2,172 matches
-
și revoltă, între neclintire și rătăcire, între contemplare și acțiune autodistructivă (p. 536), nu departe de ceea ce presupune în vedantism vârsta renunțării, despre care am amintit mai sus. Bătrânul are o structură lăuntrică triadică: eul e dezbinat între un eu trupesc și unul spiritual, aflate în neîmpăcat conflict, această tensiune fiind permanent observată, consemnată și deplânsă de supra-eu, de conștiință. De aici, dorința de a ieși din existență, un fel de thanatofilie, de aici nevoia de uitare, de stingere a tuturor
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
întors acasă,/ și-a șters, cu/ un gest decis, decisiv,/ și-a șters, de pe/ pânza goală a zilei,/ statura, umbra/ și urmele -/ atât înapoi, cât și/ înainte” (p. 541). Cu alura lui de sfinx, bătrânul este concomitent Sinele divizat între trupesc, spiritual și aspirația nirvanică, dar și înțelegere și acceptare a sensului și cauzărilor: „nedespărțit e tot ce se desparte”. Cea de a VIII-a treaptă este în definitiv Prima treaptă a cerului: „Sufletul meu/ între cădere și zbor/ se sfâșíe
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
să și-o petreacă împreună. Diferențiată și complementară, această unitate umană este o unitate conjugală: ”Creșteți și vă înmulțiți!” În acest fel, Dumnezeu a oferit oamenilor cel mai bun leac împotriva celor două rele provocate de păcatul strămoșesc: neînfrânarea poftei trupești și dispariția neamului omenesc prin moarte. Pot , oare, cuplurile de același gen, bărbat cu bărbat sau femeie cu femeie, să asigure continuitatea vieți umane pe acest pământ? Poate avea urmași legătura intimă dintre doi cocoși, doi armăsari, doi urși și
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
legăturii dintre ei”, după cum ne învață părintele Dumitru Stăniloaie. La polul opus, din această perspectivă privind și examinând, se situează infidelitatea conjugală, adică „dragostea mințită“, care îi transformă pe oameni în obiecte ale plăcerilor carnale, deturnând înțelesul iubirii în favoarea relațiilor trupești de orice fel. Este vorba, aici, doar de aventură, de sex și nu de dragoste, de performanță sexuală, de sodomie și malahie. Deci, atenție, frați creștini! Să nu lăsăm Fiara să ne batjocorească credința în numele așa zisei globalizări ori a
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
se cade să se cuminece mai frecvent, potrivit hotărârii lor, iar dacă se împărtășesc ca niște nedesăvârșiți, se cade să se împărtășească mai frecvent ca să devină desăvârșiți, cum spuneam mai sus. Întrucât pruncul nu crește să ajungă bărbat fără hrană trupească, cu atât mai mult nu ajunge la desăvârșire sufletul fără hrană duhovnicească. Și precum înțelepții din afară spun că trei sunt lucrurile care se văd la un prunc: ceea ce se hrănește, lucrul prin care se hrănește și ceea ce hrănește, atunci
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
teologice ca o formă rudimentară de rugăciune). Cu ocazia drumețiilor învățăm istoria, geografia, botanica și zoologia la fața locului. Excursiile ne dau posibilitatea să comparăm invențiile și produsele civilizației tehnice, cu lucrările și creațiile spiritului popular, cultivă prietenia, înviorează puterile trupești și sufletești, lărgesc orizontul vederilor, măresc bagajul cunoștințelor și sporesc calitativ și cantitativ bucuriile curate și plăcerile nevinovate (Ilarion V. Felea). Kant spunea : „Două lucruri sunt vrednice de admirat : cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Religia recomandă
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
plăcerile nevinovate (Ilarion V. Felea). Kant spunea : „Două lucruri sunt vrednice de admirat : cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Religia recomandă și gimnastica, atletismul și în general sportul, cu condiția însă ca deprinderile sufletești să primeze celor trupești, deoarece în creștinism are întâietate întrecerea morală în virtuți și fapte bune, în credință și iubire. La fel cum David l-a biruit pe Goliat prin înțelepciune, nu prin putere fizică, creștinul trebuie să iasă victorios din orice întrecere sportivă
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
Fericirea cuprinde cinci părți. O parte este a lua hotărâri bune; a doua este a avea simțuri bune și sănătate trupeasca ; a treia este a avea reușită în ceea ce întreprinzi ; a patra-i reputație bună printre oameni și a cincea abundență de bani și a bunurilor folositoare pentru viață. - (Platon) A vorbi despre bani nu este tocmai ușor, scopul acestui articol
Mirela Teodorescu: Trezeşte Banii din Viaţa Ta! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-trezeste-banii-din-viata-ta/ [Corola-blog/BlogPost/339459_a_340788]
-
Dumnezeu nu este nici prea departe de noi dar nici prea aproape spre a nu ne înmuia și paraliza voința cu atot puternică să prezenta. • Pe cât ne apropiem de Dumnezeu, precum de soare în amurg, umbră deasa a materialității nostre trupești se desprinde rămânând în urmă. • Credinciosul are nevoie nu numai de credință dar și de discernământ. Cu ajutorul harului el învăța să distingă adevărul de jumătatea de adevăr, de aparenta adevărului. Alminteri el ar putea călători spiritual într-o corabie pe
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464708313.html [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
răzvrătire. Suferință mântuitoare aduce bucurie și viața în adevăr, pe când suferință de răzvrătire duce la anxietate, întunecare sufletească, la păcat. • În această lume necazuri vom avea. Să ne rugăm însă că Dumnezeu să ne dea darul de a converti durerea trupeasca și cea sufletească în lumina și mărturie a gloriei Sale mântuitoare. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre urcușul duhovnicesc / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464708313.html [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
o permisie de voiaj a inimii prin țara fără grăniceri a dragostei! Cei înamorați sub atracțiile superbității feminine își vor întâlni ochi în care-s scufundate oceane de farmece, corpuri dăltuite cu întâia daltă ce-a lucrat la alcătuirea armoniei trupești, și spirite traversate din puritate în freamăt. Veritabila grandoare a vreunei frumuseți feminine, când e vorba despre o personalitate se ocolește în genere de către biograf, din teama lui că poate să nu-i fie primită mărturisirea de admirație! Se greșește
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423546918.html [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
care le aduce Duhul Sfânt. Sfinții își cunosc deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Omul_persoana_teologica_.html [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
se cade să se cuminece mai frecvent, potrivit hotărârii lor, iar dacă se împărtășesc ca niște nedesăvârșiți, se cade să se împărtășească mai frecvent ca să devină desăvârșiți, cum spuneam mai sus. Întrucât pruncul nu crește să ajungă bărbat fără hrană trupească, cu atât mai mult nu ajunge la desăvârșire sufletul fără hrană duhovnicească. Și precum înțelepții din afară spun că trei sunt lucrurile care se văd la un prunc: ceea ce se hrănește, lucrul prin care se hrănește și ceea ce hrănește, atunci
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
portret în cuvinte, în care Părintele Gheorghe Colțea își mărturisește unele din momentele și evenimentele capitale ale vieții și formării sale umane, teologice și spirituale. Din paginile acestui capitol se remarcă dragostea și recunoștința pe care o poartă părinților săi trupești, precum și părinților săi spirituali, între care strălucesc învățătorii și profesorii săi din școală, din Seminar și Facultate, și, în mod deosebit, Ierarhul său. În fiecare din momentele importante și formative ale vieții sale Părintele a căutat să regăsească pașii lui
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1395826790.html [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
la ora 16:00, practica artistică a Getei Brătescu, în conexiune cu opera altor artiste. Potrivit Catherinei de Zegher, „Geta Brătescu și-a creat o voce independența și a abordat spațiul dintre viață și arta, public și privat, feminin și trupesc, abstract și real, subiect și obiect. Repolitizând corpul feminin, jucându-se neîncetat cu deslușirea capcanelor ascunse ale limbajului și provocând privirea triumfătoare, Brătescu a contribuit, de-a lungul secolului XX și la începuturile celui de-al XXI-lea, la dezvoltarea
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?". Admirabila înțelepciune a Fecioarei Maria! Sunt fecioara prin iubire pentru Dumnezeu și nu vreau să trădez această iubire, nu vreau să fac un adulter spiritual. Renunțând la orice legătură de iubire trupeasca cu un bărbat, cum se va putea face aceasta 12? Era singură întrebare legitimă pe care putea să și-o pună, fără să se lase pradă îndoielii, căci prorocul Isaia nu spusese cum anume avea să se facă aceasta. Cand
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
de are vreo boală, se va tămădui“. Biserica din peșteră e ocrotită de Sfântul Pantelimon, patronul munților și al animalelor. Se mai spune că însuși faptul că, rezistând la slujbă în frigul din biserică, oamenii își vindecă sufletele și bolile trupești. Moaște făcătoare de minuni Un miracol de netăgăduit al creștinilor de pretutindeni este și păstrarea trupului întreg după moarte, fără să putrezească. Prin viața lor plină de pilde, cei ce au urmat în dreapta credință pe Mântuitorul Hristos și nu s-
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?". Admirabila înțelepciune a Fecioarei Maria! Sunt fecioara prin iubire pentru Dumnezeu și nu vreau să trădez această iubire, nu vreau să fac un adulter spiritual. Renunțând la orice legătură de iubire trupeasca cu un bărbat, cum se va putea face aceasta 12? Era singură întrebare legitimă pe care putea să și-o pună, fără să se lase pradă îndoielii, căci prorocul Isaia nu spusese cum anume avea să se facă aceasta. Cand
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
metafore, într-o lume poetică cu elemente care se pot recunoaște. Unul din ele este iubirea, erotismul. Leoaica, tânără iubirea e o antologie numai de poezii de dragoste. Vorbesc despre poezia sa care nu este erotică, în sensul de parte trupească, carnală, deși apar elemente. Nu trece însă la o iubire pătimașă. Iubirea este un element fundamental în poezia lui Nichita, dar are un aspect puțin mai abstract, mai ceresc, iubita fiind un mod de a inventa întâmplări poetice”, scria Alexandru
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
parțială de la anumite alimente și băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reținere de la mâncări și băuturi trebuie însă însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoțit de post sufletesc. Postul este de origine și instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile și la toate popoarele. POSTUL PAȘTELUI. Potrivit părintelui Constantin Stoica, parohul Bisericii
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Este bine să ducem astfele de ofrande la biserică; din moși- strămoși, împlinirea acestei datini atrage sporul și sănătatea în familia care înplinește datina. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. Cine are o suferință trupească sau sufletească este bine să urmărească zborul berzelor; așa cum pleacă berzele, tot așa va pleca și suferința sa. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. În popor există convingerea că Schimbarea la Față este o zi de hotar între vară și toamnă. De asemenea
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, pe 6 august. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101892_a_103184]