1,097 matches
-
scuipi în plin obraz”³. Punând în balanță reacțiile furibunde apărute în presa română vom putea observa ce greu atârnă insultele aduse de Pamfil Șeicaru în 30 septembrie, în aceeași publicație, Vremea: “Ah, Panait, Panait... Torente de invective, dintre cele mai triviale. Poza lui Istrati reprodusă în centrul paginii purta explicația: << Proxenetul care ne insultă >>. Articolele din Lupta erau calificate: << o dezgustătoare acumulare de măgării >>, iar autorul lor, << un biet mardeiaș cu degetele butucănoase ce se screme >>, într-un stil “siluit; Istrati
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
prezența tuturor că scorul a fost edam - nula za Liverpoola, cu accentuarea silabei finale a ultimului cuvânt. Iar Valentin, care fusese de față a râs cu toată lumea laolaltă, fără să-l admonesteze pe cel ce se exprimase atât de vădit trivial, în totală contradicție cu normele conduitei comuniste. În fine, o a cincea navetistă, profesoară de biologie, a reclamat că profesorul de educație fizică Stoi, profitând de faptul că ea urca treptele școlii de la parter la etaj, ținând în fiecare mână
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici și acum, trebuie aminitită existența limbajului agresiv și violent care rănește și generează multă suferință, îndeosebi sufletească, morală și spirituală!... Putem vorbi chiar, de o precocitate a limbajului agresiv, trivial și obscen, din păcate!... În consecință, limba unei comunități umane își pierde caracterul ei nobil și se urâțește din pricina degradării gândirii și a pervertirii inimii celor care o vorbesc, așa cum gândirea și inima se alterează și datorită schimonosirii sau deteriorării
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de la țară, / Când urcă-n cer, în sat coboară, / De-a dreapta tatălui, năframă, / Precum o inimă de mamă -/8 ianuarie 2009”. Iubirea pentru acest poet este înălțată la rang de virtute și motiv de credință și speranță. Nimic provocator, nimic trivial nu întinează imaginea iubitei văzută de autor, precum o icoană: “Se plimba prin tine și parcul acela, / Sărutu-ți, iubito, e dulce-amar, / Cuibarul luminii e azi un bazar, / Prin noi, timpul urcă, pierzându-și nacela - // Și aripa păsării tale, rănite, / Și
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
precum și la Ministerul Administrației și Internelor, cu aceleași efecte [prevenirea reducerii soldei]. Vă dau numai câteva exemple de amenzi care ar trebui legiferate ori mărite: amenzi pentru murdărirea spațiului public, amenzi pentru tulburarea liniștii publice, amenzi pentru folosirea unor expresii triviale în public, amenzi pentru încălcarea normelor de comportare civilizată în mijloacele de transport în comun, amenzi pentru deținere ilegală de arme albe ori de foc, amenzi pentru circulația pe stradă în stare de ebrietate, amenzi pentru încălcarea regulilor auto și
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
forța intuitivă și încărcată de profunzime care îl stăpânește, el este întotdeauna capabil să distingă profund dincolo de ceea ce actantul din fața lui dorește a lăsa să se vadă în exterioritate-i. O încercare evidentă, iată, de a dezuni Lumina de fiorul trivial și crud al întunericului duplicitaro-machiavelic, fapt care îi reușește în mod vizibil... Problema actorului nostru social intitulat în stil specific beckettian Godot este aceea că el poate fi asemuit cu infinitul însuși, infinit pe care se străduiește a-l pătrunde
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
ce le conferă culoare și personalitate de sine-stătătoare. Cu certitudine, trebuie apreciată, la scriitura prozatorului craiovean, sinceritatea și lejeritatea cu care povestește, ușurința de reconstitui, prin dialoguri și chiar asalturi de idei, în termeni mai mult decât rezonabili, departe de trivial sau erotico-modernism, atmosfera specifică unui cămin studențesc, a unei vacanțe, a unui loc de muncă, a tensiunilor iminente în luarea unor decizii importante. Cu alte cuvinte, lectura cărții este una plăcută, care va face lectorul să rememoreze, uneori, clipe unice
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
răsfoindu-le cu recunoștință și infinită tandrețe, răsfoindu-le delicatele file, așa cum ai răvăși pletele iubitului sau copilului tău, pentru simplul motiv că nu s-au lăsat împinse pe făgașul amețitor al amăgirii, nu s-au lăsat agresate de cuvinte triviale. Și au rămas destule asemenea cărți, din fericire. Va trebui să explorăm la maximum acest spațiu sublim și curat, dăruit nouă și hrănindu-i pe toți muritorii cu spiritul celor nemuritori; va trebui să-l redescoperim, fiecare vizită în bibliotecă
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
-l în pustiile vânturi. Am tăiat focul cel sacru, o dată cu florile, o dată cu inima. Și ce-a rămas din prețiosul material ideologic? Genericele, scrise evident, cu majuscule. Istoria se repetă, dar, de data aceasta, cu altă conotație, la fel de dăunătoare. Conotația este trivială, frustă, obscenă. Limbajul stradal, de gang, de șanț a luat locul celui elevat, elaborat de scriitori. Limbajul manelistic a luat locul arpegiilor și solfegiilor clasice. Confundăm literatura cu partea cea mai abjectă a vieții. Întinăm. Profanăm pagina. Ca și când n-ar
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
un final acest aparent interminabil torent de pornografie grețoasă a prezentului ridicată, culmea, la rang de linie estetică desăvârșită?! Mă umple dezgustul profund atunci când văd cum este șters la fiecare pas din memoria omenirii de către reprezentanții postmodernității acesteia violente și triviale - unde ipocrizia și minciuna au atins un nivel ce depășește valoarea sa de maximă acceptabilitate posibilă - conținutul unui trecut istorico-artistic întreg. În penibilitatea minimalistă a „artelor” contemporane, constatăm un fapt încărcat de un soi de dramatism ireversibil, putem spune, anume
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
diseminate aiurea pe o pânză de culoarea laptelui ce așteaptă cu groază ca să devină tablou, de zvastici desenate cu minuție pe coapsele unor cavaline de talie redusă vopsite în nuanță trandafirie, de organe sexuale poziționate la vedere în varii ipostazieri triviale, de rame fără conținut sau de pereți pe care nu figurează pur și simplu nimic), nimic altceva, am putea spune, decât o mulțime finită de simboluri oculte îngrămădite într-o manieră deloc întâmplătoare pe un suport de lucru obișnuit, simple
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
propunem să oferim exemple în această direcție aici, fiindcă ele sunt cunoscute deja în spațiul cultural contemporan și nu constituie subiectul acestui text generalizant. E de menționat însă că tot acest amalgam de cuvinte adunate de-a valma în structurile triviale ale limbii române, care nu au puterea de a transmite altceva prin mesajul lor direct decât haos mental creat la comandă și poziționarea pe un nivel inferior al ființării individului în viața acestuia de zi cu zi, ne determină să
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
și cu salam de vară și cu muștar cu hrean și usturoi, care iuțește sîngele în femei și îi ridică pe bărbați în picioare, zicea băiatul aranjîndu-și freza, și cînta la muzicuță “Hai la lupta cea mare” în cel mai trivial mod cu putință, așa că Lisei îi trecuse repede supărarea. Au jucat popa prostu și, cînd s-a terminat vișinata, Bibi a dat fuga și a cumpărat o sticlă de vin de la un butic, o tămîioasă care i-a întărîtat și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Uniunii Europene, determină doar primii pași spre o anume deteriorare a valorilor culturale locale? - Valorile circumstanțiale, cele prin urmare dependente de context, ambianță, situație evoluează firesc în relație directă cu circumstanțele de care depind. O să vă dau un exemplu, ușor trivial, dar poate suficient de grăitor. La Ministerul de Externe al României există o serie de portrete cu toți miniștrii care au condus instituția de la fondarea ei. Parcurgând aceste portrete am realizat că, începând cu un anumit moment - l-aș situa
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
primă secvență a creației divine ce reclamă din răsputeri nevoia interioară de spectacol a omului, de artă în genere, exact așa cum afirma într-un interviu acad. Solomon Marcus („Avem nevoie de spectacol ca de aer.”, spunea acesta), și nicidecum de triviale anticreații teatrale din prezent lipsite complet pe dinăuntru și în exetrior de un conținut artistic elocvent. Despre Silvia Dumitrescu-Timică, Radu Beligan, spunea următoarele: „Dacă marele Talma (actor francez, prieten cu Napoleon) se putea mândri că a jucat în fața unui parter
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
speranța că el va dormi și ea va putea căuta telefonul în rucsac, Iuliana ațipise, cu spatele la el, strângând cu teamă un colț de pătură sub bărbie. Bărbatul de lângă ea dormise liniștit după ce încuiase toate ușile cu mare zgomot și avertizări triviale. O pândise un timp, cu ochii întredeschiși, până s a asigurat că este destul de înfricoșată. Curând, obosit și amețit de coniacul pe care l băuse până la ultimul strop, a adormit cu o mână întinsă peste șoldurile fetei, într un gest
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
Se tipăresc scrierile în proză. Se ridică noi critici precum Xenopol, Iorga, Aron Densusianu, Alexandru Grama, canonicul de la Blaj care îl condamnă pe Eminescu pentru faptul că strică tineretul cu versurile lui. Erotismul lui Eminescu este „vulgar”, „carnal și sălbatic”, „trivial și obscen”, el vede în Eminescu un imitator din literatura germană, cu greșeli de limbă și cu o versificație defectuoasă . Pentru România e un mare pericol acest Eminescu,zice el. Un Anghel Demetrescu îl acceptă „pe jumătate”, dar îl critică
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
fac asemănări cu Eugen Barbu, Marin Preda și alții. Profesoara Irina Uță spune că trebuia prezentat sfârșitul tragic a acelui fel de viață. Doamna Carmena Băințan, spune că este “un atac la pudicitatea femeii, și erau necesare evitarea un cuvinte triviale chiar pornografice”. Mai mult, consideră “că sexul la vârste de 12 ani este tragedie”, la adolescență se poate defini altfel. Domnul Ioan Profeanu spune că pe mulți dintre noi” mașinizarea societății transformă dragostea melancolică în ceva ce merge înspre satisfactia
POETUL IOAN ROMEO ROȘIIANU ȘI ROMANCIERUL MIHAI GANEA, PREZENȚI LA ȘEDINȚA LIGII SCRIITORILOR I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370111_a_371440]
-
prezentului. Căci flegme retorice scuipate emfatic peste destine umane pierdute în mâlul năclăit al deznădejdii și amestecate cu minciuni prezentate, culmea, drept adevăruri fundamentale, izuri demagogice „traduse de pe texte străine, supte din deget” (Mihai Eminescu), maimuțăreli cu aer „sexy-balamuc” interpretate trivial în fața mulțimilor de către fanfaronii politici deposedați de orice urmă subțire de demnitate individuală (care s-au vândut și se vor vinde mereu străinătățurilor perverse ca niște veritabile iude anticristice contemporane pe o serie de arginți numeroși - mutanți imorali și inculți
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj trivial de o vulgaritate jalnică : „Odesa, Crimeea.. Și acasă, pruncii, femeia, Păduchii foamea. Muncă... Pe când încuietorii bucatelor Purtătorii păcatelor, Mai marii,- măcelarii- Lor huzurul, untul, șuncă, Șampania... Paștele și grijania!... Așa! Cu gura plină de ură Înjură!” Poezia „Partidului” îi încoronează
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
Dumnezeu te uita, își aduce aminte te ține diavolul”, „Am pierdut o bătălie, cine a găsit-o?”. De asemenea, Schor are tendința de a eroda solemnitatea unor supoziții: „Viața este o excursie organizată”. Din impactul cu cele mai tragice sau triviale circumstanțe, se naște scânteia neașteptată a puterii de a consterna. În plină tulburare a ceea ce altă dată erau considerați stâlpii cei mai siguri ai civilizației, Schor se arata precaut, chiar și nemilos: „Ești ridicol... dar îți stă bine.” Altă dată
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
să ai capacitatea de a oferi puncte de vedere personale, interpretări riguroase și analize temeinice asupra textelor literare. Aceste modele m-au făcut mai atent cu „propria-mi” limbă română, dar mi-au și indus repulsie față de exprimarea „neglijentă”, licențioasă, trivială și vorbirea „dezarticulată” (din nefericire, omniprezente în literatura actuală). Și nu cred că greșesc spunând aceste lucruri, ci doar le reamintesc celor care au „uitat”, că avem o limbă incredibil de frumoasă, de bogată, ce beneficiază de un vocabular cu
TAINA SCRISULUI (7): LUPTA CU PROPRIILE LIMITE ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354726_a_356055]
-
neîntreruptă uimire și în pornirea de a o adoră. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativa, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri întregi de exprimare, care în gură altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salvează prin spontaneitate, firesc, autenticitate a trăirii. Este o copleșitoare feminitate prototipica în scrisul și în felul ei de a fi, este acel “feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori, blestemat de către bărbați. Veronica era deplin
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
bine decât atunci când se află mai aproape. Se spune că distanța apropie oamenii. Ce crudă ironie! Mă gândesc la faptul că oamenii care se află fizic foarte aproape unii de alții, se dovedesc a fi distanți, reci, orgolioși și chiar triviali prin faptele ori comportamentele lor. Și acestea toate se pun, de obicei, pe seama unei "concurențe", care nu ne mai dă voie să simțim, să raționăm, să percepem sentimentul de umanitate și prietenie. Nu! Suntem toți rivali, suntem toți dușmani, suntem
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
fi fost iubit, niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel ce l-a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în spate:„„du-te să fii trivial!” La moartea poetului, printre necrologul lui Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel de mea culpa, pentru ce i-a făcut poetului. Cu toată bârfa lumii, Eminescu a fost alături de Veronica până la sfârșitul vieții. O fotografie, descoperită recent, îl
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]