1,978 matches
-
mâine e Crăciunul, ce să cauți tu la spital ?! A mers mama pentru noi la spital, tu nu trebuie să mergi acolo ! (ia mămăliga, o pune pe o basma și o așează pe pieptul copilului din pat, care începe să tușească) Uite, așa o să te și încălzești, îți trece și tusea! (lumina din candelă crește, afară răsună colindul ) Copilul face câțiva pași în direcția ferestrei icoanei-candelei, se așează în genunchi, își duce mâinile la piept a rugăciune și spune : Când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
În viață pe căpitan și pe cei doi cercetași... Mergeam cu mare grijă, ca nu cumva pe lângă ei să fie vreun rus de pază... Din zidul de ninsoare am auzit clar: „Gatova, rebiata? Nu, paidiom!” „Gatova, gatova” - a răspuns Păpădie tușind, ca să nu priceapă „celovecul” că e o voce străină. Toate simțurile au devenit oțelite și Întinse ca o coardă... Ne-am dat seama că În fața noastră se afla un singur rus, fiindcă făcuse imprudența de a veni spre noi. Am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
chipul: un individ cu față bucălată, scund, și cu „balalaica” la piept. ― Era sigur pe el, fără Îndoială - a ieșit și Nicu din tăcere, dominat de tensiunea momentului. ― „Al nostru ești, „prietene”, mi-am zis! În timp ce eu mergeam spre el tușind, ca să-i abat atenția, Păpădie a făcut un mic ocol, pentru a i pica În spate. Trebuia să-l prindem fără să-l lovim În cap... Aveam nevoie de informații imediate. Rusul, grijuliu auzindu-mi tusea, m-a Întrebat: „A
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
scrie aici și judecați singuri... Am să vă traduc... Ascultați cu atenție, le ceru el solemn și își puse degetul arătător pe unul dintre documente, pregătindu-se să citească. Ticu își întoarse pentru o clipă capul spre nevastă-sa și tuși cu tâlc, ciocănindu-și discret tâmpla cu degetul. ..."În numele comuniștilor italieni și a solidarității muncitorești internaționale... vă solicităm, dragi tovarăși români... să revedeți cu toată seriozitatea și responsabilitatea... cazul tovarășului Lucrețiu Pătrășcanu, personalitate marcantă a mișcării comuniste și muncitorești internaționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
albastre și portocalii, care ardeau sfârâind în sobă, apoi începu să se bocească cu lacrimi amare. Surprinsă de ieșirea soțului ei, Mariana se înroși, rostind câteva cuvinte drept scuză, în timp ce Grigore, la fel de surprins și el, se foi pe scaun și tuși stânjenit. Ia lasă, ginere, că n-o fi foc!... Niște bani vechi acolo, ce atâta vorbă... E-hei, pe timpuri ăștia micii stăteau cu puța-n țărână toată ziua și nu mai aveau nimic, slavă domnului!... zise țăranul împăciuitor și, destupând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îi replică Sever. Mă rog, făcu concesiv funcționarul. Și ce problemă aveți?... Problema asta! zise Sever și îi puse celuilalt sub nas un document bătut la mașină. Funcționarul îl parcurse în tăcere de două ori, apoi își drese glasul și tuși, potrivindu-și mai bine ochelarii, care-i alunecaseră pe nas. În cele din urmă, după ce se dumiri, catadicsi să spună: Tovarășul ministru e ocupat și nu vă poate primi... Lăsați aici o cerere și reveniți peste o săptămână-două... Și, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o șterse pe ușă afară, urmat imediat de un grup de admiratori, fără ca haidamacul cu costum să încerce să-l rețină. În urma lui mai rămaseră vreo zece studenți, care nu păreau încă hotărâți să plece. Vigilentul care le stricase petrecerea tuși cu un aer satisfăcut și dădu să se îndepărteze. Dar studenta cu gentuța plină de cărți se însufleți din nou și-l interpelă pe individ, mai înainte de a se face nevăzut printr-un cotlon sau printr-un birou: O clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
capul de pe pernă, ca să-l poată vedea și auzi mai bine. Stai liniștită, mamă, o îndemnă femeia între două vârste, așezându-i mai bine căpătâiul și ajutând-o să se așeze la loc. Bătrâna mai îndrugă ceva și începu să tușească urât, scuipând o flegmă gălbuie-roșcată într-o batistă. Domnul Barbilian e un mare poet, afirmă cu glas liniștit Felicia. Victor băgă de seamă că atât glasul, cât și expresia feței îi erau schimbate și simți că, din acel moment, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
restricție, poate valva aortică... Asta spunea și medicul de la spitalul din Strasbourg. Mai devreme sau mai târziu va trebui probabil intervenit. Eu sper să fie cât mai târziu, timpul rezolvă multe. Ia să mai ascult. Respirați ! Adânc ! Așa... Rețineți respirația. Tușiți ! Da, cred că asta e. Din păcate nu avem la dispensar nici măcar un electrocardiograf. Se spune că am ureche bună, dar ea nu poate înlocui toată aparatura de care se servesc medicii acolo, la dumneavoastră. Ecograf, scaner, IRM... Am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se auzeau. Amintire din Florența, Ceaikovski. Totul în jur era atât de uman și monoton, iar trecutul îl lăsa să-i revină mereu în urechi sub formă de ecou și cu o rezonanță nesigură de apartenență la o realitate. Astfel încât. Tuși și își suflă nasul. Răcise. Umbre alergau posace sau fericite pe trotuar, ea însăși era o umbră, o pană plutind într-o adiere a unei seri de vară cu eleganța fulgilor de nea și mlădiindu-se discret în muzica tăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
De asemenea și produsele gemoterapice se folosesc după două luni de la un vaccin antigripal, de pildă. Începe să se lase căldura ca să putem face baie în râu, observă toți. Să profităm de vară, că ați văzut cum începe toamna, răgușim, tușim, ne curge nasul. — Da, fiindcă scade fluxul radiației de la soare. Dar putem evita acest lucru cu ajutorul spiridușului, îi informează Matei. —Cu cee? — Cu spiridușul. Este un aparat care încarcă organismul cu energii, dinamizând metabolismul celular, fixează calciul la nivel osos
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
în piept haotic și, deci, aritmic. În astfel de momente critice, căile respiratorii i se înfundau aproape cu totul, încât, în încercarea disperată de a nu se sufoca, începea involuntar să scoată niște grohăituri sinistre din fundul pieptului și să tușească. Pentru cunoscători, aceste simptome regretabile și supărătoare (care nu sunt singurele, atenție!) sunt foarte cunoscute și nu miră deloc, căci acum, la drept vorbind, oare când vorbești despre cineva că este suferind cu inima, nu spui, de fapt, că întreaga
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să ies în față și să stau lângă catedră, nimeni nu se mai gândea la micul meu defect, care mult mai târziu avea să primească frumosul nume de alexie. De la una din bănci venea un miros distinct de grajd. Câțiva tușeau sec și reținut, deși locuiau în Norsjövallen. Una din fete își sufla nasul în palmă. Nici unul dintre noi nu era perfect. în scurtele momente când mi se permitea să predau, mă purtam ca un reprezentant al bunicului meu. Eram glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să spun așa, o provocare pentru mine... Și cred că pot să te ajut, da, sunt convinsă că există o ieșire din situația ta... Surprins de tonul cu care îi vorbea, Bart se foi puțin în scaunul său cu rotile, tuși ușor în pumn, stânjenit, apoi scoase la iveală un pachet de țigări desfăcut cine știe când, dar neatins, șovăi câteva clipe de parcă ar fi stat la îndoială și își întinse brațul spre Arm, ca o gazdă îndatoritoare: Fumezi? Nu, mulțumesc
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pusese pe umăr săculețul sportiv și se pregătea de plecare, se opri tresărind și se întoarse cu fața către ucenicul pe care tocmai se pregătea să-l abandoneze singurătății sale. Ridică sprâncenele a mirare și așteptă. Bart își drese glasul, tuși de mai multe ori și făcu o mică pauză. Mi s-a părut că m-ai întrebat dacă vreau să mai rămân, vorbi atunci Arm, pe obișnuitul ei ton dezinvolt. Bart își mai prelungi tăcerea câteva clipe, apoi rosti calm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Ce tot spuneți voi acolo? îi contrazise Camelia, apucându-l în mod ceremonios de braț pe Bart. Mai bine pregătești o cazare la Waldorf Astoria, că doar n-o să mergem în voiaj de nuntă la turci ori la albanezi!... Bart tuși stânjenit de turnura discuției, apoi consideră potrivit să le atragă la toți atenția că integrarea europeană a țării însemna mai mult decât își puteau imagina oamenii care se educaseră în organizațiile de pionieri și de uteciști în vremurile minunate ale
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cenzură. În atelierul unui croitor sau în cel al unui cizmar tot cam așa se scurge vremea. În cel al Ceasornicarului, în afara ticăitului câtorva ornice agățate pe o planșetă ori înșirate pe masa de lucru, nu prea se auzea nimic. Tușea, uneori, jupânul; mai schimba, de nevoie, câteva vorbe cu vreun client, dar tic-tacul domina. Meșterul era tăcut, poate cugeta. Nu știa nimeni la ce se gândește Ceasornicarul, dar, într-o zi, cineva dădu sfoară în țară că meșterul ar lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
într-un costum negru și se plimba pe strada principală la braț cu doamna sa. O conducea la biserică, dar el nu rămînea la slujbă. Mirosul de tămîie și de lumînări arse îl făcea să strănute, să lăcrimeze și să tușească. Locul lui de mare epitrop îl aștepta gol în strană, ceea ce pentru credincioșii veniți mai de curînd în oraș era un semn că cel care ar fi trebuit să-l ocupe avea o relație de ochii lumii cu Cel de
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
după ieșirea noastră din țară - Laurențiu Ulici, cel care șofase, doamna sa, eseistul Eugen Negrici. Ei urmau a doua zi să plece spre Spitalul Elias, eu, nebun, spre Veneția colocviului româno-italian, apoi la Roma. Taximetristul m-a bombănit tot timpul, tușeam îngrozitor, ,,du-te la spital!", mă jenau coastele frânte, dar m-a lăsat spre dimineață la punctul de frontieră croat; am trecut de la croați la sloveni pe jos, era frig, sacoșa părea de plumb, dar cântau păsările, grănicerul sloven - ce
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
ce e vorba: ziarist român, accident, Veneția etc. Slavă Domnului, urc, greoi, mai aveam 20 de mărci - o chitanță pentru Uniunea Scriitorilor mi-ar trebui, o primesc de la șoferul bosniac; toți erau bosniaci, toți fumau, femeile cântau tânguit, mă sufoc, tușesc ,, du-te la spital!". Am ajuns la Centrul Cultural Român din Veneția, cum, nu știu nici azi. Podurile de la gară, de la Santa Lucia la campo Santa Fosca, unde-i sediul nostru, cu statuia lui Sarpi în față, mi se păreau
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
picioare și în diferite stadii de lipiceală. Din păcate, deoarece concertul va fi televizat, ni se cere să păstram sacourile pe noi.” Și ca și când acest lucru n-ar fi fost de ajuns, la concertul London Simphony Orchestra, corul celor care tușeau în sală, în pauzele scurte de 10 secunde, avea o acustică mult mai bună decât a orchestrei, dovadă că plâmânul românesc este încă puternic. Ca să nu mai vorbim despre faptul că aplauzele veneau, de cele mai multe ori, când nu te așteptai
Bilanţul Festivalului Enescu: artişti mari pe scenă, manelişti în sală şi printre autorităţi () [Corola-journal/Journalistic/68882_a_70207]
-
scrii, e să ai o boală foarte gravă!" Elevul: "De epuizare sexuală ce ziceți?" Profesorul se uită la el câteva clipe: "Asta nu e scuză, poți să scrii cu mâna cealaltă!" Soacra, pe patul de moarte către ginere: - Să repari (tușește, sleită de puteri) pendula aia de pe (tușește iar) perete... - O repar mamă soacră, o repar; dumneata concentrează-te acolo! Citește și:
BANCUL ZILEI: Cum scapi de epuizarea sexuală () [Corola-journal/Journalistic/67593_a_68918]
-
gravă!" Elevul: "De epuizare sexuală ce ziceți?" Profesorul se uită la el câteva clipe: "Asta nu e scuză, poți să scrii cu mâna cealaltă!" Soacra, pe patul de moarte către ginere: - Să repari (tușește, sleită de puteri) pendula aia de pe (tușește iar) perete... - O repar mamă soacră, o repar; dumneata concentrează-te acolo! Citește și:
BANCUL ZILEI: Cum scapi de epuizarea sexuală () [Corola-journal/Journalistic/67593_a_68918]