1,115 matches
-
se Întâmplase Într-un timp atât de scurt. - Apă fiartă, repetă Oan-san. De data asta omul tresări violent, ca și cum ar fi fost Îmbrâncit de o ființă nevăzută, și o rupse la fugă spre bucătărie. - Midori! spuse la fel de calm, fără nici o tresărire, Oan-san. Vreau să scoți pumnalele mele din trupurile morților. Adu-le aici. Fetița se mișcă Încet spre cei doi samurai care muriseră primii, străpunși de pumnalele aruncate de luptătorul Ninja. Le scoase fără nici o reacție de spaimă sau de respingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și el În aceași direcție. Iar În dreapta, Oană desluși un luptător pe care Îl mai văzuse undeva. Da, era arcașul de la Veneția, cel care Încercase asasinarea lui Alexandru. Prezența lui acolo nu putea fi Întâmplătoare... - Pietro! spuse Oană cu o tresărire. Formație de apărare În stea! Scutierii pregătiți, la zece pași de Măria Sa! Douăzeci de arcași la dreapta, la liziera pădurii! Pietro transmise ordinele, așteptând desfășurarea atacului tătar. - Acum! spuse voievodul. Corpul Întâi și al doilea de vânători domnești, sub acoperirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sau Încercau să-și găsească scăparea cât mai departe, În Țara de Jos. Goana spre Dunăre Începea chiar atunci, În clipele acelea. - Căpitane Oană! strigă voievodul. Semnal către spătarul Albu! Să pornească În urmărirea fugarilor! Semnalul cornului de zimbru aduse tresărirea Întregii oștiri a Moldovei. Călărimile domnești, galop pe urmele fugarilor. Era un semnal pe care Îl visaseră, poate, ei, oștenii obosiți, răniți și zdrențuiți, cei care Își știau familiile departe, În bejenie, cei care se rugaseră Domnului Atotputernic să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
da seama orice prost. Toată lumea strigă pe aici, toți au de arătat ceva. Ai trecut fără să tresari pe lângă negustorii chinezi, dar ai ascultat cu atenție ce spuneau negustorii mongoli. - Proștii de aici n-au altă treabă decât să urmărească tresăririle unui străin? Călugărul nu păru supărat de Întrebarea obraznică. Dimpotrivă, fața i se lumină Într-un zâmbet. - Așadar, spuse el, se dovedește nu doar că știi mongola, dar și că sentimentul de teamă Îți e absolut necunoscut. Te afli la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sălbatici tâlhari din aceste locuri. Au jefuit o caravană care s-a aventurat spre Xi’an, au ucis toți negustorii, chiar și femeile și copiii. Acum se Îndreaptă spre Luoyang. Vor ajunge aici, poate la noapte. Ștefănel ascultă fără nici o tresărire. Se gândi că templul Shaolin ar putea fi o oprire de mare Însemnătate pentru el. Și că, poate, va putea desluși ceva din taina care leagă acel loc de clanul călugărilor Yamabushi și de apariția luptătorilor Ninja. I se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
despărțeau Imperiul Otoman de plaiurile molcome ale Moldovei, unde stăpânea, de optsprezece ani, un domnitor care biruise În toate Înfruntările. Ștefan. Aliat al Karamaniei, aliat al Oilor Albe conduse de Uzun Hassan, aliat al Veneției. Ștefănel reușise să-și ascundă tresărirea. Era pentru prima oară, după șaisprezece ani, că auzea din nou numele lui, același cu al domnitorului Moldovei. Ștefan. Templul Shaolin se dovedea a fi extrem de bine informat În tot ce Însemna lumea exterioară, indiferent de distanțe. Și, poate, traficul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
iscoade Înainte, mult Înainte, spre China. Vei Înainta până când iscoadele vor raporta că l-au văzut. Fiindcă nu ai de căutat decât un singur om. Primul Cuceritor se opri din nou, cu privirea ațintită asupra lui Amir. Acesta asculta fără tresărire, deși tulburarea din sufletul lui creștea. - Descrierea acelui om nu o vei ști decât tu. Atât. Este european. Înalt cu aproape un cap peste tine. Umeri lați, trup subțire, dar puternic. De obicei e Îmbrăcat Într-un costum ciudat, negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
știa nimic despre ea. Pot să-ți spun un lucru pe care l-a aflat deja Întregul imperiu. Cei Patru Cuceritori au fost uciși. Ali se opri, curios să vadă efectul acestei vești asupra rănitului. Căpitanul nu-și putut stăpâni tresărirea. Privirile lui deveniră scormonitoare. Era cu putință? Era doar un joc Înainte de a fi dus În sala de tortură? - Nu de o armată, pe care Primul Cuceritor ar fi văzut-o, În clarviziunea lui, cu ani Înainte. Ci de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Au căzut Într-o cursă. Cosmin... Vocea Erinei se schimbase. Căpitanul simți, În adâncul ei, panica. Era aceeași panică pe care o simțea el, scurmându-i măruntaiele. Se Întâmpla ceva rău. - Cosmin... Acolo e Alexandru! Căpitanul nu-și putu stăpâni tresărirea. Străfulgerarea unei dureri Îi Înfioră umărul drept. Își dădu seama că voise, instinctiv, să scoată spada cu mâna dreaptă, dar nu putuse. - Acolo e Alexandru!! spuse din nou Erina, ducând mâna la gură. Se apără cu spada, lângă el mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
helvet, vameșul mă lasă să trec fără a-mi pune o ștampilă în pașaport, fără a se uita puțin suspicios la faciesul meu balcanic. Românul care sunt, veșnic umilit prin vămi, obișnuit cu controale absurde și neașteptate, are totuși o tresărire de satisfacție. Intrăm în normalitate, sau doar am avut ocazia să întâlnesc un vameș neglijent? Nu am încă exercițiul binelui și al normalitații. Primul contact cu Geneva, după aproape un an de zile de absență, este greu de descris. Încerc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu Țara, că "n-avem nevoie de încă patru milioane de minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia lui Brucan: "Basarabia nu este România, nu este nici a românilor." (!!) O tresărire de orgoliu a avut Ceaușescu, care, la Congresul XIV, a cutezat să pună problema desființării urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov cu destulă directețe. "A fost scrie Codreanu ultima lui licărire de conștiință românească, de care și-a bătut joc în clipa în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
clădesc catedrale imense, cu vârfuri Înalte și cu bolți ascuțite și nemăsurate. Parcă ar vrea să-l ia pe Dumnezeu cu asalt, În loc să Îl cheme printre noi cu umilință, ca În bisericile noastre. La această ultimă observație, Dante avu o tresărire. - De urcat până la Dumnezeu... Da, aici e problema... - Ce vrei să spui? - Tripla Împărăție a morților, În beznă și În lumină. Am planificat deja În minte primele două condiții, a celor pierduți și a celor care În foc Își curăță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
atât de lină și de asemănătoare cu cea omenească. Dacă, Într-adevăr, al-Jazari realizase această minunăție, atunci faima sa era pe drept cuvânt meritată, ca și condamnarea sa pentru blasfemie. Dar era ceva nou În statuie, observă el cu o tresărire. Ceva cu adevărat de necrezut. Linia suavă a sânului vibra, ca și când niște foale nevăzute apăsau sub coastele ascunse, ridicând pieptul. Fecioara părea cu adevărat să respire anevoie, creând senzația că ar fi preluat câte ceva din nerăbdarea și neliniștea celor prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nu reacționă. Fixa nemișcat acea moarte lichidă, venită să Îl pedepsească pe asasin potrivit precisei sale premoniții. Poate că era drept să se Întâmple așa, Închizând cercul fatalității care luase naștere cu o jumătate de secol În urmă. Apoi, o tresărire de mânie Îl smulse din amorțeala ce pusese stăpânire pe el. Bonatti ar fi triumfat, fie și În disperare, dacă planul său s-ar fi Îndeplinit oricum. Iar apa i-ar fi umplut plămânii trecând prin rânjetul de pe buze. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
am pus jos farfuria de metal și am început s-o sărut, îngenunchiați amândoi, și-a trecut mâna peste părul de pe burta mea; uneori mă uimea unde se nimerea să mă sărute cu duioșie, și nu știam de unde o să vină tresărirea de fericire. Mi-a oferit numai un obraz la început și, când îi luam gura, nu îmi mai dădea drumul la buze o vreme, până ce nu-și încolăcea brațele în jurul capului meu. Simțeam, cu mâinile ei pe cap și acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
tâlc, întâi gura, apoi urechea. Gestul lui părea să se refere la un fel de glumă copioasă pe care voia să o împărtășească cu noi. În acel moment, doamna Silsburn, aflată lângă mine, a dat un semn evident - aproape o tresărire - de înțelegere. A atins brațul de satin roz al doamnei de onoare și a strigat: — Știu cine e! E surdo-mut - e un mut surd. E unchiul tatălui lui Muriel! Buzele doamnei de onoare au format exclamația „Oh!“. Apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
revistă "Actualités roumaines" aruncată pe marginea aleii, sub un arbust, pe care vîntul o răsfoiește nervos. I-o fi scăpat blondei de sub braț... Mihai se uită lung spre vecin, parcă să-l înțeleagă mai bine, dar nu observă decît o tresărire a mustății, trădînd surîsul. Pînă la intrarea în teatru, vîntul îi împiedică să mai poată vorbi. Vă dăm cinci invitații a cîte două locuri: rîndul trei, locurile doi-unsprezece spune directorul adjunct, începînd să aleagă dintre invitațiile din fața sa imediat ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întrebarea spune Mihai, stăpînindu-și rîsul. Sper ca răspunsul să fie corect. Cristina rîde încet, fericită, semn că acceptă jocul. Începe prin a-i lua obrajii în palme, și întregește îmbrățișarea lui Mihai cu fiecare gest, infim, fie el chiar și tresărirea unui deget pe spatele lui. Îți mulțumesc pentru urările aduse odată cu florile! șoptește Mihai, sărutîndu-i mîna. Cu bine, Mihai! înclină Cristina privirea, luîndu-și mănușile și poșeta. Am presimțirea că binele ăsta, ce mi-l dorești, va fi legat de prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pornea tiptil, în contra vîntului, iar cînd o zărea, arunca haina peste ea. Știi ce frumoase sînt prepelițele! Au, așa, un aer de pasăre matură, gravă; foarte căutate; au o carne!... Pe obrazul Doinei, devenită gravă, trece un surîs ca o tresărire. N-am reușit niciodată să prind conchide Mihai, nedumerit de surîsul fetei. De ce te-ai întristat? Visul din copilărie spune Doina încet, ocolindu-i privirea te stăpînește și acum: să vînezi prepelițe. Frumoase, mature, cu carne grozavă... Mihai a înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Și din nou, cînd trupul lui se mișcă, femeia are o reacție mai puternică, obligîndu-l să-și întîlnească privirea. Ochii ei sunt de un clar amețitor, iar obrazul îi radiază un calm desăvîrșit. Doar buzele, pe măsură ce se privesc, au o tresărire, înflorind în colțul stîng un zîmbet, ca un îndemn, însoțit de o strîngere disperată a coapselor, semn sigur că nu vrea să-l scape. Maria, întreabă Mihai cu glasul scăzut, să nu tulbure liniștea spune-mi dacă nu ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
percepe pe Georgie ca pe un întreg. După momentul acela în care se desfăcuse în bucăți, nu se mai adunase la un loc. Față de trupul acela atât de bine cunoscut și care acum stătea întins aproape de mine nu simțeam nici o tresărire de interes pasional. Dimpotrivă, trăsăturile ei alterate și străine îmi produceau repulsie. Parcă murise cu adevărat. Când mi-a trecut asta prin minte, mi-a venit să îngenunchez lângă pat, să-mi ascund fața în așternuturi și să jelesc ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care-l surprinsese Zet. Erau atât de aproape unul de celălalt, încât Zet simțea curentul cald al răsuflării vrăjmașului său. Își înălță privirile. Nu putea face nici o mișcare prin care să-și afirme calitatea de câine. La cea mai mică tresărire, vulpoiul ar fi putut crede că vrea s-o ia la fugă. Zet măsura forța teribilă și voința și mai teribilă cu care se confrunta. Privea fix, concentrându-și întreaga tărie și acea stranie autoritate pe care specia lui, singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Clipea continuu și lacrimile îi încețoșau privirea. Forțân-du-se Gosseyn reuși să privească și altceva decât masa și aparatele. Dar mișcarea fusese probabil prea rapidă pentru nervii lui crispați. Ceva îi răsună în cutia craniană, declanșând o violentă migrenă. Cu o tresărire își dădu seama că este efectul mașinii. I se părea că plonjează spre fundul unui bazin. Din toate părțile simțea exercitându-se asupra lui o presiune violentă, inclusiv din interior. De undeva, de foarte departe, auzea vocea calmă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era pe moarte și el tot nu aflase încă nimic despre el însuși. Se gândi îngrozit: "Va trebui să-l fac să vorbească cu forța". Se aplecă și-l scutură pe bătrân, strigându-i: ― Trezește-te! Corpul rănitului avu o tresărire. Ochii strânși se în-tredeschiseră și-l priviră gânditori. ― Încercam ― șopti vocea baritonală ― să pun în funcțiune un reflector de energie ca să-mi ucid trupul. Dar nu pot... Mă-nțelegi, eu mi-am dorit întotdeauna să mor odată cu Thorson... Mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Lette, amintindu-ne că Pământul ne-a costat șapte ceruri. Osip Mandelștam, 1918 a paisprezecea oră Pe la două, traficul obstrucționa arterele Romei ca o tromboză. Străzile erau ca niște fluvii În care totul se Înnămolise. În mașinile mișcate doar de tresăriri neașteptate, mii de persoane se deplasau fără a merge Însă nicăieri. Între acestea erau și Aris și Maja - sigilați În Smartul ei, un borcănel argintiu cu albastru, parfumat de odorizantul cu esență de vanilie - erau ca o globulă roșie, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]