598 matches
-
conducători pe Împăratul Frederic Barbarossa, care piere în Asia Mică, regele Franței Filip August și Plantagenetul Richard Inimă-de-Leu. Cruciații recuceresc Acera, reușesc să salveze cîteva rămășie ale vechii puteri teritoriale france -Antiohia în nord, o mică fîșie de coastă între Tripoli și Jaffa, insula Cipru Ierusalimul, însă, rămîne în mîinile musulmanilor. Occidentul împotriva Bizanțului: a patra cruciadă Încă de la prima trecere a cruciaților pe malurile Bosforului, Basileul s-a ferit de occidentali și a practicat, în privința lor, o politică ambiguă, utilizîndu-le
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și în final Înțelegerea privind acordarea de facilități în domeniul vizelor (Beirut, 17 februarie 1974). Economia Este bazată, în general, pe agricultură; industria se află în curs de dezvoltare și diversificare: rafinarea petrolului (importat din Irak și Arabia Saudită) și petrochimie (Tripoli, Saida), ciment (Sheoa), produse textile (Tripoli, Beirut, Hadeth, Hazmiya), alimentară (uleiuri vegetale, conserve, produse lactate, zahăr, bere. ș.a.) (Beirut, Tripoli, Hammana ș.a.). Turismul și activitatea financiară dețin un rol important în economia libaneză; rețeaua de transport este relativ bine dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de facilități în domeniul vizelor (Beirut, 17 februarie 1974). Economia Este bazată, în general, pe agricultură; industria se află în curs de dezvoltare și diversificare: rafinarea petrolului (importat din Irak și Arabia Saudită) și petrochimie (Tripoli, Saida), ciment (Sheoa), produse textile (Tripoli, Beirut, Hadeth, Hazmiya), alimentară (uleiuri vegetale, conserve, produse lactate, zahăr, bere. ș.a.) (Beirut, Tripoli, Hammana ș.a.). Turismul și activitatea financiară dețin un rol important în economia libaneză; rețeaua de transport este relativ bine dezvoltată, după războiul civil. Resurse minerale: minereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pe agricultură; industria se află în curs de dezvoltare și diversificare: rafinarea petrolului (importat din Irak și Arabia Saudită) și petrochimie (Tripoli, Saida), ciment (Sheoa), produse textile (Tripoli, Beirut, Hadeth, Hazmiya), alimentară (uleiuri vegetale, conserve, produse lactate, zahăr, bere. ș.a.) (Beirut, Tripoli, Hammana ș.a.). Turismul și activitatea financiară dețin un rol important în economia libaneză; rețeaua de transport este relativ bine dezvoltată, după războiul civil. Resurse minerale: minereu de fier, roci fosfatice, sare etc. Produse industriale: energie electrică, hidroenergie, benzină, uleiuri ușoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Arabă Libia. Suprafața: 1.750.500 km2. Populația: 5.765.563 locuitori (2005, cu o estimare de 6.300.000 în 2010), arabi și berberi arabizați (97%), greci, italieni, maltezi, peste 90% din populație locuiește în zona litorală (în arealele Tripoli și Benghazi (10%). Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: dialecte berbere, engleza și italiana. Religia: cultul islamic este predominant (90%). Capitala: Tripoli. Tripoli este cel mai mare oraș, port principal și cel mai mare centru comercial al Libiei. Aici este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
arabi și berberi arabizați (97%), greci, italieni, maltezi, peste 90% din populație locuiește în zona litorală (în arealele Tripoli și Benghazi (10%). Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: dialecte berbere, engleza și italiana. Religia: cultul islamic este predominant (90%). Capitala: Tripoli. Tripoli este cel mai mare oraș, port principal și cel mai mare centru comercial al Libiei. Aici este Universitatea "Al Fateh". Datorită istoriei îndelungate a orașului sunt multe situri arheologice importante. Orașe principale: Benghazi, Misurata, Sabha, Sirte, Gharian, Dema, Tobruk
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și berberi arabizați (97%), greci, italieni, maltezi, peste 90% din populație locuiește în zona litorală (în arealele Tripoli și Benghazi (10%). Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: dialecte berbere, engleza și italiana. Religia: cultul islamic este predominant (90%). Capitala: Tripoli. Tripoli este cel mai mare oraș, port principal și cel mai mare centru comercial al Libiei. Aici este Universitatea "Al Fateh". Datorită istoriei îndelungate a orașului sunt multe situri arheologice importante. Orașe principale: Benghazi, Misurata, Sabha, Sirte, Gharian, Dema, Tobruk. Cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
export. Veniturile provenite din valorificarea hidrocarburilor au fost și sunt utilizate, în mare măsură, la crearea și extinderea unor ramuri industriale, precum siderurgia (în localitatea Misurata), petrochimia (Ras-Lanuf), (Marsa, el Brega), materiale de construcții (Homs, El-Serir), textile, producție alimentară, electrotehnică (Tripoli ș.a.). Demn de menționat este și crearea unor sisteme de irigații originale ("circulare") în plin deșert, reale oaze cu cereale, legume, pomi fructiferi. Unul dintre principalele proiecte din acest domeniu a fost cel denumit "fluviul artificial", o conductă enormă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Libiană de Investiții (LIA), compania LAFICO (filiale în 45 de țări) și Oil Invest, sunt apreciate la peste 26 miliarde dolari, acoperind domenii dintre cele mai diverse, în țări din Africa, Europa, Asia, Orientul Mijlociu și chiar America Latină. Există universități la Tripoli (Fateh și Nasser), Benghazi, Tobruk și Sebha. Raportat la populație, Libia are cel mai ridicat procent al populației tinere locale cuprinse în rețeaua școlară. Din punct de vedere al culturii, Libia este o țară aparținând comunității arabe, având moșteniri ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
multe festivaluri de muzică și dansuri, în Libia și în afara granițelor. Relațiile româno-libiene Relațiile diplomatice între România și Libia au fost stabilite oficial le 12-14 februarie 1974, la nivel de ambasadă, fiind deschise ambasade în cele două capitale, București și Tripoli, cu prilejul vizitei la nivel înalt, când președintele României a efectuat o vizită oficială la Tripoli; a fost adoptată o Declarație comună româno-libiană, în care se consemna efectuarea vizitei oficiale și stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări prietene: România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
România și Libia au fost stabilite oficial le 12-14 februarie 1974, la nivel de ambasadă, fiind deschise ambasade în cele două capitale, București și Tripoli, cu prilejul vizitei la nivel înalt, când președintele României a efectuat o vizită oficială la Tripoli; a fost adoptată o Declarație comună româno-libiană, în care se consemna efectuarea vizitei oficiale și stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări prietene: România și Libia. În calitate de director în M.A.E. al Direcției pentru Relații cu Statele Arabe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
evenimentul să fie dat publicității ca principalul eveniment al vizitei la nivel înalt; conducerea română a acceptat propunerea libiană și s-a procedat ca atare. Cu acel prilej am menționat părții libiene că, în cursul negocierilor, România va face la Tripoli o declarație foarte importantă în legătură cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.), urmând ca președintele României, în vizită în Libia, să anunțe oficial decizia României de a recunoaște O.E.P. și că va discuta cu președintele Moammer Gaddafi ca și Domnia Sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
declarație separată cu privire la importantul eveniment așteptat de unele state arabe din partea Libiei, considerând că decizia și anunțul erau așteptate din partea conducerii O.E.P. Între cele două state, România și Libia au fost încheiate următoarele documente bilaterale: Acord general de colaborare (Tripoli, 14.02.1974); Acord de colaborare și cooperare economică și tehnică în domeniul petrolier (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare în domeniul construcțiilor (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare economică și tehnică în domeniul agriculturii (Tripoli, 14.02
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și anunțul erau așteptate din partea conducerii O.E.P. Între cele două state, România și Libia au fost încheiate următoarele documente bilaterale: Acord general de colaborare (Tripoli, 14.02.1974); Acord de colaborare și cooperare economică și tehnică în domeniul petrolier (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare în domeniul construcțiilor (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare economică și tehnică în domeniul agriculturii (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare în domeniul transporturilor feroviare și drumurilor (Tripoli, 14.02.1974); Acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
domeniul construcțiilor (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare economică și tehnică în domeniul agriculturii (Tripoli, 14.02.1974); Acord de cooperare în domeniul transporturilor feroviare și drumurilor (Tripoli, 14.02.1974); Acord privind livrarea unor mărfuri românești către Libia (Tripoli, 14.02.1974); Acord de colaborare culturală, științifică și de informații (Tripoli, 14.02.1974); Acord comercial pe termen lung (23.05.1974); Acord general de cooperare economică, științifică și tehnică (1985); Acord privind asigurările sociale reciproce (1986); Convenția consulară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
curs de negociere: Convenția de evitare a dublei impuneri asupra veniturilor; Acord privind încurajarea și protejarea investițiilor. Relațiile româno-libiene în domeniul comerțului: În perioada 1960-1970: 0,3 import ; 87,2 import. În 1975 (la un an de la vizita oficială la Tripoli): total 933,3 milioane lei valută, din care 351,3 mil. lei valută la export (țiței în România) și 582,0 mil. lei valută (geamuri, plăci de faianță, cherestea, confecții, tricotaje, încălțăminte ș.a.). Dinamica schimburilor comerciale în perioada 2002-2012,între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
belouchii din Pakistan și azerii din Iran sau copții (Copts) din Egipt etc. În țările unde au avut loc "primăveri arabe", desființarea regimurilor autoritare a relevat existența unor conflicte etnice, religioase și culturale. Potrivit istoricului Sara Aboud, de la Universitatea din Tripoli, "Gaddafi a exercitat presiuni asupra cercetătorilor, inclusiv străini, pentru ca aceștia să rescrie istoria, spunând că amazighsii sunt arabi"64. În anii 1980, mulți militanți amazighsi au fost încarcerați și mulți dintre ei au dispărut. Sub regimul Gaddafi era suficient să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a o păzi în cadrul nostru", apreciază Sara Aboud 66. După supraviețuirea anilor de represiune, numeroși amazighs, originari, mai cum seamă din munții Nafousa, s-au unit cu forțele revoluției și un anumit număr dintre aceștia au participat la eliberarea capitalei Tripoli. Dar după ce Libia va rescrie Constituția sa, Mazigh Buzakhar și Sara Aboud apreciază că noul text nu va determina un pas în problema drepturilor și a limbii amazigh. "Au avut loc deja manifestații pentru a se solicita ca noua Constituție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Malzigh Buzakhar și Sara Aboud: Este totul nou, dar s-a parcurs un drum lung, mi-e încă frică să afirm că sunt amazigh, să exprim fără teamă drapelul meu"69. În septembrie 2011, berberii libieni s-au întrunit la Tripoli în cadrul unui congres național, unde s-a solicitat ca limba lor amazigh să beneficieze de statut de limbă oficială. Organizațiile berbere au manifestat la 25 noiembrie 2011, la Tripoli, denunțând marginalizarea amazighs. Organizațiile berbere continuă să solicite recunoașterea oficială a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
meu"69. În septembrie 2011, berberii libieni s-au întrunit la Tripoli în cadrul unui congres național, unde s-a solicitat ca limba lor amazigh să beneficieze de statut de limbă oficială. Organizațiile berbere au manifestat la 25 noiembrie 2011, la Tripoli, denunțând marginalizarea amazighs. Organizațiile berbere continuă să solicite recunoașterea oficială a drepturilor comunității lor în noua Constituție, organizarea unui Congres General Național la 7-9 noiembrie la Jadou (nord-vest) și un festival consacrat culturii berbere, în colaborare cu Ministerul Culturii, potrivit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de observator ce nu se amestecă în practica politică și de arbitru imparțial între părțile în conflict, devin din ce în ce mai evidente, clare și frecvente. Ca ilustrare, reamintesc umbrela protectoare desfășurată de Franța deasupra lui Arafat și a oamenilor săi asediați la Tripoli și cramponarea ei încăpățânată de ideea evacuării lor din Liban. În cele din urmă, evacuarea va avea loc, dar nu în vapoare arborând drapelul Franței, ci în vase grecești însoțite de corăbii franceze. Mitterrand va justifica acțiunea argumentând că "salvarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să exploateze până la ultima limită interferența lui Mitterrand în eforturile evacuării lui din Liban și în acest sens va trimite un mesaj ministrului de externe Claude Cheysson, exprimând dorința de a veni în vizită la Paris când va pleca de la Tripoli la Tunis. Răspunsul lui Cheysson, coordonat până în ultimul detaliu cu Mitterrand (la 27 noiembrie 1983) și redactat pe un ton de lingușire evidentă cuprindea, printre altele, fragmentul ce urmează: "Președintele [Franței] și-a exprimat deja în Tunisia prețuirea pe care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
este o necesitate. Curajul controlat de care a dat dovadă președintele incontestabil al OEP și zică-se despre el orice se va zice a sporit prețuirea noastră față de el cu un surplus de apreciere și simpatie. Dacă atunci când va părăsi Tripoli, Yasser Arafat va hotărî că dorește să treacă prin Paris, noi îi vom oferi o primire oficială așa cum am procedat în repetate rânduri cu adjuncții săi. El însă va beneficia de un cadru special unde vor abunda semne de prețuire
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sirian, născut la 20 decembrie 1965 în localitatea Halfaya, Siria, fiul lui Hussein și Sobhie, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Ion Negulici nr. 7, județul Timiș. 41. Fahmawi Ghasan, cetățean iordanian, născut la 3 mai 1972 în localitatea Tripoli, Liban, fiul lui Mohamed și Manieh, cu domiciliul actual în București, str. Bobalna nr. 11, sectorul 5. 42. Qaraman Mohd Ali Fuad, cetățean iordanian, născut la 13 octombrie 1955 în localitatea Nablus, Iordania, fiul lui Mohd. Ali și Widad, cu
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
localitatea Dezfoul, Iran, fiul lui Nabi și Mahin, cu domiciliul actual în București, str. Valea Călugăreasca nr. 2, bl. 8, sc. C, ap. 43, sectorul 6. 48. El Hayek Rachid Hassan, cetățean libanez, născut la 5 octombrie 1940 în localitatea Tripoli, Liban, fiul lui Hassan și Chaukrie, cu domiciliul actual în București, Drumul Murgului nr. 4, bl. 2 bis, et. 4, ap. 16, sectorul 3. 49. Abu-Ahmad-Macovei Assem, cetățean israelian, născut la 4 martie 1967 în localitatea Nazareth, Israel, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]