34,422 matches
-
generalizeze. Cînd aud asemenea sentințe, exprimate de oameni care, altfel, par a avea scaun la cap și chiar au, arunc întrebarea "Din ce statistici reiese asta?" În formulări diferite, răspunsul e că asta se cunoaște de la distanță. Se vede (Mă trezesc și luat peste picior că eu, ziarist, nu sînt în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
că nu vedeam ce-ar fi dorit el să văd. Uf în cele din urmă, explodă: Nu vezi, domnule, că nici unul nu mai are mustăți? Asta era. Greșeala lor capitală. Nici unul din ei nu-și mai lăsase mustăți. A, mă trezisem în fine, - mustața generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, Dzugașvili; mustața istorică despre care un poet, trimis după aceea în Siberia, zicea că atârnă în farfuriile cu ciorbă ale tuturor proletarilor din lume... Să fi reieșit, oare, că mustața produsese declicul din
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
fugă, la Bach. Beethoven era, în felul lui, postmodern! Dar asta nu înseamnă că Beethoven a reintrodus fuga. El a apelat la fugă pentru a face altceva. Ce s-a întâmplat, în artă, cu postmodernismul? Este adevărat că ne-am trezit cu o sumedenie de lucrări ultrareacționare și ultra-detestabile, sub eticheta de postmodern. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, o serie de creatori, o serie de artiști care, în perioada avangărzilor "pluteau" în academismul lor și înnotau într-un reacționarism stupid și
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
lucrări ultrareacționare și ultra-detestabile, sub eticheta de postmodern. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, o serie de creatori, o serie de artiști care, în perioada avangărzilor "pluteau" în academismul lor și înnotau într-un reacționarism stupid și reprobabil, când s-au trezit vorbindu-se despre postmodernism, au crezut că le-a venit vremea! - "Noi am avut dreptate! Ne întoarcem la clasicism, la melodie, la forme!" În primul rând că, de exemplu, în materie de melodie, Webern sau Cage sunt tot atât de melodici ca
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
sape o prăpastie între cele două popoare; în ceea ce privește cauzele incidentului, P. P. Negulescu a atras atenția în discursul ținut în Senat cu această ocazie că românii trebuie să înțeleagă șocul psihologic suferit de unguri care din populație dominantă s-au trezit peste noapte în situația de minoritate. Cu alte cuvinte, în Cabinetul averescan se aflau personalități care ar fi sprijinit statutul propus de Groza în mod ciudat acesta nu dă nici-un amănunt semnificativ despre proiectul său , fapt pe care memorialistul omite
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
de Fidel Castro într-o cuvântare. La televiziunea din Cuba se puteau vedea discursurile tovarășului Fidel Castro, filme cu viața și activitatea revoluționară a tovarășului și telenovele. Oamenii se dau în vânt după acestea. Dar, ca-n socialism, te poți trezi brusc, în plină telenovelă, când acțiunea e mai palpitantă, cu o întrerupere a curentului electric! Ce face în această situație un om al muncii din Cuba? Telefonează unui prieten care locuiește în alt cartier sau chiar în alt oraș unde
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
ziariști. Pentru că nici unul dintre ei n-a semnat vreo declarație în care au afirmat că n-au făcut poliție politică, spre deosebire de politicieni și de funcționarii de stat. După părerea mea, un ziarist dat în vileag că a fost informator se trezește în fața riscului de a-și pierde credibilitatea. Dacă rămîne fără ea, oricum dispare din presă. Dacă nu, asta e viața. CNSAS nu-și poate băga ucazurile pe unde i se năzărește vreun interes sau altul. Fiindcă dacă, de la politicieni și
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
pe întinsul căruia se întîmplă stupidități, prostii, tot așa de bine cum se petrec lucruri foarte, foarte importante", remarcă Peter Brook. E trecut de miezul nopții. Sînt în autobuzul-navetă care ne duce în cetate. Mă uit pe geam și mă trezesc ochi în ochi cu cîțiva localnici, izgoniți din case de caniculă. Mirarea lor este greu de reținut. Se uită la autobuze, la mulțimea de oameni din ele care au dat buzna peste ritmul lor. Și toate astea în numele teatrului? Le
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
aerul unei inspecții inopinate. Era pe la începutul lui mai și marea era friguroasă, urâtă. "Domnule, spunea maiorul de infanterie, care pescuia guvizi între cuburile uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
bebelușul nu știe, pentru o bună bucată de vreme, să mintă, cele de el turnate sunt de un incontestabil adevăr. Securitatea s-ar fi asigurat, astfel, de cea mai sigură sursă, o practică de genuină științificitate s-ar fi extins, trezind invidia K. G. B.-ului. Din păcate, regimul s-a mulțumit cu serviciile băieților cu ochii albaștri, înveșmântați în costume gri, ce se învârteau prin centrul Capitalei, recrutați din centrele de orfani. încă o jumătate de măsură, contribuind la căderea
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
am întâlnit chiar moartea, înmănușată la singura ei mână vizibilă cu o mănușă roșie, fără degete, ca de schilod, m-am repezit spre ea pofticios, ahtiat, nerăbdător. Am simțit ușurarea sufletului care începea să iasă din trup și m-am trezit (pentru orice eventualitate!) ca să nu mor din cauza visului. M-am trezit cu ușurare; dar și cu părere de rău că experimentul nu fusese dus până capăt" (p. 116). Caiet de citire și de caligrafie e o carte compusă, recompusă și
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
o mănușă roșie, fără degete, ca de schilod, m-am repezit spre ea pofticios, ahtiat, nerăbdător. Am simțit ușurarea sufletului care începea să iasă din trup și m-am trezit (pentru orice eventualitate!) ca să nu mor din cauza visului. M-am trezit cu ușurare; dar și cu părere de rău că experimentul nu fusese dus până capăt" (p. 116). Caiet de citire și de caligrafie e o carte compusă, recompusă și inegală, un soi hibrid de jurnal - eseu - confesiune. De aici, pe lângă
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
obsesia intertextualității și scrie cum crede el de cuviință (finalul din Jurnalul unui cântec de leagăn este remarcabil: "și mă culcam cu plămânii/ cu tot rahatu/ un șobolan mă mușca/ ușurel de picior prin așternut/ țipam timid să nu mă trezesc"). Volumul de debut al lui Augustin Cupșa are de toate, și reușite și eșecuri, șezând sub semnul unei disperări cronice. Dar, spre deosebire de mulți colegi de-ai lui de generație care scriu așa doar fiindcă e trendy, la el sentimentul acut
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
Desigur, textul legislativ pe care se bazează comentariile jurnalistice nu cuprinde termenul rablă; titlul său exact este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului național auto". Trebuie să admitem că inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "mașina uzată"). Publicitatea pare a fi și mai dispusă să atragă prin termenul
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
osârdioși, cum cu mândrie îi știm, pentru ca la toamnă să asigure televiziunile cu noi, savuroase și umoristice momente de veselie națională. -Nu e ușor nici pentru ei, zice Claustrina împăciuitoare. -Sigur că nu, doamnă!, îi răspunde Haralampy cu asprime. Te treziși și tu... Iar vorbele lui sunt cea mai clară declarație de război. Schimb repede pe B1 Tv, la emisiunea sa preferată: "H-L - Confidențial" (15.07), moderată de Monica Stan. Tema emisiunii, sau genericul, este "Marina se mărită cu Peter
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
astfel de cazuri Domnul a fost Cel care a luptat în locul lor, ca unul Care a oprit în toată vremea pe vrăjmașii creștinilor, atunci când erau porniți împotriva lor, ca să-i nimicească. Iar ca să nu lipsească vreo pildă încurajatoare și ca să trezească simpla privire a câtorva martori credincioși, ca să provoace în inimi curaj și întărire în credință și dispreț față de moarte, Dumnezeu a îngăduit ca, la vremea potrivită, un număr restrâns de creștini să sufere moartea de dragul credinței”. (Origen, Contra lui Celsus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Omilii la Facere, omilia XV, V, în col. PSB, vol. 21, p. 175) „Într-adevăr, de stai lângă racla unui sfânt, îți dai seama bine cum lucrează îndată puterea sfântului. Vederea raclei îți izbește sufletul, Ți-l zguduie, Ți-l trezește și te face să simți că cel ce se află în raclă stă lângă tine, te vede și se roagă împreună cu tine. Apoi, după ce ai fost cuprins de astfel de simțăminte, te umpli de râvnă pentru credință și pleci alt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-au însănătoșit. Câte basmale, câte obiecte de îmbrăcăminte sunt atinse de sfintele moaște și prin această atingere devin lecuitoare! Toți se bucură să atingă acoperământul moaștelor și atingându-le să se facă sănătoși. Slavă Ție, Doamne Iisuse, că ai trezit pentru noi astfel de duhuri ale sfinților martiri, în acest timp, când Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine!”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 9-10, în PSB, vol. 53, p. 126-127) „Este cunoscut acel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și moarte, într-o stare de semi-conștiență, el imploră destinul să-i mai dea trei zile și trei nopți pentru a dobândi suficiente deslușiri despre sine. Fusese victima unui accident sau, cel mai probabil, al unor agresiuni, în urma cărora se trezește zdrobit sub un morman de bolovani și peste o stivă de scânduri. Camera în care, într-o noapte, este prins fugarul Filimon de către Nichifor Fătu, în casa lui, se prăbușește într-o galerie subterană, una din multele care macină pe
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
ce muncesc fizic, am un fel de complex. La fel ca Gide, care, după cum scrie în Jurnalul său, întors dimineața de tot din provincie, și neavând la el cheia casei, a așteptat în fața locuinței sale câteva ceasuri bune, să nu trezească portarul la o oră atât de matinală. Cartea, încă nu o citisem. Alegerea feroviară fusese făcută pe cont propriu, slăbiciunea, abstractă, pentru "oamenii muncii", - ca autorul celebrului Retuș la întoarcerea mea din URSS, - imperiul proletariatului râvnit, la început. * Chelnerii de
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
mă speriu, o sumă babană, cu un bacșiș la fel, întrecând cu mult capriciul unui boier, - și am rostit leneș, cât mai bucureștean, LIBER!, exact ca înainteaă cuptorului duduind de flăcări. După o noapte bună, de somn greu, m-am trezit, înviorat, m-am îmbăiat, m-am bărbierit, îndelung, am pus pe mine hainele de schimb și m-am stropit din belșug cu colonia de care nu mă despărțeam, un Fougčre royale. Marca, mi se spusese, preferată de Napoleon... Am ieșit
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
nimeni nu scapă de aceste prelucrări folclorice a achizițiilor medicinii. Fiecare dintre noi avem o zestre de cunoștințe medicale de a căror temeinicie nu ne îndoim și de a căror proveniență nu ne mai amintim. Pur și simplu ne-am trezit că le știm, fără să mai ținem minte cine ni le-a spus pentru prima oară. Ciudățenia este că, împinși de o sinceră bunăvoință filantropică, vrem la rîndul nostru să le împărtășim cunoscuților și prietenilor, pentru a le lumina mințile
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
-Nu, mă, nu!, îi răspund cu asprime. Aiurezi? Și mai gândește și singur... Zi de Sfântul Ilie, toridă! Schwartzeneger, fiul prietenului, bâiguit de căldură, întreabă: -Tati, ghilotina aia nu e nenea Băsescu ? -Ce ghilotină, mă! Ești hăbăuc ? Stai, că te trezesc io, mintenaș! Și jap-jap!, două palme. Juniorul începe să urle, Claustrina să țipe, iar soacră-sa să regrete. Ce zi! Însă la telejurnale, se transmite un reportaj teve într-adevăr tulburător, care ne răscolește în minte și în inimă sentimentul
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la un numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune întreaga sintaxă a eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente, uimiri și atitudini profund omenești. în Noaptea pragurilor, saltul intelectiv ar produce privilegiați dezumanizați, privați de fascinația așteptării, a pragurilor dintre spații și timpuri. în linia complementarității, autorul propune personaje care coboară pe axa ontologicului, orbite de căutări
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în figura căruia, evident, se răsfrînge simpatetic: "Proscrisul urbei părăsește ultimul/ bodega cocoașa fumului acru// îmbrăcat în negru întotdeauna/ în negru și întotdeauna nebărbierit// bătrînul pășește încet/ cu bastonul lovește ritmic caldarîmul/ trezind praful perdelelor ofilite// nimeni nu știe unde înnoptează// este artist ratat? un părăsit de viață?/ timpul s-a poticnit în rinichii săi?/ nimeni nu știe// din cînd în cînd se oprește/ privind spre locul stelei sale oarbe// se întoarce spre
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]