564 matches
-
din cap: — De câte ori stăm de vorbă mă revoltă modul în care gândești. Adică îți imaginezi că oamenii s-au turcit într-atâta încât să nu mai merite nimic? — O, nu s-au turcit. Ar fi bine dacă s-ar fi turcit. S-au corcit, atâta tot. Acum nici turcii nu mai sunt turci, nici grecii nu mai sunt greci. Dacă nu ai un mort, adică vreau să spun un omorât în familie, cum îl am eu pe Nicos al meu, nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nedorite. Deodată, lui Ștefan îi trecu prin minte o năstrușnicie. Zâmbi pe sub mustața subțire gândului ascuns. — Doamne taică, aș vrea să mă cuminec și eu cu toți ceilalți de Paști. De la sine înțeles că vrei, că doar nu te-ai turcit. — Eh, mi-e frică să nu cad sub blestemul sfinției sale, că am păcătuit greu. — Tu mă, Ștefane? Ce făcuși? Vreo jupâniță... — Măria ta, taică. Aș vrea să stai cu mine după prohod ca să-l rogi pe sfinția sa să mă dezlege
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la sărbători or să ne pună la loc de cinste ca să le spunem cum a trecut Io Constantin Basarabă pe aci cu alai împărătesc și ne-a chemat pe noi, ăștia din Priștina, să stea la sfat cu noi. — Sunteți turci? întrebă Selin. — Români cu turme, bunicii noștri au fost robiți tătarilor în vremea lui Ion Vodă. Povestesc unii că am fi din munții Vrancei, dar noi nu știm unde-i asta. Selin le mulțumi pentru că-i ușurează sarcina, păzindu-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în toate limbile, trimite odoare, ctitorește biserici, ține în școli teologice tineri. Valahia a devenit limanul tuturor creștinilor care se simt năpăstuiți de iatagan. Brâncoveanul îi primește, îi lasă să-și facă meseriile, le ia dări cu care plătește la turci dreptul său la liniște. Așa făceau pe vremuri și împărații Bizanțului... Apoi a venit un alt acum, în care trebuia să acționeze un alt izbăvitor, țarul Rusiei... Era rândul Cantacuzinilor, al stolnicului Constantin și al spătarului Mihai să lase nălucirile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui taica, atunci fusese în iunie și azi este cincisprezece august, Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului. Pentru asta la București or să sufle în trâmbițele de argint. Or să sufle? Exista ceva ce nu putea să creadă. Din câtă turcească știa înțelesese că i-au cerut lui taica șaizeci de mii de pungi ca să l facă domn din nou. Când au venit să le spună, citea turcul că taica s-a răzvrătit și nu a vrut să dea și de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
povești vechi de mai bine de două sute cincizeci de ani, le aduseseră cu ei în Țara Românească dascălii greci ai beizadelelor și ai coconilor boierești, așa că se știa bine despre ceea ce însemna iertarea otomană, tot atât de bine se știa cum folosiseră turcii vânzările celor de-un neam. Erau cunoscute din elegiile lui Matei Camariotes și din cronici condamnările la moarte ale megaducelui Luca Notaras (vinovat că îl refuzase pe sultanul Mahomed al II-lea când acesta îi ceruse fiul de paisprezece ani
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am prins un strigoi, strângându-l ca în clește. Acesta urla ca din gură de șarpe. -Cine sunteți voi pocitanie?De unde veniți? -Lasă-mă că-ți spun. Aici pe malul, Dunării este un cimitir turcesc de pe timpul lui Vlad Țepeș. Suntem turci trași în țeapă. Se iveau zorii de ziuă. Pocitaniile s-au pulverizat, ca înghițițe de neant. Am chemat îmediat preotul pentru a sluji de sfințire și curățire a casei și a celor douăzeci de schelete ale turcilor din cimitirul secular
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fiul său Ilie, sub care în criză mare intră țara. Ștefan fratele lui Ilie vine cu oaste asupra acestuia, ți scoate ochii și îi ia tronul. Bețiv, dezmățat, sta mereu în chefuri și orgii, fiind neputincios să conducă țara, se turcește. Boierii îl înlătură pe Ștefan și aduc la tron pe unchiul său Alexandru. Petru bolnav, s-a retras într-un castel din Carpați, poruncește: -Grațiani fă ceva! -Mefistofel acționează-ordonă magicianul. -A sosit scadența, vreau plata, iar după aia mai vedem-spuse
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
primejdiilor pe care le prezintă numeroasele și extinsele focare de holeră existente atunci pe teritoriul turc și cel bulgar. Gomoiu era în perfectă cunoștință de cauză, căci, o vreme, echipa sa conlucrase la San Stefano cu un spital de holerici turcesc 522. Tot astfel, raportul publicat de Mihai Ciucă, Constantin Ionescu-Mihăiești și Titu Vasiliu, membrii "Misiunii bateriologice romîne", care, la cererea guvernului bulgar, a acordat asistență trupelor și populației bulgare din regiunea Iamboli la sfârșitul lui 1912 și începutul lui 1913
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
gândirea ta virgină Visele înșelătoare de iubire și plăcere - Vin să-nveți înțelepciunea, a naturi-adînci mistere Și a stelelor mari drumuri, ce viitorul îl lumină. Cum vorbeau înțelepțește ce s-audă și să vadă? După gard străin cucoșul se preîmblă-ncet turcește. Puicei-i trece-ndată pofta de-a vorbi filosofește, Ea ascultă cu iubire cucoșeasca serenadă. Ah! amorul îi pătrunde prin ureche; -n van bătrâna O ciupește-n cap cu ciudă, vrea s-o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
moscovita - lat. - rom. IX polona - lat. - rom. X albaneza - latina - româna [7] 2266 Cu litere sanscrite Carte de vizită [8] 2292 Tot ce voi afla în Ardeal scriu cu legături sanscrite. [9] Ce iau cu mine ca estremă actualitate? Abecedar turcesc Petrescu Abecedar bulgăresc (de la Costachi) Dicționar bulgăresc Dicționar neogrec 394 {EminescuOpXV 395-399} {EminescuOpXV 400} 2266 [14] Legile fonologice ale limbei române și ortografia care rezultă din ele. Legenda Luceafărului Dați un premiu pentru rezolvarea problemului ortografic? Rezolvarea problemului ortografic. V.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
orașele Niš și Sofia, pentru a întârzia cât mai mult eventualele atacuri ale otomanilor asupra Ungariei; -în iulie 1444, a fost semnată Pacea de la Seghedin care prevedea: statul otoman se angaja să oprească ostilitățile pentru perioadă de 10 ani; o turcii trebuiau să evacueze cetățile din Serbia și Albania; o turcii trebuiau să plătească despăgubiri de război și să elibereze prizonierii; -în 1444 statele creștine au organizat cruciada de la Varna fiind învinse de otomani; -în 1445 1446 a fost organizată campania
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
eventualele atacuri ale otomanilor asupra Ungariei; -în iulie 1444, a fost semnată Pacea de la Seghedin care prevedea: statul otoman se angaja să oprească ostilitățile pentru perioadă de 10 ani; o turcii trebuiau să evacueze cetățile din Serbia și Albania; o turcii trebuiau să plătească despăgubiri de război și să elibereze prizonierii; -în 1444 statele creștine au organizat cruciada de la Varna fiind învinse de otomani; -în 1445 1446 a fost organizată campania de la Dunăre, încheiată cu recucerirea cetății Giurgiu; -în 1446 Iancu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia așa pentru împrejurări grele“ (cf. DLR, s.v.). Pesmet, atestat la sfârșitul secolului 17, este din neogreacă, pătruns prin filieră maghiară (peszmét) sau turcească (peksimet). Termenul acesta are și dubletul paximat, luat de română din mediogreacă. Mai interesant este derivatul pesmețar „ofițer de aprovizionare, de intendență“. Pișcot, care apare la 1777, are la originea îndepărtată it. biscotto, pătruns la noi prin maghiară (piskóta) sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști Aceste două cuvinte moștenite în română din latină s-au păstrat și în sardă: lat. vitricus „tată vitreg“ > rom. vitreg și sd. log. bídrigu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă, latină, slavă, turcă, arabă etc. pe fondul unei gândiri aristocratice și teologice care l-a împiedicat să vadă originea naturală a limbajului și diversificarea socială a limbilor în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche bucătărie de pe continent, fac și ei un fel de cașcaval, care se numește kaseri; el a fost preluat de către turci, care l-au botezat kașar. Kașar-ul turcesc ceva mai moale, adică mai proaspăt, a fost numit kașkaval. În strania călătorie a cașcavalului prin nordul Mediteranei, nu trebuie neglijat rolul de „transmisioniști“, poate chiar de producători al vlahilor, al românilor sud-dunăreni, care, pe vremuri, alcătuiau comunități răspândite din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de cereale și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ceapă, îndeobște servită rece. Iahniile au și ele dublă cetățenie, tot turcă și greacă, însă unii etimologi susțin că termenul ar proveni din verbul grecesc ahnizo, a fierbe în abur. Pe de altă parte, ele sunt atestate în cultura gastronomică turcească încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind menționate în Dede Korkut Hikayeleri (Poveștile lui Dede Korkut). De altfel, încercările de a „naționaliza“ asemenea feluri de mâncare sunt extrem de dificile; mult mai eficientă ar fi tratarea lor sub o umbrelă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill, eveniment monden petrecut pe data de 5 februarie 1645, consemnează: „Mâncărurile erau foarte bine gătite, după datina polonă, nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban scrie că „felurile erau bune și bine gătite și în vremea mesei se schimbau mereu“. Aceleași laude le aduce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu o cafea sau cu un ceai? Tot timpul Îți pare rău. Ce regreți atât de mult? Nici măcar nu m-ai privit În ochi. Te-ai uitat mereu În altă parte. —Scuze. Nu mi-am dat seama. Cafea solubilă? Sau turcească? —Ciudat, nu? Eram sigură că și tu ești medic. Nu din cauza halatului alb. Ești student? Sau stagiar? Nu, doamnă. Nu sunt decât un funcționar. Ați prefera un pahar cu apă? Avem sifon rece În frigider. Cum e să lucrezi Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În câteva luni însă ordine, se vede venite din afară, și dorința de a se menține cu orice preț la acea putere, izvor de beneficiuri bănești pentru clica catilinară pe care o reprezintă, îi făcea să schimbe cu totul politica turcească în numele căreia ajunseseră la putere. Însă, ca toate ființele servile conduse de interese, iar nu de principiuri, ci fură tot așa de esagerați filoruși cât fuseseră de supuși și umili filoturci. Intrară în răzbel, fapt care se putea foarte bine aproba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
an ia Cetatea Albă, comandată de pârcălabii Gherman și Oană (la Urechi: Ioan). și ar fi apucat și alte cetăți, că Ștefan Vodă la gol nu îndrăznea să iasă; ci numai la strâmtoare nevoia, de le făcea sminteală. Ci văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara leșească ce-i venise, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la Rusia și de la Litfa țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alianță cu Mircea cel Bătrân în contra turcilor. Sigismund trece Dunărea și ia Nicopoli, apoi, auzind de turburări în propria lui țară, se întoarce cu oaste cu tot din campanie, lăsând pe Mircea singur cu țara în fața dreptului ce-l aveau. turcii de a se răzbuna. Ce face însă Mircea? Poate că, mișcat de nenorocirile nobilului său aliat, s-au despărțit cu lacrimile în ochi de dânsul, urîndu-i izbândă bună în Ungaria? Ba de loc. Mircea, întemeiat pe tratatul de alianță, îl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țină de statul român. Să fie o învoială, nu o cucerire. Departe de a {EminescuOpX 132} voi să deznaționalizăm deosebitele elemente de acolo, noi sîntem din contra, de părere că școala elementară trebuie să fie confesională și că în ea turcii să învețe turcește, tătarii tătărește; căci aceasta e singura cale pe care pot înainta. Să nu repetăm noi, popor mic și necuceritor, nedreptățile ce se fac naționalității noastre chiar în țările învecinate, să nu impunem nimănui limba și instituțiile noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]