroși de Sud Alpii Occidentali se împart la rândul lor în: Alpii Orientali: O altă împărțire a Alpilor poate fi făcută în funcție de situarea lor geografică pe teritoriul țărilor respective, astfel: Limitele Alpilor sunt: la vest pasul sau Trecătoarea Cadibona (435 m), între Savona și Ceva, iar la est linia de cale ferată Semmering de la Viena la Trieste, prin Maribor și Ljubljana. Deși formează o barieră naturală, Alpii nu au fost niciodată de netrecut. Încă din vechime, ei au
Alpi () [Corola-website/Science/299232_a_300561]
-
în Banatul de Severin), pe culoarul Rucăr-Bran sau Valea Prahovei. O pondere mare în alegerea locației a constituit-o drumul întoarcerii, socotit prin deducție logică ca fiind ori cel mai sigur (respectiv cel de la Turnu Severin), ori cel mai scurt (trecătorile Carpaților către Sibiu sau Brașov). Nici în ipoteza existenței armistițiului nu se poate concluziona cu siguranță că într-adevăr românii i-au dus pe inamici pe drumul cel mai scurt către Ungaria. Izvoarele istorice oferă puține informații geografice cu privire la acest
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
În 335 i.en., geții sunt menționați de Arian, autor grec din Bitinia, în lucrarea "Anabasis-Expediția lui Alexandru Macedon". Ca urmare a răscoalelor provocate de tribali și ilyri, Alexandru a organizat o expediție punitiva. A înaintat prin Munții Balcani, în trecătorile cărora tracii au organizat o ambuscadă, folosindu-se de căruțe pe care le împingeau și prăvăleau asupra macedonenilor. Alexandru scăpa din ambuscada și are o luptă cu tribalii pe râul Lyginios. Tribalii au evacuat femeile și copii dincolo de Istru și
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Callatis. De partea răsculaților se află rivalul său, Antigonos, care se erija într-un protector al autonomiei cetăților grecești și trimitea o oaste pe uscat și o flotă. Callatis este înfrânt iar la întoarcere, Lisimah este atacat de odrisi în trecătorile din Balcani. În 311 i.en., se încheie o pace cu cetățile grecești cărora le este recunoscută autonomia. În 310/309 i.en., acestea se răscoală din nou, stipendiate de Ptolemeu Lagos al Egiptului. Callatis este asediat și cucerit în
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
în Panonia și au pus bazele statului lor ungar. "Maghiarii" stabiliți în "Etelköz" (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii "Puste Maghiare", începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui "Zerind" din dinastia
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
spectaculos pe un pod plutitor temporar în care să fie construite nave că pontoane, ce se întindeau de peste două mile de stațiunea de Baiae la portul vecin Puteoli. Se spune că podul rivaliza cu cel al regelui persan Xerxes de la trecătoarea Hellespont. Caligula, un om care nu stia să înoate și s-a suit pe calul sau favorit, Incitatus, traversând golful , purtând platoșa lui Alexandru cel Mare. Caligula a avut două corăbii mari construite de el însuși, care au fost recuperate
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
țărănești. În dorința lor de a-și apăra noile cuceriri, regii unguri au început construirea unor cetăți în preajma noilor granițe, folosind mâna de lucru a localnicilor. Aceste cetăți aveau menirea de a susține dominația feudală, de a apăra și controla trecătorile din munți și de a constitui loc de refugiu, cel puțin pentru o parte din locuitorii satelor din jur, în vremuri de restriște. Cu toate că supușii domeniului Tălmaciului erau slujbași ai acestor cetăți și s-au bucurat de unele facilități, ei
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]