46,192 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului Singurătatea goală, Lipsită de orice pudoare, Mă strânge în brațele ei , Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare, Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa, Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai spart oglindă În care mă priveam
SINGURATATE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1436520569.html [Corola-blog/BlogPost/373271_a_374600]
-
doar îngerii și sfinții! Rău pentru rău, bine pentru bine, iată echitatea omenească. Dar să faci rău când ți se face bine e odios și infam. Acest gând nu poate veni decât din iad. Paul Feval - Prin suferință Dumnezeu pedepsește trupul ca să se înțelepțească sufletul. Sf. Ioan Gură de Aur - Pentru plăcerile de voie, la tinerețe, vin bolile fără de voie, la bătrânețe. Sfântul Ioan de Kronstadt - Purtarea crucii fără cârtire și clevetire și cu încredere în mila și mângâierea din partea lui
CITATE MEMORABILE (62) de ION UNTARU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_62_ion_untaru_1387436332.html [Corola-blog/BlogPost/363461_a_364790]
-
ipostază a omului este cea de făptură aparținând inimii, adâncurilor nedescoperite și tăcerii, unde gândul și intuiția întâlnesc misterul divinității. Aceste tărâmuri sunt, în viziunea lui Consantin Stancu, și locurile în care sălășluiesc poezia și creatorul ei - poetul, ”bărbatul fără trup”: “Așteaptă pe fragede poteci ființa ta geamănă,/ jumătatea pierdută la naștere, / fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când vine el în ochiul tău/ neînvățat cu lumina,/ eliberat din tăcere...// O, anotimp, ca o cușcă de aur/ în care l-
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
pierdută la naștere, / fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când vine el în ochiul tău/ neînvățat cu lumina,/ eliberat din tăcere...// O, anotimp, ca o cușcă de aur/ în care l-ai prins,/ anotimp în care locuiește/ bărbatul fără de trup...”. Astfel se înfiripă și rămâne în memoria cititorului o imagine originală, aceea a creatorului de text artistic, ins dual, “ființă geamănă”, a cărui existență este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs și pe care eul liric o
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
între “a fi și a nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
sunt prinși muritorii, și la tristețea funciară a celui ce știe că este mereu străbătut de “o falie” care-l face să trăiască două existențe : “într-una am fost fără să știu,/în vremea de astăzi sunt,/ dar îmi pierd trupul prin zboruri joase de păsări/ neștiute..”. Poet ce simte cu ochii și e capabil să transpună în cuvînt frumusețea adâncă a paradoxului de a fi veșnic, deși este trecător ( “Ca apa rece dimineața printre degetele nesigure,/ ca umbra ce nu
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
capabil să transpună în cuvînt frumusețea adâncă a paradoxului de a fi veșnic, deși este trecător ( “Ca apa rece dimineața printre degetele nesigure,/ ca umbra ce nu va mai fi în același loc niciodată,/ ca punctul pierdut în ecou,/ ca trupul unic al femeii,/ rupt din trupul tău,/ așa a fost ziua de ieri,/ acum captivă în ochiul martorului”), Constantic Stancu este unul dintre cei care cred “că dealul poate fi mutat/ și cetatea poate fi alta...”. Timișoara, 1 Decembrie 2012
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
adâncă a paradoxului de a fi veșnic, deși este trecător ( “Ca apa rece dimineața printre degetele nesigure,/ ca umbra ce nu va mai fi în același loc niciodată,/ ca punctul pierdut în ecou,/ ca trupul unic al femeii,/ rupt din trupul tău,/ așa a fost ziua de ieri,/ acum captivă în ochiul martorului”), Constantic Stancu este unul dintre cei care cred “că dealul poate fi mutat/ și cetatea poate fi alta...”. Timișoara, 1 Decembrie 2012 Referință Bibliografică: “Greutatea gândului nerostit” / Olimpia
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele în palma ochiului trup, Pâna la coapsa din văzduh Și ne-mbrățișam până la rodul crud din amurg, Unde susurul apei răcorea oglindirea ochilor stea, Fără a mai ține cont de limita mea. Răscoleam sentimentele așa cum fugeau iepele, În Pădurea Neagră, printre spinii de jar
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele. Înmugureau trandafirii inimii mele, Iar
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele. Înmugureau trandafirii inimii mele, Iar iernile hibernale deveneau
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
un sfânt legământ. Căci răii dintre cei răi ți-au bătut piroane în fală, Și acum copiii lor, călăi fiind, au vândut a lor țară. Ridică-te, Ioane, ridică-te, Ioane! Și spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de istorie, Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie, Devenit un rob al păcatului Jucând piesa, tragedia
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
am rupt iubirea ce ne era o pavăză, Un stâlp s-a frânt acum în zbor de fum, Iar lacrimile fără gând atârnă ca un plumb. Tu dulcea rază, clădită fără aceea emfază. Acuma glasul tău s-a rupt din trupul meu, Și-am plâns topindu-mi seva, că nu mai sunt eu. Crescut din dor din pântecele maicii mele M-am lepădat de bucuria ce m-a-nălțat la stele. IUBIREA E UN ZBOR ÎNARIPAT Teluricul cântă prin dulcea atingere Prin glasul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Ta nemărginită a-nvins. Am zâmbit senin și clar Când iubirea a venit ca un dar, Te-am privit prin ape tulburi, Preschimbând durerea din adâncuri. Iubirea e un zbor înaripat, În care și moartea s-a crispat. Alungă-mi trupul plin de sete, Și dă-mi aripile prezente. Să ajung spre înaltul Tău mister Vreau să nu mă topesc, Te doresc aici lângă mine, Ființă plină și divină. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
substantival motiv. Nu-mi place să te caut prin vecernii, Prin fumul de tămâie, intimat. Îmi place să colind pe Valea Cernii Cu mocănița să mă plimb, ritmat. Mai ieși și tu puțin din carapace și vino să-nnoptezi în trupul meu. Semințele răbdării nu-mi dau pace și-ți simt prezența doar în vis,mereu. Eu ți-am trimis efluvii și medalii. Aplauze, ovații, sentimente. Desprinde-te din albele cetanii căci dorul meu aprinde continente. Îți voi clădi castele din
NEPLĂCERI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470232993.html [Corola-blog/BlogPost/370611_a_371940]
-
primii ani de viață Soare,luna ,stele-câmpii de flori fără privire Desăvârșind abisul,copilării pe arene Se-ntoarce răsăritul din pură dimineață În valurile vieții,se pierde fără știre... Sufletul meu ,o poartă spre neștire! Iubirea bate-n poartă și trupul e vulcan Furtuni și ploi de vară se întețesc pe cer Cresc florile pe câmpuri în pură împlinire Eternitatea lumii se-mprăștie în van Vise minunate își caută transfer Spre altă dimensiune cuprinsă de trăire... Sufletul meu ,o poartă spre
SUFLETUL MEU ,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1491419058.html [Corola-blog/BlogPost/359002_a_360331]
-
frunză verde,... O mărgea! O lacrima în zori, Pe flori! Un zâmbet cald, Cânt de viori! Două cireșe La urechi, Picuri de mir Pe râne vechi! Ce mi-aș dori? Aripi în zbor! Seninul cer, Sfanțul fior Să-mi ardă trupul Înghețat; Să mă topesc, Să las păcat! Să las regret Și remușcări! Să cânt, să zbor... Și să trăiesc. Referință Bibliografica: Ce mi-aș dori? / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2172, Anul VI, 11 decembrie 2016
CE MI-AŞ DORI? de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1481481138.html [Corola-blog/BlogPost/380375_a_381704]
-
direct marelui maestru italian al sonetului, răsădit în românește de Gheorghe Asachi. În Sonetul CXXXVI, îl imploră astfel: ,,Messer Petrarca, îți sărut cerneala,/ Poet român, fac Ție plecăciune!/ Ating înfiorat plăpânde strune:/ Inima mea iubirii-i e vasala!// Orbirea-n trup ferice mă răpune,/ Fanatic pas, îmi lepăd șovăiala,/ Silabele îmi tulbură sfiala:/ Prea Bunule, Te rog, vreau iertăciune!// De-ajuns îmi e a ochilor dogoare,/ Frânt ca o pâine-i săracul meu belșug!/ Învață-mă să fiu! Sonetul pare// Steaua
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
roșu-aprins Care acum se vrea iubit, Emană-n jurul lui dorinți, În praf de stele stă-nvelit Și scoate mințile din minți. Deși-ntre noi veri multe nu-s, În focuri inima-ți topești, Pricepi că te iubesc nespus, Dar pofta trupului ți-oprești. Așa ucizi câte-un Amor Pe trup îți crește înc-un spin, Riști ca, lipsindu-te de dor, ... Citește mai mult MADRIGAL MUTde Nicolaie Tony DINCĂVedem cu totul diferitFocul ce fierbe-n amândoi,Dar știm ce-avem de oferitîn
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
lui dorinți, În praf de stele stă-nvelit Și scoate mințile din minți. Deși-ntre noi veri multe nu-s, În focuri inima-ți topești, Pricepi că te iubesc nespus, Dar pofta trupului ți-oprești. Așa ucizi câte-un Amor Pe trup îți crește înc-un spin, Riști ca, lipsindu-te de dor, ... Citește mai mult MADRIGAL MUTde Nicolaie Tony DINCĂVedem cu totul diferitFocul ce fierbe-n amândoi,Dar știm ce-avem de oferitîn dragostea dintre noi doi.Tu vezi în mine un
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
floarea vârstei - roșu-aprinsCare acum se vrea iubit,Emană-n jurul lui dorinți, În praf de stele stă-nvelitși scoate mințile din minți.Deși-ntre noi veri multe nu-s,În focuri inima-ți topești,Pricepi că te iubesc nespus,Dar pofta trupului ți-oprești.Așa ucizi câte-un AmorPe trup îți crește înc-un spin,Riști ca, lipsindu-te de dor,... II. CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Poezia de duminică: CÂNTEC
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
-n jurul lui dorinți, În praf de stele stă-nvelitși scoate mințile din minți.Deși-ntre noi veri multe nu-s,În focuri inima-ți topești,Pricepi că te iubesc nespus,Dar pofta trupului ți-oprești.Așa ucizi câte-un AmorPe trup îți crește înc-un spin,Riști ca, lipsindu-te de dor,... II. CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Poezia de duminică: CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ de Nicolaie Tony DINCĂ
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Poezia de duminică: CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Și înger, și demon îmi ești, damă de pică: Te doresc și mă tem, te iubesc și mi-e frică... Formele trupului tău de femeie mátură Îmi aprind mințile și ochii mi-i satură. Șoapta iubirii ți-o ascunzi între buze, Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze; Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte, Și așterni peste răni vraja
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
o ascunzi între buze, Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze; Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte, Și așterni peste răni vraja fructelor coapte. Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale, Mă visez, să-ți simt trupul cu aluri tropicale. Mă ucizi când mai treci, unduindu-te-n umblet, Însă vii și mă scoli, dintre morți, cu-al tău zâmbet. Inima, palmele, gura - ca niște cățele!- S-ar hrăni cu căldura-ți întinsă pe piele; Mă zbucium
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
suflet și-mi ies flăcări din ... Citește mai mult Poezia de duminică:CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂde Nicolaie Tony DINCĂȘi înger, și demon îmi ești, damă de pică:Te doresc și mă tem, te iubesc și mi-e frică...Formele trupului tău de femeie máturăîmi aprind mințile și ochii mi-i satură.Șoapta iubirii ți-o ascunzi între buze,Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze;Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte,Și așterni peste răni vraja fructelor
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]