599 matches
-
pîcla zăpezie și scînteietoare, care-l învăluie; cum ai putea oare spune cu precizie dacă din el cad stropi de apă, cînd, apropiindu-te îndeajuns de mult de o balenă ca să-i privești jetul, aceasta se zbuciumă, în mijlocul unei cascade tumultuoase? Iar dacă, în astfel de momente, ai avea impresia că ai zărit realmente stropi de apă în jet, de unde ai putea ști că stropii aceștia nu sînt, de fapt, niște vapori condensați sau chiar picăturile de apă rămase la suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și creșele submarine se mistuiră; balenele din cercurile mai centrale prinseră să înoate în rînduri mai strînse, pe orbite din ce în ce mai apropiate. Da, lunga acalmie luase sfîrșit. în curînd se auzi un vuiet surd, care înainta spre noi și, deodată, aidoma tumultuoaselor sloiuri ce se rostogolesc pe marele fluviu Hudson la venirea primăverii, întreaga oaste a cașaloților se năpusti spre centrul ei, parcă pentru a se strînge într-un singur munte. Starbuck și Queequeg își schimbară numaidecît locurile, Starbuck așezîndu-se la pupa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea ceva fundamental de regretat. Philip Marlowe e, în cele din urmă, un slujbaș care iubește mai mult regulile de aur ale meseriei ce par a-i fi fost impuse cu forța decât pe oricare dintre blondele platinate întâlnite în tumultuoasa lui viață de singuratic înconjurat de stafii. Intrarea în scenă a lui Philip Marlowe coincide cu maturizarea scriitorului. Ca printr-un gest magic, numele detectivului îl proiectează pe Chandler într-o lume nouă, electrocutat de forța unei revelații. Plămădit dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dintre cei nouă și-au sfârșit cariera guvernamentală cu aceleași responsabilități cu care au Început-o. Al nouălea, Ion Avram, a fost timp de 15 ani neîntrerupt ministrul Construcțiilor de Mașini Grele. Aceasta Înseamnă că a supraviețuit unor perioade foarte tumultuoase și multor capricii politice. Numai la sfârșitul acestei perioade și, probabil, mai mult ca o recompensă, a fost numit vice prim-ministru - doar o scurtă perioadă Înainte de a fi retrimis la vechea lui vocație. Cred că Ion Avram poate fi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
parte o compoziție organică ridicată pe momente de viață veridice ce se întrepătrund firesc, un suflu tineresc, năvalnic, câteodată traducător al înnoirilor vertiginoase care au avut loc în patria noastră. Poetul cultivă cu succes, pe urmele lui M. Beniuc, versul tumultuos, fără să se poticnească în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul liric al lui Al. Andrițoiu de multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de lama unui cuțit”. E prea mult și, peste toate, procedeul stilistic se vede. Ca în arhitectură: pentru a spori monumentalitatea unei clădiri, trebuie să-i creăm în jur un spațiu gol, de valorizare. Ca în muzică: după un pasaj tumultuos, se impune un moment de liniște, de acalmie sonoră. Este suficient, deci, să constați îndrăzneț: „Pe cer, luna are o gravă cădere de calciu”. Orice altă imagine însoțitoare va anula primul efect expresiv. Foarte importante în definirea unui personaj sunt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Între Babeți și Barbey, O, 1996, 4; Costică Brădățan, Dandysmul între askesis și vita diaboli, ALA, 1996, 4; Nicolae Manolescu, Scriitorii români și Mitteleuropa, RL, 1997, 45; Ion Simuț, E posibilă renașterea Europei Centrale?, F, 1997, 12; Liviu Antonesei, Inima tumultuoasă a Europei, „Monitorul”, 1997; 5; Cornel Ungureanu, Strategiile seducției, O, 1998, 7; Vasile Popovici, Această exaltare a culturii, O, 1998, 11; Luca Pițu, La cafeneaua hermeneutică, București, 1998, 242-243; Sergiu Ailenei, Ultimul om universal, CL, 1998, 8; Monica Spiridon, Modelul
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
doborât dintre noi, / Marea mi-e martor că n-am de gând, / Oricât m-aș strădui cu pieptul printre pietre antice, / Să-mi asigur victoria / Prin nici un fel de vicleșug.” Gândul obsesiv al efemerității vieții naște năzuința unei trăiri frenetice, tumultuoase, chiar dacă minată de conștiința fragmentarului, în care doar arta pare a fi scut de apărare și cale spre nemurire. Odată cu Infernul discutabil (1966), lirica lui A. dobândește semnele din ce în ce mai evidente ale unei neliniști existențiale fundamentale: evenimentele și lucrurile, binevoitoare până
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
răsară.” Uneori, aceste lungi cicluri de poeme închinate Transilvaniei, Moldovei, Țării Românești, Maramureșului, locurilor celebre și eroilor naționali, ca și unor sate neștiute și unor oameni anonimi, capătă un ton de predică, au un stil oral prolix și o retorică tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
să se lățească și să se unească, pentru ca într-un final, în fața ochilor lui uluiți, să ia forma unui chip lipsit de viață, cu orbite goale și rânjt hâd. Îngrozit, face un pas înapoi. Varus! Visul de azi-noapte îi revine tumultuos în minte. Pune potirul înapoi pe altar cu mâini tremurânde. Încearcă să se stăpânească, dar glasul cu care începe rugăciunea îi sună până și lui străin în urechi: — Iane pater, Jupiter, Mars, Quirine, Bellona și voi, lari, stră moșii Claudiilor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Că orice-i viu în lume acum încremenește. Se sgudue tot domul de pare-a fi de scânduri, Și stânci în temelie clătindu-se vedem, Plânsori sfâșietoare împinse de blestem Se urmăresc prin bolte, se chiamă, fulger-, gem Și cresc tumultuoase în valuri, rânduri, rânduri... Din inimă-i pământul la morți să deie vieață, În ochi-i să se scurgă scântei din steaua lină, A părului lucire s-o deie luna plină, iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cântec mai străbate, cum în nopți izvorul sare. {EminescuOpI 158} P-ici, pe colo mai străbate, cîte-o rază mai curată Dintr-un Carmen Saeculare ce-l visai și eu odată. Altfel șuieră și strigă, scapără și rupt răsună, Se împing tumultuoase și sălbatece pe strună, Și în gîndu-mi trece vântul, capul arde pustiit, Aspru, rece sună cântul cel etern neisprăvit... Unde-s șirurile clare din vieața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! {EminescuOpI 159} SCRISOAREA V
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
aceea, samuraiul se duse la culcare zicându-și în sinea lui că însărcinarea sa n-avea nici o legătură cu toate acestea, fiindcă el trebuia să trimită scrisorile Stăpânului către mai marii Nuevei España. Nu prea reuși să doarmă din cauza valurilor tumultuoase și a inimii zbuciumate. În dimineața plecării, flamurile cu blazon înșiruite de-a lungul golfului fâlfâiau în bătaia brizei. Înainte de a se urca în bărci, solii îl salutară respectuos pe seniorul Shiraishi care venise de la Shiogama pe un vas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
peste noapte acolo. Sâmbată ne urcam amândoi în mașină și ne întorceam la Tsukuba, iar duminică seara plecam înapoi la casa din Tokorozawa. Luni mergeam de la Tokorozawa la Hiro-o, unde se află firma. O vreme, am dus o viață destul de tumultuoasă. În cele din urmă, anul trecut în luna mai, nevasta a eliberat casa din Tokorozawa și s-a mutat în Tsukuba. Atacul a avut loc luni, când plecam spre muncă de la casa din Tokorozawa. 20 martie a picat între mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
desface picioarele. în sfârșit, Rutger o pălmui cu putere, iar ea, sfârșită, gâfâind, scoase ultimul țipăt de disperare și, renunțând să mai reziste, rămase zăcând sub el. Nu mai striga. Ținea ochii strânși, iar pieptul i se ridica și cobora tumultuos. Părul bogat, castaniu și unduitor, se răsfirase prin iarbă. Rămăsese inertă; trupul îi era scuturat de mâinile brutale ale burgundului, care, respirând greu deasupra ei, îi ridica rochia și se pregătea să o pătrundă. Văzând scena aceea, care sigur nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
indicațiile contradictorii ale milițienilor ori ale capilor improvizați ai gloatei se ridica de peste tot. în mijlocul haosului, câteva grupuri de oameni plini de bunăvoință încercau să mute carele, pentru a alcătui baricade, dar cu greu își puteau face loc în mulțimea tumultuoasă. înțelegând că în cel loc nu ar fi putut fi cu nimic de folos, Sebastianus renunță să-și mai facă loc printre oameni și își conduse tovarășii pe o stradă laterală, ce cotea spre miazănoapte. — Sangiban! Strigă. Trebuie să ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
unor soldați aflați alături de el și de un ropot amenințător de copite pe caldarâm. întoarse din nou privirea spre stradă și văzu înaintând un grup compact de cavaleri, a cărui apariție smulse mulțimii strigăte de spaimă și provocă un du-te-vino tumultuos, fără nici o direcție precisă, căci, pentru cetățenii Aurelianei nu se mai găsea un alt loc unde să se refugieze. — S-a sfârșit. Sunt huni! constată Maliban, scoțând cu iuțeală o săgeată din tolbă și potrivind-o în arc. Soldatul bărbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era singurul program radiofonic pe care-l detestam din toată inima. Detest copiii precoce. Dacă aș fi avut vreodată un copil care săă Sfârșitul frazei a rămas pierdut pentru noi. A fost întreruptă, subit și fără echivoc, de cea mai tumultuoasă, cea mai asurzitoare și cea mai falsă gălăgie în mi bemol pe care mi-a fost dat s-o aud vreodată. Toți cei din mașină am sărit literalmente ca arși. În momentul acela treceau niște cohorte, cu surle și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mâini sigure. Jina a văzut canalul îngust din dreapta către care se îndreptau deja. Numai un pic la stânga, i-a strigat Zach peste umăr. De data asta, Jina n-a mai cufundat vâsla în apă și abia i-a atins luciul tumultuos, iar gabara s-a repoziționat cu eleganță. Au prins un curent blând, care trecea prin stânga unui vârtej uriaș, dar, ca prin minune, ei au depășit vâltoarea fără nici o zdruncinătură. Jina a scos un chiot. Zach a lăsat vâsla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o copilărie. E ziua ei. E mare sărbătoare La mine-n cântec și la mine-n casă. Îi pun în palme sufletul și-o floare: Să îmi trăiești iubirea mea frumoasă! Poem pentru fiica mea Nisipul din clepsidră, egal și tumultuos, a luat cu el amarul, dar și ce-a fost frumos; ieri, știu, eram pe piscuri, în munți, un brad vânjos, azi, liniștit, la poale, ca un stejar sfătos; Și într-o clipă, totul s-a dus cum a venit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lină s-ațin și demni, și mulți cei tineri brazi te-mbie cântarea să le asculți; Tu, într-o zi, spre piscuri, urcând, ai să mă lași prea singur sub arcade, ecou dormind sub pași; nisipul din clepsidră va curge tumultuos, luând cu el amarul și tot ce-a fost frumos... Magnolii albe În visul meu cresc azi magnolii albe Și au pe buze lacrimi de iubire, Pe glezna fină câte-o amintire, Săruturi fără număr, prinse-n salbe. Din glasul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mai era aceeași când povestea căderea orașului nostru; avea, atunci când vorbea despre drama asta, un glas, o privire, cuvinte, lacrimi pe care nu i le cunoscusem în nici o altă împrejurare. Eu însumi nu aveam decât trei ani în zilele acelea tumultuoase și nu știu dacă țipetele care se înghesuie în clipa asta în urechile mele sunt amintirea a ceea ce am auzit într-adevăr atunci sau doar ecoul a mii de istorisiri care mi-au fost spuse de atunci încoace. Istorisirile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de minune să vindece. Bea acum. O să-ți alunge definitiv febra. Se așeză lângă Antonius la o măsuță, sub copaci. Peste două zile vei putea pleca. Îl privea pe legat cu ochii ei limpezi, care nu trădau prin nimic viața tumultuoasă pe care o dusese. Calvia avusese mulți amanți și făcuse multe comploturi; pe cei dintâi îi părăsea după ce se plictisea de ei, iar cele din urmă îi aduseseră multe câștiguri. Antonius sorbi infuzia și, după câteva clipe, o senzație plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dreptate. Zbură către un pârâu învolburat a cărui undă se îmbogățise cu apa din zăpezile topite și curgea năvalnic și zglobiu. Apă, hai să stingi focul! Apa nu mai stătu să întrebe de ce trebuie să stingă focul. În curgerea sa tumultuoasă și repezită, nu avea timp să mai stea pe gânduri și urmă zborul vrăbiuței către focul care ardea în grădină. Focul văzu de departe primejdia care îl paște și porni către magazia de unelte, unde-i spuse toporului: Toporule, du
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
luminat, totodată, precum «Alegoria prudenței» lui Tizian, cu cele trei fețe ale timpului. O carte mare, limpede, deși o carte cu enigme și sugestii.“ (JUERGEN VERDOFSKY, Frankfurter Rundschau, Germania, 23 septembrie 1996) * „Plicul negru al lui Norman Manea: o capodoperă tumultuoasă și tulburătoare.“ (ENZO DI MAURO, Corriere della Sera, 22 septembrie 1999) „O scriere gravată de dictatură pe pielea și pagina unui mare scriitor și care devine un fel de hieroglifă a Leviathanului, o enormă cicatrice.“ (CLAUDIO MAGRIS, Corriere della Sera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]