8,805 matches
-
din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Autorului Puterea razei albastre (5c) Dacă până atunci nu ne fusese teamă de nimic, acum am devenit și eu, și Mihăiță, din cale afară de circumspecți. Ne-am apropiat cu multă precauție de gura văgăunii și am început să pășim peste trunchiul bradului căzut peste ea. - Ce facem? Ne băgăm înăuntru? mă întrebă Mihăiță, nedumerit de intențiile mele. - Vreau să văd ce-i în ea, dar să avem grijă să nu cădem în cine știe ce prăpastie!... - E o lumină neobișnuită!... - Da! Să cercetăm
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
zguduirii neobișnuite din acea noapte! Totul ar fi fost mult mai simplu de explicat dacă am fi descoperit craterul unui meteorit obișnuit. Dar ceea ce aveam în fața ochilor era ceva mult mai ciudat, părea un misterios obiect căzut din cer. De pe trunchiul bradului căzut peste crater încercam să cercetăm cât mai mult taina ce ni se înfățișa privirilor. Acolo, în fundul văgăunii, se afla ceva neobișnuit, ceva sub forma unei camere luminate, precum un cristal oval, sau poate un perete străbătut în interiorul lui
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
o piatră de prund șlefuită, străvezie, de dimensiuni uriașe. Și mai misterios era faptul că în interiorul acelui corp se puteau vedea prinse ca într-un sloi, niște siluete ciudate, inerte, care semănau cu niște rădăcini de morcov ori cu niște trunchiuri uriașe de termite frânte în zig-zag. Dar nu se observa nici cea mai mică mișcare, doar feeria de lumini mistuia la nesfârșit ciudatul cristal oval. Ce rău îmi părea că nu luasem cu mine aparatul de fotografiat! Față în față
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
mine. Haide! Vezi să nu-ți uiți felinarul!... Mi-am aruncat o ultimă privire asupra misteriosului obiect, să-mi fixez în memorie cât mai bine toate detaliile, apoi ne-am retras de deasupra gropii, pășind îndărăt și cu grijă peste trunchiul de brad. Coborând în vale, însemnam drumul, cât mai des, rupând și agățând crengi de copaci, pe acolo pe unde treceam, ca să putem regăsi drumul mai repede când ne vom întoarce cu echipele de cercetare. Puteam regăsi drumul și după
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
apoi, ai dezertat în gândul cel ascuns, Am plâns îngenuncheată, defuncta năzuință Simțind pustiul rece că-n suflet a pătruns. Cu ochi cuprinși de lacrimi și zâmbetul bolnav, Am rătăcit o vreme printre copaci stingheri, Atunci un nuc bătrân cu trunchi un pic chilav M-a îndrumat să plec, să uit tot ce-a fost ieri. Am evadat cu greu din gândul-închisoare, Reînvățând ce-i zborul peste durerea lumii, M-am înălțat prin ceața ce se-noda-n fuioare Și-am aruncat
AM AŞTEPTAT LA PÂNDĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1477689409.html [Corola-blog/BlogPost/378726_a_380055]
-
scriitoarea percepe realitatea. Uimitoare este la Elisabeta Iosif capaciatea ei de a reconstrui, de a reînvia “lumea”, viața, realitatea așa cum au fost ele în momentul acela. Din citatul următor nu vedem tabloul lui Deceneu, ci chiar omul, așa cum stă pe trunchiul copacului, ascultând susurul apei proaspete de izvor : “ Mi-l imaginez pe Deceneu stând pe trunchiul aflat lângă izvorul cu cea mai pură apă...Am stat în același loc, am băut de la izvor, ca dintr-o apă sfântă, simțind că sorb
ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1437222561.html [Corola-blog/BlogPost/343998_a_345327]
-
reînvia “lumea”, viața, realitatea așa cum au fost ele în momentul acela. Din citatul următor nu vedem tabloul lui Deceneu, ci chiar omul, așa cum stă pe trunchiul copacului, ascultând susurul apei proaspete de izvor : “ Mi-l imaginez pe Deceneu stând pe trunchiul aflat lângă izvorul cu cea mai pură apă...Am stat în același loc, am băut de la izvor, ca dintr-o apă sfântă, simțind că sorb lumină. În stânga izvorului, platoul era dominat de Discul Solar, un soare imens de andezit, care
ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1437222561.html [Corola-blog/BlogPost/343998_a_345327]
-
jumătatea goală a oglinzii mă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetare A îl trăgea pe B care îl trăgea pe Dor care mângâia precum un proiectil pe Tare lumânări aprinse pământuri polare alungate de păsări de brațe desculțe trunchiuri plutitoare înflorite cu mâini și picioare țipete pe tine cu mâinile murdare de mine am acoperit-o cu palmele cu linia vieții simetric crăpată pe buze cu setea ascuțită precum o piatră de mare cu o pălărie de pai să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
acoperit cu palmele jumătatea goală a oglinziimă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetareA îl trăgea pe B care îl trăgea pe Dor care mângâia precum un proiectil pe Tarelumânări aprinse pământuri polare alungate de păsări de brațe desculțe trunchiuri plutitoare înflorite cu mâini și picioarețipetepe tine cu mâinile murdare de mineam acoperit-o cu palmele cu linia vieții simetric crăpată pe buzecu setea ascuțită precum o piatră de marecu o pălărie de paisă miroase a pâine și sarepoarta s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
în: Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului “Tăcerile-s ascunse-n grinzi ... doar pădurea știe plânsul lemnului...” {Valentina Becart} http://www.youtube.com/watch?v=nyLOePu6RwI Am întâlnit-o la colț de stradă ... Stătea rezemată de trunchiul unui copac visător, privea frunzele ruginii - aripi de fluturi - cu zborul lin, spulberate de vântul nostalgic. În soarele palid, părea atât de zdrențuită și de ruginită! A întins o mână spre albastrul cerului, vrând parcă să prindă o rază de
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_neasteptata_valentina_becart_1381056793.html [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
afli în vizită la ea. Aduce un aport foarte pozitiv la legarea discuției, invalidând repede sentimentul de distanță. Tot ceea ce se observă la dumneavoastră urcă din testamentul sufletesc al neuitatului Amza Pellea, fără îndoială! Pornește ca sevele de la rădăcină la trunchi. Este copilăria o revărsare de energii pe care s-a cristalizat formatul dumneavoastră spiritual? Cum v-a fost copilăria și unde s-a petrecut? Copilăria este contul meu de fericire deplină. Am fost un copil fericit, iubit, ocrotit. Am petrecut
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427213401.html [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
mormântul ei, parcă săpat în mine Steaua mea mormântul meu Bun. COPACII DIN GRĂDINĂ (Dialog cu Herbert) “Acolo unde am crescut nu erau mulți pomi fructiferi Acolo unde eram noi i-am smuls Împotriva dușmanilor i-am folosit” Din crengile trunchiului am ridicat stive de lemne Care s-au copt la rând fără grabă Pe atunci Herbert trăia pe insula oglinzilor Unde țesăla coamele cailor cerești Și ale tuturor mârțoagelor din vecinătate Norii sunt pietre aruncate în spațiu Cu ei poți
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
Daniel Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului de - Ioan Daniel Cetățaua Vadului este un deal acoperit cu păduri și pășuni ,ce își înalță fruntea în bătaia soarelui spre cerul Transilvaniei asemenea poate a unei trunchi de piramidă , meșteșugit lucrată într-o simetrie aproape perfectă de o mână necunoscută din negura veacurilor . Și dealul acesta cu vârful ce-i râde la soare , ploaia tăind-o cu ochii lui mari răsfrânți peste nori, rămâne de veghe până
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Eminescu reproșa guvernelor vremii că înmulțiseră clasele consumatoare în dauna celor productive. Astăzi suntem tot acolo . Nu s-a schimbat nimic.N-am învățat nimic. Suntem corigenți la istorie, la cultură,la civilizație, la toate. E vremea să ne altoim trunchiul bătrân cu altă MENTALITATE! Să lăsăm miorițele să plângă la umbră, iar noi să ne avântăm pe caii-putere care, numai ei, ne teleportează din trecut în PREZENT! Janet Nică Referință Bibliografică: ALTĂ MENTALITATE / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ALTĂ MENTALITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1399023392.html [Corola-blog/BlogPost/357236_a_358565]
-
solidă, temeinică, un edificiu spiritual de mare anvergură și impact asupra cititorilor, criticilor și confraților de condei, care n-au rămas indiferenți la „Întâlnirea” cu Marin Preda, fie că l-au cunoscut, fie că i-au citit doar opera. Un trunchi drept ca o coloană infinită, a cărui osatură este stratificată din cuvinte, situații și atitudini proprii, pe care le imprimă personajelor sale: lui Ilie Moromete, lui Nicolae, celorlalți de după aceștia, astfel încât, în unele situații, autorul se confundă cu eroii. Nimic
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TOAMNA IUBIRII Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sufletul dezbrăcat în frunzișul iubirii de vântul furios ce frânge crengile moi, trunchiul scrijelit de timp, tainic labirint. În mine se cuibărește pasărea dorului, se înfruptă animalic din iluzia dulce a dragostei- floare albă legănată de vântul... durerii. Soarele iubirii se pierde-n asfințitul aprins de regretele verii, mă pierd în ploaia frunzelor
TOAMNA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355524_a_356853]
-
Apoi, se mișcă și observă că gesturile sale erau aceleași cu cele făcute și de ființa din fața ochilor săi. “Acesta sunt eu ?”, se întrebă Dino. „Se pare că da. Ce enorm sunt, ce coadă lungă mi-a crescut ! Și ce trunchi gros am ! Oare așa am fost dintotdeauna? ”, se gândi Dino, „sau atât mare am crescut, de când sunt aici?„. Printre lemnele construcției apăreau timid primele raze strălucitoare ale soarelui de primăvară. “Voi ieși acum și eu la plimbare”, se gândi Dino
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1483226780.html [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
astfel, ca și cum ar fi existat acolo, în conștiința generală, încă de la Facerea sa, împrăștiind razele fascinației proprii în areale geografice largi. E aici un soi de strămutare interesantă (bineînțeles, privit totul în accepția unor legi nescrise ale evoluției intrinseci a trunchiului mitic), ce ține însă de un firesc izvorât o dată cu expulzarea mitului în spațiul cultural terestru, anume acea deplasare vizibilă a punctului de fugă al structurii lui arborescente dincolo de linia distinctivă a ipoteticului orizont de raportare construit cu scopul de a
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399435378.html [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Literatura > Narațiune > POVESTE DE DRAGOSTE(3) Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului O aștepta . Știa că o s-o astepte.Spera . Era una cu trunchiul copacului de care stătea sprijinit... Se simțea ușor stinghera ,pentru prima oara erau singuri.Toata ziua sub privirile lui se pregătise pentru momentul în care vor fi singuri.Pentru că știa c-o să vină ,pentru că și-l dorea.Pentru o secundă
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_dragoste_3_.html [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
pe în nemișcare. Casele cu aspect prăfuit, patriarhal, ale periferii¬lor emană parcă o căldură omenească. Unele dintre ele au un aer mis¬terios, năpădite fiind pînă la acoperiș de iederă verde, cățărătoare. Umbrite de oțetari sau salcîmi bătrîni, cu trunchiuri groase, strîmbate de vreme și cu coroane stufoase, încremenire, străzile tăcute sunt adesea denivelate de rădăcinile vieții lor vegetale, înverșuna¬te, învîrtoșate, urmîndu-și cu încăpățînare calea spre pînzele de apă freatică. Peste tot, garduri de lemn pe care se întind
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_holban_1411388099.html [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului CINE SUNT EU? Cine sunt eu? Și lumină... și întuneric... În mine e sunetul lirei în armonie. Sunt --dincolo de lume-- gândul și iubirea. Nu-mi sfâșiați trunchiul, sunt arbore între amiază și cerescul suspin, sunt piatră între mâine și izvorul gurii, sunt apa ninsă din stele pe florile luminii. Geometria mea e sacră pe altarul templului... Pașii-mi sunt cântec, sărutând pământul... Nu mă striviți în elogiul
CINE SUNT EU? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1457629440.html [Corola-blog/BlogPost/363386_a_364715]
-
prost. Mă duc să tai o coardă de viță de vie; cea mai lungă. - La ce bun? - O legăm de aici și putem coborâ pe ea ca pe o liană. Ne împărțim în două tabere; una atacă luând cu asalt trunchiul copacului iar cealaltă, în final, se retrage coborând și este rândul ei să atace. În felul acesta va fi mult mai comod aicea sus. - Bună treabă! - Ei, ce ziceți, cine vrea să coboare primul? - Eu. - Eu. - Eu..... * - Moșule, ai mai
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
înaintașii, să nu distrugă nimic din vestigiile istoriei îndepărtate sau recente și să ofere urmașilor ROTUNDUL iubirii lor de țară. Rotund ce nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului țării care nu se vrea ciuntit. Peste ea nu trebuie să se aștearnă colbul, fiindcă cei 11.000 de morți ai Oarbei de Mureș strigă. Strigă și pietrele, și vaietele lor se înalță-n văzduh. Poezia lui Mircea Istrate Dorin
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
har Psalmii de credință din altar Luminează fețele cu seara Jertfa lumânării, purpuriu Razele aruncă pe pereți Suferința din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică: Rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga.html [Corola-blog/BlogPost/355765_a_357094]