374 matches
-
Se afla în același loc. M-am ridicat în picioare să mă vadă. Bunicul tăcea, se prefăcea că nu mă vede. Am înaintat, după ce m-am convins că am pe unde să fug poarta era deschisă. În câteva clipe o tuleam afară, în stradă. El și-a ridicat privirea. Atunci a apărut bunica: Nerușinatule, îți bați joc de un om bătrân și bolnav! Lasă-l, spuse bunicul. Ce să-l las! striga ea. Să se ducă la taică-su, că el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
1989. Astfel, câteva scrieri excepționale au putut ajunge la marele public. Unele cu întârziere de câteva zeci de ani este cazul cărții lui Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului. Altele, cum ar fi jurnalul lui Ion Dobran, memoriile lui Sorin Tulea, Mihail Pavlovschi, ori cartea de amintiri a lui Tudor Greceanu, publicată postum, au constituit tot atâtea evenimente pentru istoriografia aviației. Față de tot ce era de spus, însă, ele au reprezentat doar o picătură într-un ocean, iar lucrările istoricilor de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
se face că, la 67 de ani, în 1977, decide să se stabilească definitiv în Franța (la Paris, desigur). Ieșise la pensie, ca subinginer, legăturile cu unii dintre aviatori le păstrase intacte (prietenia cu Di Cesare, cu Gheorghe Negrescu, Sorin Tulea și cu alți câțiva) și fusese cooptat într-un grup de aviatori și istorici care trebuiau să pregătească un volum amplu, Istoria aviației române. (Avea să apară, în 1984, sub coordonarea generalului Balotescu). În acest scop, i s-a aprobat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
maicii“: sărea ca o leoaică să mă apere de gesturile punitive ale genitorilor mei, pentru care nu eram deloc „odor“, ci mai degrabă o sălbăticiune de domesticit. O dată, când tata a luat fărașul și a fugit după mine, care o tulisem în grădină urlând ca un smintit „săriți, că mă omoară!“, s-a repezit și ea, să-mi vină în ajutor, dar n-a putut decât să-și înece revolta în lacrimi grele. Acel „săriți, că mă omoară!“ îl aruncasem din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de supliciu decât la intervenția maică-sii. Băgând de seamă mârșăvia, buna mea mătușă Virginia, uitând o clipă de dragostea pentru mine, alerga să mă denunțe maică-mii („Uite ce-ți face nebunul!“), iar eu, știind ce mă așteaptă, o tuleam pe stradă. Dacă aș fi încăput pe mâna alor mei, tot biata Virginia ar fi sărit să mă apere. Îl socoteam pe Toderică ipocrit, și aveam pică pe el, deoarece, când mama mă trimitea la băcănia ovreiului din colț să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de altele mai prospere. Între acestea merită nominalizate cele depistate de harnicul cercetător al vechilor scrieri, profesorul Dumitru Gâlcă în recenta monografie "Voinești" (2004), respectiv Schineni, Glodeni, Hălmăgeni (Hălmăgioaia), Măcrești, Oprișeni, Gănești, Bobești, Pulpești, Rătegi (?), Tominești, Onești, Chipereni, Andriești (?), Popești, Tulești, plus unele indicate de eminentul învățător Constantin Solomon în "Monografia comunei Avrămești" (pe care nu am avut onoarea să o consult). Primăria comunei Voinești Tabelul I ne oferă suficiente date (uneori cu aproximație pentru secolul 18, apoi cu tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
circumvoluțiune (cerebrală). În trecerea de la latină la limbile neolatine, pierderea cuvintelor de bază a fost un fenomen general, coocurent compunerii, derivării verbale și nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul: es. decidir (a decide) - fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și se înlătură obstacolele din fața modernizării agriculturii. Din 1815, Anglia gardurilor vii predomină față de cea a cîmpurilor deschise. Această nouă structură permite îmbunătățirea tehnicilor agricole, deosebit de semnificativă în comitatul Norfolk din Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a doua oară văduvă, avea să se retragă la sora ei, în Moldova. Dacă mulți piloți din Aviația Regală au înfundat pușcările comuniste în anii postbelici (amintesc doar câteva nume mai cunoscute: Tudor Greceanu, Horia Agarici, Hariton Dușescu, Sorin Tulea, Gheorghe Spulbatu 17, Virginia Duțescu, Nadia Russo, Maria Nicolae), doamna Drăgescu se poate considera... norocoasă. A scăpat "ușor", numai cu excluderea din aviație în 1955, când a fost pur și simplu dată afară fără nicio explicație. "Trecusem în aviația civilă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Teodorescu, Mircea (Soto), aviator 86 Teodorescu, Paul, general, ministru 45 Thomas, Virginia (Tommy), aviatoare 48, 51, 82 Tilly, familie 30 Tobă, Ioan, "Hatmanul", ofițer 9, 25, 26, 69, 70 Tudor, Sandu (ieroschimonahul Daniil de la Rarău), jurnalist, aviator, poet, călugăr 44 Tulea, Sorin, aviator 35 U Ursu, Gh., aviator 45 V Valvarie, aviator 21 Vasiu, aviator 79 Vizanty, Dan, aviator 84, 85, 86 Vlaicu, Aurel, inginer, inventator, aviator 45 Voitec, Maria, aviatoare 20 Vulcu, Eliza, aviatoare 51 Z Zelea-Codreanu, Corneliu, avocat, om
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cot lui Cristi. — Nu ți-a ajuns deci, cumetre ? — Ei, spune și tu, domnișorule Cristian, în ce fel de haită ne-am nimerit. Cu un fricos căruia trebuie să-i cauți ouțele cu lupa. Și tot el vrea s-o tulească, de parcă pe el l-ar fi pocnit mâncătorul de suflete. Și chiar atunci cei doi țigani, după ce împart niște bani cu tânăra frumoasă, se fac dispăruți în noapte. — Hai, hai, acum e momentul, domnișorule Cristian ! Du-te la ea. Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce vroiam să fiu și eu în locul lor... Asta se întâmpla Duminică seara, dar nu se putea închipui că vreun sătean să lipsească de la slujba părintelui Tulească Ștefan. El a fost cel care m-a botezat, ca de altfel pe tot tineretul satului. Adora copiii. Noi ne spovedeam în cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili foști sugari pe care îi va
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
numit cu drag de un popor întreg „Poupou”, se răstoarnă în etapa a 15-a lovit de o motocicletă, se rănește grav, sângerează abundent și, când se ridică, constată că toți adversarii săi, care nu-l scăpau din ochi, au tulit-o mărind viteza exact în clipa în care el era pe jos... Ca un nebun, cu fața toată o rană, cu un hematom la picior, pornește după ei în una dintre „cele mai fantastice urmăriri” văzute vreodată pe o șosea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în fața cabinetului medical. După vreo jumătate de oră de așteptat, timp în care sângele îi bubuia la tâmple tot mai tare, văzând că două dintre colegele sale nici nu voiseră să le spună ce se întâmplase înăuntru și că o tuliseră la goană pe scări, aceasta și-a luat inima în dinți și a șters-o acasă, pretextând un acces de diaree. Era conștientă de consecințe; tocmai de asta răul imaginar devenise realitate. De câteva zile, îi era imposibil să mănânce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Beno Schwartz, Iosef David, Hera Steimberg, Herman Alpern, Oscar Zilberștein, Herman Schwartz, Hari Caufman, Bercu Ițicovici, Micael Aurelian Enghel, Peirăț Solomon și Herman Iosif”. Deci, 16 fete și 13 băieți, toți puși pe fapte mari dar care, mai târziu, au tulit-o și ei la bunăstarea oferită (prin muncă grea!) de Statul Israel. Hârșitul Într-ale politichiei tov. Froimovici, i-a dat prioritate la cuvânt emulului cu mult mai tânăr Aurel Schächter, care a vorbit despre una sau despre alta. După
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
desemnată a fi Sady Herșcovici. Că vor fi fost românești sau evreiești, dansurile ce urmau a fi interpretate de o echipă aflată În faza de proiect rămâneau „pentru data viitoare” dacă nu cumva, Între timp, aprigii dansatori n-or fi tulit-o În Israel. b.g. „Sioniștii de folosesc de alienați mintali!” Foarte gravă afirmație În „Raportul de activitate a CDE Fălciu pe luna februarie 1949”! De aici se poate deduce că evreimea comunistă adoptase lozinca bolșevică emanată din sfertul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
După revoluție ne-a ridicat de-acolo și ne-a trimis la Gherla, că s-a desființat fabrica. Da’ vreau să vă spun că acolo la Aiud, la fabrică, am stat cu șIonț Diaconescu, cu șeful țărăniștilor, și cu Sorin Tulea... Ăsta Împreună cu mai mulți ingineri au și-o motocicletă, care e la muzeu aici, pusă Într-o cameră... Și un deținut avea un consătean la pază, și ăla, când era de servici, ne mai arunca câte-o bucată de ziar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ion (Nelu) 41-42 Toldișan Vasile 33, 34 Toma D’Aquino 22 Toma Mircea 142 Tomescu Gheorghe 370 Tomescu Pilu 304 Tomuța Octavian 230-231, 234 Torosian Costică 333-334 Trandafirescu (căpitan) 307 Troacă Ion 337, 340 Troțki L.D. 106 Tudora (preot) 306 Tulea Sorin 187 Turcu (deținut) 230 Turdeanu (deținut) 141 Turturea (judecător) 306 Turtureanu (deținut) 238 Ț Țopa Petre 74 Țucă Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241 Țuțea Petre 38 U Unghie Costică 370 Untaru 329, 331
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
actual ministru plenipotențiar, s-a apărat cu un box în contra unui bătăuș. Studenții Vasile Lambru, Nicolae Bulai, Paul Scorțeanu și Alexandru Ser ghiescu au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare și șarje de cavalerie. Fiindcă poliția ocupase biroul, iar bandele alungau pe alegători de la vot, aceștia, în număr de peste 300, au dat asalt localului. Atunci au fost chemați jandarmii călări, cari au venit în cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șarje de cavalerie. Fiindcă poliția ocupase biroul, iar bandele alungau pe alegători de la vot, aceștia, în număr de peste 300, au dat asalt localului. Atunci au fost chemați jandarmii călări, cari au venit în cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jandarmii călări, cari au venit în cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
122 Tomița, Hagi: 142 Tony (pseudonim): v. Bacalbașa, Anton Török, Mihail: 131, 132, 136 Totleben, Eduard I.: 368, 369 Traian (împăratul): 168, 204, 371 Traupman (criminal): 77 Triandafil, Gr.: 66, 220 Trifanu, D.: 82 Trifu, Constanța: 410 Tripcovici, Andrei: 116 Tulea (căpitan de jandarmi, 1874-1875): 228, 260 Türingher (farmacist): 148 Turnescu, Nicolae: 149, 250 Țichindeal (Chichindel), Dimitrie: 87 Ținc (Țincu), Nicolae: 93, 234 Țurcanu, Constantin: 373 Ulescu, Constantin: 375 Urechia, V.A.: 72, 93, 174, 187, 218, 352 Urseanu, Valerian: 266
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
balzaciană, care contrazicea practic proustianismul și experimentalismul, neagreate de scriitor: subiect și conflict bine închegate, construcție solidă, personaje, mai curând caractere, întru totul memorabile. Narațiunea conține două planuri, acela al luptei succesorale privind averea lui Costache Giurgiuveanu și a familiei Tulea și acela erotic, al dragostei nerealizate a tânărului Felix pentru enigmatica și inaccesibila Otilia. În comparație cu Aglae, sora lui, de o cupiditate înverșunată, Moș Costache manifestă o avariție ceva mai blândă, întrucât el poartă grija Otiliei și a lui Felix. Dacă
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]