571 matches
-
viața lui", și rostește parcă sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți. La 31 Dechemvrie 170000 turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde moare (în ținutul Făgărașului). La 1474 Ștefan bate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475 soli la toți craii și domnii creștini, p. ajutor. Leac bun pentru răni, rosături rele, veninuri etc. Piatra șerpilor o piatră albă expusă la soare unde șerpoaicele și șerpii se soresc încolăciți ori își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a cuvîntului junelu, care înseamnă tînăr, june. În Princepele (pronunțat de Profesor: „Prin-cépele”!), cineva - „să te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar basmale. Tot acolo [observația a fost reluată ulterior și în Istoria literaturii române de la început pînă azi] cuvîntul turcesc arzuri e folosit cu înțelesul de incendii. „Vezi să nu fie așa: înseamnă petiții, jalbe”. „E o țoapă intelectuală!”, conchidea Bălăiță după fiecare din aceste observații. De cînd s-a văzut refecat în „Săptămîna”, el îl disprețuiește profund pe nașul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin care se putea privi înăuntru. Un paznic se afla în permanență pe culoar și privea înăuntru prin vizor. I se vedea doar ochiul și mă tot întrebam ce-o fi vrând. Celula avea și un duș deasupra unui WC turcesc din smoală neagră, sinistru. Eram în august și era cumplit de cald. Apa nu curgea tot timpul, ci doar când binevoiau să-i dea drumul. În partea de sus a ușii grele de stejar se deschidea un gemuleț ce dădea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
le murea caii, într-altă parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă, latină, slavă, turcă, arabă etc. pe fondul unei gândiri aristocratice și teologice care l-a împiedicat să vadă originea naturală a limbajului și diversificarea socială a limbilor în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
porți zăvorâte și ziduri care rezistă atacurilor păgâne: „Face-ș fata de-o cetate/ Lerui Doamne/ Și n-o face cum se face,/ Și mi-o face-ntr-o ispită/ ’Ntr-o ispită-ntr-o pofidă/ Și-n ispita turcilor-u./ Bată-s turci după uscat-u/ Și frânci după Marea Neagră” (Tulucești - Galați). Petru Caraman încadrează tipul acesta de colindă celor eroice, de flăcău, notând că „se bucură de o răspândire în adevăr uriașă la bulgari, români, ucraineni, polonezi, bieloruși”. Rezistența simbolică a cetății determină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
contrazic zvonul pe care intoxicarea securității Îl pusese deja În mișcare, că aș fi „alienat mental”. Aici, În satul 2 Mai, a poposit prin luna iulie, ’72, grupa veselă onirică, În frunte cu mentorul ei. D. Țepeneag, poetul serafic Daniel Turcea și un tinerel care Încă nu publicase mare lucru, Înalt, frumos, degajat, purtându-și cu relaxare masca ironică ce-i apăra bine, probabil, adânca timiditate - Virgil Tănase. Spre uimirea mea, acest tinerel, cu care nu apucasem să mă Împrietenesc În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
puține mese la restaurantul unic Dobrogeanu. Îi frecventam mai ales pe Ciulei, Nina Cassian, Dan Laurențiu, Maria-Luiza Cristescu, Ali Ștefănescu, iar uneori soseau „oniricii” în localitate și petreceam cu toții în lungi libații prin restaurantele de pe malul Mării Negre, cu Țepeneag, Daniel Turcea, Mazilescu și Virgil Tănase. Nu m-am simțit singur și nici „ocolit” și, vrând-nevrând, făceam experiența celui „dizgrațiat social” care-și numără, pe degete, prietenii ce i-au rămas. Și... spre bucuria mea, nu erau puțini și de excelentă calitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți, dacă n-ar fi cumpărat pe cumani cu daruri și promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
învățat. Numai la giudecăți nu pre pute lua samă bine, poate-fi trăind mult la Țarigrad în steinătate. Lăcomie nu ave mare, lucrurile lui poftie să fie lăudate”. Cronicarul Nicolae Costin îl descrie ca „fiind el om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu bine în tambur, îl chemau agii la ospețe, pentru dzicături”. Dimitrie Cantemir, scriindu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
peste care într-o noapte se depunea silitra, de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cu niște metanie în mână, chema atenția trecătorilor asupra mărfei ce avea de vânzare. Întruna striga cât îi lua gura în limba lui: Ișala, aferiom, ghiordum, ișlic, berechet tacâm! Eu nu băgam de seamă că cuvintele lui, dragă Doamne turcești, erau aruncate cu țăpoiul, fără nici un înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
377 6,6 Rromi 409 723 1,8 535 250 2,5 Germani 119 436 0,5 60 088 0,3 Ucrainieni 66 683 0,3 61 091 0,3 Ruși lipoveni 38 688 0,2 36 397 0,2 Turci 29 533 0,1 32 596 0,2 Sârbi 29 080 0,1 22 518 0,1 Tătari 24 649 0,1 24 137 0,1 Slovaci 20 672 0,1 17 199 0,1 Bulgari 9 935 8 092
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
au fost și destui greci, italieni și spanioli, însă aceștia, între timp, s-au integrat, făcând parte din același context creștin-european, fondul de care vorbeam mai sus. Problema reală sunt cele două milioane de islamici din Turcia, care nu sunt numai turci, sunt și kurzi printre ei, însă germanii nu realizează această diferență. Ei încă se miră că „turcii” se ceartă între ei. Astea sunt doar câteva detalii care arată că germanii n-au sensibilitate pentru minorități. Ei au fost, mai sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii literari este că P. este un autor religios, fiind alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea e imaginată frapant, în termeni foarte liberi față de prescripțiile ortodoxismului dogmatic: „La umbra norului de marmură / Numai acolo/ Cuvintele copilului/ Vor fi scrise / Cu litere de purpură : / Pe zidurile catedralelor vor fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atât de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „Cântați turcește, că nemțește s-a cântat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai câteva luni în urmă, la 13 martie, în Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupându-se de problema Universității maghiare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
jurnalul pictorului Costin Petrescu și din cel al scriitorului Radu Petrescu, iar „Restituiri” recuperează din arhiva radio texte de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. „Paralela 45” propune fragmente din textele lui Aleksandr Soljenițân, Ezra Pound, Radu Gyr, Ștefan Bănulescu, Daniel Turcea ș.a. Alte rubrici: „Posturi și imposturi” (susținută de Gheorghe Grigurcu), „Laborator” (publică scriitorii tineri), „Ad litteram”, „Capse”, „Para(n)teze”, „Revista revistelor”, „Raft”. Numere omagiale - dedicate independenței Republicii Moldova (7-8/1991), lui Vladimir Streinu (6-7/1992), lui Virgil Ierunca și Monicăi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei și pe Corețchi gineri-său și i-au dus la țarigrad. Ci pe dânsa și pe coconii, anume Alixandru și Bogdan, i-au turcit, iar pe Corețchi l-au închis la Edicula”). Mai străbat severa grilă masculină și Doamna Anastasia a lui Duca Vodă („Doamna Duculeasă fiind în țara Românească, la Drăgănești, până a fi acele turburări în Moldova, dacă s-au așezat domnu-său la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu. La Zărnești, Bălăceanu se afla în tabăra austriecilor, comandați de Donat Heissler, „nu în războiu - constată acid Radu Greceanu - ci mai de o margine fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au dat. Și ajungându-l turcii, rău l-au tăiat, și l-au fărâmat; al căruia cap la Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca să trimiță carte cu mare jalbă și plângere la Suliman, împăratul turcesc, ca să i se facă milă să-l erte, plecându-și capul sub sabia împăratului”344. Episcopul Macarie știa de scrisoarea trimisă în taină („și a trimis singur stăpânitorului turcesc o scrisoare pe ascuns, ca și cum ar fi aripi, cerând ajutor de la dânsul”345), dar de-abia de la Ureche aflăm de implicarea Doamnei, căci epistola trebuia scrisă într-o limbă accesibilă Aulei de pe Bosfor: „Și știind carte sârbească Elena doamnă-sa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Gavrilă-vodă, au dat domniia iar Radului-vodă, fecior Mihnii. Acest domn, cum am auzit den bătrâni, au fost om înțelept foarte, și învățat, grecește, letinește, frâncește; carele la Padova au învățat, fiind fugit de frica turcilor. Că, după ce s-au turcit tată-său (au de voie, au de nevoie, Dumnezeu știe), mumă-sa l-au trimis la Sfetagora, la Mănăstirea Iverilor, și de acolo călugării l-au trimis la Veneția; și, fiind isteț la minte, s-au dus la Padova, de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
16. Desfacerea lumiii 202 Capitolul 5 HOLOTROPICE 204 5.1. Templul 204 5.2. Trei comori 206 5.3. Acolo unde ești tu 209 5.4. Păstori politruci 211 5.5. Singura iluzie reală 213 5.6. Neamul adormit. Poveste turcească 215 5.7. Înființare 218 5.8. Paradoxal 220 5.9. Domnul Marelui Cuvînt 222 5.10. Pătlagica filosofală 224 5.11. Vibrația gîndului 226 5.12. Un nou avatar 228 5.13. De Crăciun, fii mai bun. File de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
la sfârșitul frazei (e.g. (121)). Cel puțin prin referire la unele texte vechi (autori culți, de formație latină), în lucrările tradiționale (v. Stan 2013: 22 și referințele; Todi 2001: 245 pentru cronicile muntenești) se introduce ideea imitării structurii latine (sau turcești sau grecești, cel puțin pentru Cantemir, v. Stan 2013: 22), ipoteză întărită empiric de artificialitatea unor fraze cantemiriene ca (122) - a se observa, de exemplu, ordinea verbelor, inversă structurii canonice a predicatului complex, în propoziția nici glas sau cuvânt împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]