2,979 matches
-
fericire, și totuși fără să se recunoască. Pentru A. Breton, scopurile visului sunt de-a ilumina locurile ascunse. Astăzi cred că am visat ceva foarte apăsător. M-am chinuit din greu să mă trezesc, mă luptam zadarnic să împing către trezire conținutul tulburător al visului meu, dar era ceva ce-l menținea în subteran. Visul se cerea, prin urmare, continuat, în timp ce eu trebuia să mă scol neapărat. De ce, nu știu, pentru că azi e duminică și nu trebuie să plec nicăieri. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cea a acceleratului Galați-București, via Urziceni, prin halta Surdila-Greci. La fel de încrâncenată, raza-idee străbătu pădurea de axoni din subtalamus, hipotalamus și prin ochiurile perverse de lichid cenușiu ai nucleilor talamici ventro-mediali, creând o stare de excitabilitate din ce în ce mai crescută, o reacție de trezire, pregătind astfel scoarța cerebrală pentru ceea ce avea să se materializeze în matrice-gând, în undă-potențială, în străluminare indirectă. Cert e că în acest labirint bulbo-encefalo-talamic și hipotalamic gălăgios ca o sală de Bursă cu brokeri agitați și curieri de informații neperisabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
intero și exteroceptive, cortexul le captă și le analiză discriminativ, punitiv chiar, proiectându-le răzleț pe spațiile topografice ale scoarței, 10432 de nuclei talamici răspunzând rapid impulsurilor auditive și tactile (desigur, invers), producând, cum era de așteptat, reacția firească de trezire a Alimentarei. Recul P ata de soare, lumina, lumina toată dinspre DIMITRIOS Zarvos, FRANÇOIS Deladier, NORMAN Granz jazz-man-ul, TOMMY Flanegen pianistul, care au cântat în tranzit, prin Brăila, pe clapetele sufletului ei; i-au jefuit trupul în limba lor, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
suflet. Tot frigul ei îl oferi lumii în care venise, ca să-l topească în forja dragostei și să-l transforme în sabie fierbinte. Cu care să decapiteze șerpii vicleni și îmbuibați ai minciunii. Și Parisul deveni teatrul marii rebeliuni în numele trezirii conștiinței. Spaniolii uitaseră lecția dată de Cervantes și își închinau viața luptelor cu taurii. Mioara trebuia să trezească prin frig sufletele moleșite de căldură. Și astfel Mioara primi o muncă de apostolat împotriva conceptelor integrate în Dogmă, care vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ascunde și, alt... problem... de fond - a capacit...ții de absorbție a resurselor externe mobilizabile. Relat...rile din preș... indic... situația jalnic... a utiliz...rii fondurilor SAPARD. Nu este prima dat... cand m... refer la aceast... chestiune (vezi și articolul „Trezirea”). Oficialii noștri amintesc de miliardele de euro de care va beneficia România, ca și cum acestea ar intra automat, f...r... constrângeri, în bugetul public, si de alte bugete autohtone. F...r... programe bine conturate și administrabile, f...r... transparent... și aplicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de inteligent... și tenacitate. De aceea avem nevoie de un dialog autentic între cei care gestioneaz... treburile publice, cercurile de afaceri, societatea civil.... C... acest dialog trebuia început mai de timpuriu este o alt... poveste. Jurnalul Național 4 august 2004 Trezirea Dac... într... în Uniunea European..., România primește 6 miliarde de euro, pentru cheltuire efectiv..., în intervalul 2007-2009. Anunțul Comisiei pare s... fi inițiat, în sfârșit, o discuție serioas... privind capacitatea noastr... de absorbție, care este sc...zut...; de exemplu, privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Îl obișnuiseră Ochenoaia și fetele ei: Muța-mamii, s-o trezit cel mai frumos nepot al meu? Ce să-ți dea bunica să papi, turte În ulei, mere sau dulceață și pe urmă să mergem În grădinuță, la flori? Vinovată de trezirea sa Înainte de vreme era o muscă mare ce se rotea În jurul guriței sale și, din când În când, ateriza pe buze pentru a fructifica resturile de magiun rămase de la „felul trei” cu care-l ademenise Aneta să adoarmă mai repede
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu valuri mici și Învolburări unde strălucea horbotele albe de spumă, cu pești mai mari și mai mici care Începuseră Înviorarea de dimineață și câte unul mai zglobiu se aventura În zboruri pe deasupra apei, cu mierlele ce-și anunțau una-alteia trezirea, cu Ceresteile acoperit Într-o ceață matinală, cu ultimele triluri de privighetori care „obosiseră cântând toată noaptea” În copacii din marginea pădurii de tei și stejari Înveșmântați În verdele matur al mijlocului de vară! Soarele abia a zărit „ca de după
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Atunci Satana vă va ucide. Mă îndepărtez vioi și aud strigînd în urma mea: Tu vorbești serios? Da, îi arunc peste umeri. Pagubă mare, dom'le! Primăvara asta mă îndeamnă la lungi plimbări și la meditații. O oră pe zi savurez trezirea la viață a tuturor frumuseților naturii, un adevărat miracol divin. În loc de baston am luat cu mine o imensă umbrelă roșie, deoarece cerul era puțin înnorat și prognoza meteo prevedea ploaie. Am ales strada Văleni, spre ieșirea din oraș, deoarece aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și nu ca Dumnezeu, de ce să nu luăm omul ca model de suferință și nu Dumnezeul din el? La 15 ani, tristețea este o mască ermetică: închizi ochii în chipul tău, o așezi bine pe față, apoi, ca într-o trezire firească, deschizi ochii în chip de împrumut și uiți. 17. Petru, copilul prostuț, venit dintr-un sat de coloniști la unul dintre cele mai bune licee din Iași. A fost repartizat după medie, a căzut la silvic, iar cu 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
place să ascult somnul, la etajul 2 sunt 40 de somnuri. De ce râzi? Am spus greșit? Când stăteai la internat, îl ascultam și pe al tău. Lăsam geamul deschis: până în zori, câte o pasăre pentru fiecare vis, în fereastră. Fiecare trezire, zbor în cer. Lăpușneanu, Sărăriei, Gheorghe Ghica, de la Râpa Galbenă până la Agronomie castanii erau ca niște mărgele verzi înșirate pe ață. Parcă dansează, îi vezi? Parcă dansează. Eu sunt cel de lângă poartă, tu în dreapta mea. Se țin de mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Posibil, peste tine va coborî roua, vei încolți, vei face muguri. Este vremea omizilor, curaj, puiule, cimitirul nu-ți garantează dreptul la proprietate, curaj! De ce închizi ochii, de ce vrei să-ți dormi moartea, dacă viața ți-a fost mereu o trezire? Prea multe treziri. Cum să te împaci cu visul când singur te dai afară din el? La dracu cu toate sfaturile! Gara minte cu toate felinarele deodată. Sigur, există un capăt în fiecare depărtare, acolo o să-mi sap scorbură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
va coborî roua, vei încolți, vei face muguri. Este vremea omizilor, curaj, puiule, cimitirul nu-ți garantează dreptul la proprietate, curaj! De ce închizi ochii, de ce vrei să-ți dormi moartea, dacă viața ți-a fost mereu o trezire? Prea multe treziri. Cum să te împaci cu visul când singur te dai afară din el? La dracu cu toate sfaturile! Gara minte cu toate felinarele deodată. Sigur, există un capăt în fiecare depărtare, acolo o să-mi sap scorbură în memorie. Doamne, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
își urzea păianjenul firul. Ai vrea să adormi încă un ceas, o noapte sau chiar o viață pentru a-ți continua visul, dar visul este o prelungire a absenței și nimeni nu-ți spune asta. Cristale înghețate sparte în palmă. Trezirea primul instantaneu vegetal al zilei, apa miroase a iarbă de munte. Gustul ierbii resuscită primăvara-n oglindă. La 4 dimineața, Petru, fără ordin de servici, abandona cazarma, deschidea fereastră în icoană și trecea dincolo. Adevăratele dezertări se fac fără "de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
locuia în umbră ca într-o cămașă de împrumut. 40. O ședință de terapie ținea două ore. Cabinetul era luminat de un neon, 200 de wați descompuși prin toate ungherele; lumina, ca un picamer de spart stâncile, sfredelea ochii a trezire. Pe un perete, proiectorul derula imagini, indicatoare pe ambele sensuri, viața autostradă suspendată de nicăieri. O bulină neagră capul, un dreptunghi pe verticala cerului trunchiul, patru tușe îngroșate ca niște semne de exclamare membrele, o săgeată roșie intenția lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la ce-i bună ascultarea neauzitelor? la ce-i bun somnul ce nu te încape? la ce-i bună visarea ce nu-ți aparține? la ce-i bun cerul împăturit într-un șervețel la masa vecinilor? la ce-i bună trezirea în dimineți străine? la ce bun efortul de a face ca ei? Este vie doctore, uită-te, râde de tine, te ridiculizează, las-o în pace! Ce-mi promiți tu? Generozitatea unor etichete scrise pe ambele părți? Șotronul meu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
rochițe de sărbătoare întinse pe funie. Ai respirat vreodată cu respirația altuia, doctore? Ședința era spre sfârșite, terapeutul a încercat să reducă discuția la un plan concret, la impactul cu lumea. A greșit ușa, mai bine continua cu apelurile la trezire fără să implice decorul. Și-a dat seama târziu, nu era posibilă o întoarcere în oglindă. Copile, deschide ochii! Viața este mai mult decât culoare. Te aștept și mâine. Ești ca o pădure de copaci negri, despre ce primăvară vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cenușă. Vine dinafară și se sparge înăuntru. Explozie din suflet se împrăștie în sânge, îmbibă carnea, topește oasele, urcă în creier, se depune pe sinapse, precum razele de lumină peste pânza păianjenului, nebunia. Lume, trage cortina! Degeaba mai aplauzi a trezire. Te ridici, cobori, bați metanii, sari șotronul, faci reverențe, întorci spatele, îți ești propriul spectator. Ieri ți-ai tras două palme, ieșiseși din joc cât să eviți o ambulanță ce-ți urla prin vene; astăzi ai scris despre tine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împăturesc impresii și le vând la bucată. Libertatea se întâmplă acolo unde gândul se rostogolește după bunul plac al memoriei. Gândurile nu lasă urme-n zăpadă. Nebunia este compatibilă cu orice formă de libertate. Terapeutul implantează elanuri convergente spre o trezire lucidă, scurtcircuitând memoria; subconștientul înrourează gândirea cât să amăgească diminețile. Memoria trage cortina după fiecare infuzie de lumină. (Se face noapte.) Petru trăia într-un prezent infinit. În jurul patriei sale, creștea zidul. Starea de absență fecunda absolutul între două maxime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la 9, la 10 în celelalte zile ale săptămânii. La 4 și jumătate, ava Ioan dădea binecuvântare pentru utrenie, tămâia însemna calea, clopotele deschideau cerul, toacă pava cărare până-n ușa lui Dumnezeu. La 4, sfinții dormeau în icoană; pentru fiecare trezire, o lumânare aprinsă; portarul împodobea sfeșnicele; sfinții, pe inimă goală, beau lumină; sfinții erau ca niște becuri ecologice: le încărca soarele peste zi și clipoceau precum licuricii până spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până și de pe fundul mării? Privesc cu ochi goi infinitatea nimicului. Singur le alungi, Petre. Refuzi să le identifici, să le aduni, să le arhivezi, să te lași sfredelit de ele fereastră, ușă, fântână. Conștiința este abatorul gândurilor. Visele, emoțiile, trezirile umplu tiparele. Ai o inimă cât un cuptor de copt pâine, foame infinită poți domoli cu 7 spice de grâu. De ce te desolidarizezi de propria disponibilitate de a te face parte? Până și vremea conștiințelor înghețate nu este plăcută lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în ei. Moartea este o femeie ieftină cu ceva mărunțiș de suflet, mă cumpără. La naiba, cu lașitatea asta de căcat! Cum să trag obloanele, când singurul meu bilet de vacanță este în buzunarul Fecioarei? 72. Un zgomot ca de trezire a fiarelor s-a auzit la capătul holului. Până sub unghii, până sub gene, până sub tâmplă, glasul lacătelor deschise străfulgera absența. Cu un ultim efort, a încercat să privească spre ușă. O umbră lichidă, cu un foarfece de curățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sfideze starea de rădăcină. Un abur alb, vinețiu, muced, plutea prin aer; un alb de ceață, murdar i s-a așezat precum un praf lichid pe cizme, pe genunchi, pe obraz. Starea de brumă târzie, de zăpadă celulitică invadă încăperea. Trezirea spărgea schije în oase. Nimic mai abrupt decât un suflet pustiu. Avalanșa propriei gravitații prăbușea nimicul sub pardoseala cimitirelor. Plumbul statuilor în inima făurarului. Nimicul, precum o desagă de pământ împrăștiată sub tălpile lui Dumnezeu. S-a ridicat greu, piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mari, plus două aripi mici: „și nu mai rămaseră pe trupul vulturului decât cele trei capete care dormeau, plus cele șase aripi mici” (XI, 23). Ni se prezintă o succesiune de „domnii” scurte și aventuroase ale aripilor mici103, culminând cu trezirea capului mare din mijloc. Acest cap impune o dictatură fără seamăn peste tot pământul, apoi dispare. Mai rămân cele două capete mici: cel din dreapta îl înghite pe cel din stânga. Un leu năprasnic iese dintr-o pădure și un glas anunță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în acest fel de dragoste o continuare a primului, respect, libertate și intimitate, care însă era acum mai senzual. Apoi ne dădurăm drumul amețind și trezindu-ne după ce, mult mai târziu, delirasem de plăcere. Ce urmă fură zorii ca o trezire lentă, și noi ne ignoram iubindu-ne, fără a fi atenți, și odihnindu-ne. El făcu, după mai multă lenevire pe canapea, cafea, și lenevia continuă. Mă hotărâi apoi să mă îmbrac, iar el mă privi plăcut, încât nu simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]