370 matches
-
unei culturi arheologice numite „cultura kurganelor” (din care făceau parte sau și culturile precedente) localizată în stepa nord-pontică au fost, cel mai probabil, vorbitorii limbii proto-indo-europene. Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar "kurgan" ("курган") și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană (Marija Gimbutiene
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
în 1940 și refăcută în 1942). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local: situl arheologic de „la Movilă” (în zona satului Buda) unde s-au găsit tumuli din perioada Latène; și crucea de pomenire din piatră (secolul al XIX-lea) aflată în curtea Grupului Școlar Special din satul Nedelea. În cele 5 sate din comuna Ariceștii Rahtivani, funcționează următoarele instituții de învățământ:
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
adaugă folosirea numeroților fertilizatori ce au modificat ph-ul solului. În cadrul modelării antropice a reliefului trebuiesc menționate și cele 158 de movile presărate neregulat pe tot podul terasei Bănești, și care sunt puse pe seama popoarelor migratoare ("aceste movile constituind de fapt tumuli cu dimensiuni de 3-4m înălțime"). În cadrul comunei Brazi, ca forme de relief antropic, se remarcă ramblul cu înălțimea de 0,7 -1 m ce însoțește calea ferată principală. Pe raza comunei se remarcă și cele aproximativ 100 de gropi de
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Dobrești
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
triunghiulare, piese foliacee bifaciale, răzuitoare etc., confecționate în special din așchii de cremene și cuarțit) aparținând omului de Neanderthal ("Homo primigenius").. Datarea corespunde paleoliticului mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.). În cursul unor săpături arheologice din anul 1997, într-un tumul la Ripiceni s-a descoperit un complex cu schelete de cai din epoca bronzului (2.000 - 1.200 î.Hr.) . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ripiceni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Ripiceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300921_a_302250]
-
comunală, 92,549 ha improductiv, drumuri, șanțuri. Hotarele dintre moșii erau reprezentate de prezența unor cruci de piatră dispuse la distanțe inegale unele de altele. Pe teritoriul satului Dudescu acestea se pot vedea la intrare în sat dinspre Zăvoaia pe tumulul Baracu, la colțul pădurii de la Dudescu, la ieșire din sat către satul Scărlătești și pe un câmp situat între cimitirul satului și tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de altele. Pe teritoriul satului Dudescu acestea se pot vedea la intrare în sat dinspre Zăvoaia pe tumulul Baracu, la colțul pădurii de la Dudescu, la ieșire din sat către satul Scărlătești și pe un câmp situat între cimitirul satului și tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Șimleului. Aceasta puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi este stabilită în acest sector pe culmea
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi este stabilită în acest sector pe culmea Meseșului. Teritoriul satului Crasna rămâne în afara Imperiului roman. Este de presupus
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
În această școală s-a ținut la 15 septembrie 1885 adunarea generală a Reuniunii învățătorilor români din Sălaj. În Cizer se mai puteau vedea inainte de 1990 câteva colibe din bârne aduse în sat, din Susani. Tot în Susani există tumuli funerari, necercetați arheologic, în locul "la Holumburi". Portul popular din Cizer a fost studiat și documentat în anul 1941 de etnograful Gönyey Sándor. Etnografa Palotay Gertrud a făcut în 1947 o analiză a portului din zona Călatei cuprinzând și portul din
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
vale, la intrarea și ieșirea din sat este marcată câte o moară. Pe deal, pe malul stâng, stă vechea biserică de lemn construită în anul 1750. La sud de sat domină Măgura Priei, loc unde, descoperirile arheologice semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria este puțin documentat. Petri Mór a făcut în monografia Sălajului din 1901 o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Pria de Sus și Pria
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că este antopică. Aceste măguri au servit drept lăcașuri de înmormântare ale unor persoane de vază, șefi de triburi, comandanți de uniuni tribale, încă de la începutul neoliticului (Ioan Spiru, "File de istorie
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Comșești (în trecut "Comițig"; în ) este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România. Tumulii din punctul “Castăi” au fost înscriși pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În anul 1355 se numea ""Komiatzek"", în 1367 ""Kampuszadzegh”", în 1442 "Kampyadzegh", în 1733 ""Komiatzig
Comșești, Cluj () [Corola-website/Science/300323_a_301652]
-
Pierderile atenienilor au fost surprinzător de mici: Herodot vorbește despre 192 de morți din rândurile atenienilor și 11 dintre aliații veniți din Plateea. Printre cei căzuți în luptă s-a numărat și polemarhul Callimachus. Ei au fost îngropați într-un tumul comun care mai domină și astăzi câmpia litorală de la Maraton. Herodot datează evenimentele despre care a scris în „"Istoriile"” sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oraș-stat ("polis") din vremea sa utiliza o altă variantă. Prin calcule astronomice se poate
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
fost salvată nu numai independența unui popor, ci o întreagă civilizație. Atenienii s-au salvat pe ei înșiși și au salvat, în același timp, Grecia. Plini de o legitimă mândrie, atenienii și-au onorat eroii căzuți în luptă, ridicând un tumul înalt pe câmpia de la Maraton și au oferit un tezaur templului din Delfi, dedicându-l acelorași eroi. În anul următor, (489 î.Hr.) Miltiades, învingătorul de la Maraton, după ce a obținut bani sub formă de împrumuturi de la cetățenii atenieni, a întreprins pe
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
fost descoperite urmele unei așezări preistorice; există o altă locație în care s-a descoperit ceramică de tip Hallstatt. În secolul al XIX-lea este descoperită o monedă din timpul împăratului Valentinianus III (425-455). Arheologii menționează existența și a unor tumuli de inhumație probabil de origine migratoare. Satul actual a fost înființat de către coloniștii sași, după marea invazie mongolă, cu denumirea ""Lone"", denumire ce înseamnă în germană cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
DN38) și la 33 de kilometri de municipiul Mangalia (prin DJ 391). Localitatea este și punctul terminus al liniei secundare 803 (Medgidia-Negru Vodă), o cale ferată neelectrificată simplă care leagă Dobrogea de Bulgaria. Pe teritoriul orașului modern au fost găsiți tumuli din epoca antică și urmele unei așezări din epoca medieval timpurie (secolul X). Localitatea "Karaömer" a fost fondată în anul 1715, în cadrul Imperiului Otoman. În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, localitatea a devenit teritoriu românesc, fiind colonizată cu români din Oltenia
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
solar. În perioada romană, au fost asimilate zeitățile romane și interpretate cele indigene. În partea nordică a Balcanilor, a existat și o lungă tradiție a incinerării și înmormântării în morminte puțin adânci, în timp ce în părțile sudice, cei decedați erau depuși tumulii de piatră sau pământ (numiți "gromile").
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
300 î.e.n. - cca. 300 e.n.) a adus tehnicile de prelucrare a metalului pentru realizarea armelor din aramă și a clopotelor din bronz (dōtaku), precum și tehnica de prelucrare a ceramicii arse. Urmează perioada Kofun (Yamato) (cca. 300 - 710) a marilor morminte (tumulii), caracterizată prin construirea de mari mausolee din pământ. Oglinzi din bronz - simboluri ale alianțelor politice - și sculpturi din lut (haniwa) au fost descoperite în aceste morminte. Cu toate că nu a existat o literatură scrisă înaintea secolului al VIII-lea, un mare
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
Cruz). De asemenea, existau vindecători mistici („Animeros”) care au supraviețuit și creștinismului până în sec. XX, cu credințe sincretice ce reuneau credințe guanșe, berbere și creștine. În Tenerife morții erau mumificați și duși în peșteri greu accesibile sau uneori, înmormântați sub tumuli. În Tenerife îmbălsămarea se făcea mai ales prin învelitrea cu piei de oaie sau capră de către o clasă specială ce în care femeile îmbălsămau femei, iar bărbați, bărbați. În 1933 a fost descoperită cea mai mare necropola guanșe la Uchava
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
a stratificării sociale deja prezente în cultura Unetice. Cimitirele din această perioadă sunt totuși rare și de mici dimensiuni. Cultura Unetice este urmată de Epoca Mijlocie a Bronzului (1600 î.Hr.-1200 î.Hr.), Cultura tumulus, caracterizată prin înmormântări prin înhumare în tumuli (gorgane). În Ungaria de est, pe afluenții Crișului, a apărut, la începutul epocii bronzului, cultura Mako, urmată de culturile Ottomany și Gyulavarsand. Cultura câmpurilor de urne de la sfârșitul Epocii Bronzuui (1300 î.Hr. - 700 î.Hr.) e caracterizată de înmormântări prin incinerare
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
Vădăstrița a figurat că așezare rurală încă din timpul ocupației române. Sondajele efectuate de V. Christescu au scos la iveală țigle, cuie de fier și o săgeată, toate de proveniență română. La sud de sat se află o necropola cu tumuli din care s-a scos în 1937 un sarcofag din piatră, iar un altul de dimensiuni mai mici a fost scos mai demult. Acest lucru este demonstrat și de urmele arheologice care se mai găsesc în partea de răsărit a
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
topor de aramă cu gaură de înmănușare în prima jumătate a secolului XX, care ulterior s-a pierdut. La circa 4km depărtare, în cătunul Ferigile al satului vecin Costești au fost descoperiți în anul 1958, de către arheologul Alexndru Vulpe, cinci tumuli cu urme de ceramică, tot din aceeași epocă a bronzului. În același sat Costești, dar și în peșterile situate la circa trei km pe valea râului Bistrița, s-au descoperit vase ceramice din culturile Coțofeni (aproximativ de la sfârșitul anilor 2000
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
lor suprem Zamolxes, zeul subpământean al vegetației și al fertilității. De aceea, moartea unui dac însemna pentru ei un prilej de bucurie, o sărbătoare. Dacii practicau incinerația pentru morții lor. Peste mormintele nobililor tarabostes și ale căpeteniilor se ridicau uneori tumuli. Moartea era pentru daci și un mod de comunicare cu zeul lor. Ei sacrificau la fiecare cinci ani un tânăr geto-dac, după cum spune Herodot. Acesta avea rolul de a fi solul oamenilor către Zamolxes, lui încredințându-i-se înaintea ritualului
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]