5,515 matches
-
Cuvântul Lui, rai. Acolo nu-s lacrimi, nici umbre, nici vânt Nici vise rebele, nici prunci lăcrimând. Nu-i ziuă, nici noapte, nici zori, nici apus Lumină la toate e Insuși Iisus. Lumină e Mielul de-a pururea viu Căci turma-i trecută de-acum de pustiu. Pe-altarul de jertfă e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Referință Bibliografică: MIORIȚA / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Mihalache
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1491059017.html [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
pune omului gând rău, mai întâi îi rătăcește mintea”. M-am gândit că în acest mod se pot spăla creierele de ceea ce au bun și folositor în ele. Dirijându-ne gândirea pe căi greșite, se poate ajunge la înglobarea în „turmă” de care vorbea înțeleptul nostru Petre Țuțea. Mass-media din zilele noastre atâta timp cât dă dovadă de corectitudine și de neapartenență politică reușește să ne ajute, alteori reușește să ne încorporeze în acea „turmă” cu minți rătăcite. Norocul nostru este că o
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
căi greșite, se poate ajunge la înglobarea în „turmă” de care vorbea înțeleptul nostru Petre Țuțea. Mass-media din zilele noastre atâta timp cât dă dovadă de corectitudine și de neapartenență politică reușește să ne ajute, alteori reușește să ne încorporeze în acea „turmă” cu minți rătăcite. Norocul nostru este că o parte din populație încă mai gândește logic, rațional, nefiind infectată de „vermine” ale societății. Gândirea reprezintă capacitatea de prelucrare a informațiilor din lumea exterioară, dar și a ideilor noastre. Nu în zadar
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SURÂSUL DIAMANTIN AL FLORILOR Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Credeam în primăveri neprihănite În roua clară a luminii plânse Și-n turmele gonind pe munte nestrunite Credeam zăpezilor de vifor în troiene strânse. Tăceam în zborul lin peste coloane de bazalt Cântam izvoarelor sub brazii nemișcați Și recitam poeme cu arome vechi de psalt Pe-a timpului cărare ne simțeam legați Și
SURÂSUL DIAMANTIN AL FLORILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Surasul_diamantin_al_florilor.html [Corola-blog/BlogPost/364513_a_365842]
-
ființă. Chiar dacă apoi uiți și te întorci în lumea ta de gânduri, revii la frământările tale personale. Chiar dacă am putea să dăm filele istoriei înapoi să ajungem până departe la acele triburi care trăiau doar din vânat, mergând pe urmele turmelor de reni și descoperind peisaje frumoase. Cred că ființă umană indiferent în ce epoca sau cultură a trait, fie în vestul sălbatic între triburile de indieni sau printre eschimoșii de la polul nord. Ori în centrul deplin al civilizației din secolul
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/Culoarea_vietii_eugen_oniscu_1338534151.html [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
ĂIA MICI ȘI GALBENI” Cu tot statutul de țară geo-strategică, cu toate avantajele pe care i le conferă un sol variat, cu toate resursele sale subterane, cu tot potențialul ei uman, fizic și intelectual, țara noastră rămâne mereu la coada turmei europene, ca o oaie capie și râioasă. O parte a românilor, cei care pot realiza, cât de cât, ce se petrece, (pentru că cei mai mulți în nemernicia și ignoranta lor, nu-și dau seama de câte și ce se întâmplă în jur
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1424397631.html [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
Mater”. Probabil acest cult al „divinității feminine” este același pe care îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii îl adoră pe Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n pământ să mă afân Pentru țara mea întreagă, Pentru România dragă Azi cu inima beteagă
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mandru_sunt_ca_sunt_roman_romeo_tarhon_1356506142.html [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
Să-și găsească a mântuirii lor cărare Prin iubirea de Adevăr, prin adorare. Însă, omenirea subjugată de instincte N-a luat seamă la a Lui învățămomte Deși El oferă mângâiere și tămăduire Oamenii nu sunt interesați de mântuire Merg în turmă spre desfrâu și îmbuibare Uită de a Domnului sfântă chemare Apoi se miră că trăiesc însingurați Suspinând după iubirea ca-ntre frați. De aceea-ndemn: Viața să ne fie închinăciune Trăită-n armonie și prin fapte bune Să ne rugăm
TREZEȘTE-TE INIMĂ-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1420376442.html [Corola-blog/BlogPost/376677_a_378006]
-
de o viață zbuciumată și tumultoasă, fiind caracterizată de rivalități și părtiniri între neveste, țiitoare și copii. O familie eterogenă, prin legăturile fragile dintre copiii de la mai multe neveste. O familie în care patriarhul Iacov poate să stăpânească mai ușor turmele mari de oi și capre decât pe fiii săi scăpați de sub control. O familie care dovedește încă o dată că în inima unui bărbat nu pot avea loc mai multe femei în același timp. Poligamia lui Iacov lasă urme adânci în
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_familiile_patriarhilor_de_petru_lascau_familii_din_biblie_si_rolul_in_planul_divin.html [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
respira în continuare prin localitățile din interior și prin porturile de pescari, unde locuitorii mențin vie legătură ancestrala cu pământul și cu marea. Departe de forfota estivala, Ibiza autentică rămâne ancorată în tradiție. Pe imașuri, printre smochini și roșcovi, pasc turmele de oi. Duminică și-n zilele de sărbătoare suflarea satelor se adună prin bisericile albe. Casele izolate, presărate la distanțe generoase în mijlocul câmpurilor, par cufundate într-o liniște ancestrala, pe care doar trilurile păsărilor și ecoul pașilor trecătorilor răzleți o
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihnă, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moină de gânduri -, Cocorii se rup în stol de ... Citește mai mult În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihnă,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moină de gânduri -,Cocorii se rup în stol de ... XVIII. VIS URÂT, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
revine, Se naște și renaște, Dar nu știu pentru cine; Ca sfântul pentru moaște, Se târguie pe-un bine, Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge În turma de feline, Unde-mi va fi necasa Cântărilor divine Și mă adap din râul Ce peste mine vine, Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mine,Un lup flămând revine,Se naște și renaște,Dar nu știu pentru cine;Ca sfântul pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline,Unde-mi va fi necasaCântărilor divineși mă adap din râulCe peste mine vine,Secându-i valul. - MalulDe moarte și rușineîn faună se-ntoarceși-n scorburi citadineAdoarme-n hibernare,Dar nu știu pentru cine.26 august-20 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto:#Full
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
furtunii în care valurile dansează frenetic un vals de Iohan Strauss. loc unde meduzele nuntesc printre coralii albaștri în fauna de argint a adâncurilor la un loc cu stelele cerului care scot sunete mioape pe unde orion beat calcă pe turme de miriapode și zeii se preumblă în veșminte dalbe prin vântul pustiei din adâncuri pe muzici de harpă. marea liniștită- oglindă în care se vede toată măreția cerului întoarsă cu lumile în jos ca-n venețienele povești unde cruciații și-
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407821463.html [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
piatra de agave, și-n despărțirea de păcat în oră, încet-încet ei pe toți ne devoră, își scaldă ochiul în exod prin vreme, cu darul lor și-apucături viclene, o țară-ntreagă s-a făcut de bașcă cu spiritul de turmă și de gașcă. drum de osândă urcă pelerinii către o golgotă în depărtare, au corpul plin de răni, cu crucea în spinare, cad din piroane cuie-nsângerate, ei, orgolioși ca toți mărunții, privesc la pelerini, prăvale munții, otravă, arme, trucuri
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Tara_mea_ion_ionescu_bucovu_1343480128.html [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
florilor albastre de la Antipozi: „Reverie printre glastre/ Admirând florile-albastre/ Ca un pui de bogdaproste/ Care cântă a dragoste./ Gângurit de guguștiuc/ Mă-ndeamnă să mă duc.../ Să mă duc ori unde, aiurea,/ Să mă iubesc cu pădurea,/ Să văd o turmă de oi/ Păscând iarbă în zăvoi/ Și un munte cu tichie/ De zăpadă argintie/ Să ascult frunza cum crește/ Și o vorbă-n românește...”. În anul 2013 revine la editura Anamarol și publică o nouă carte. Titlul acestei „ Căutând insula
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438944343.html [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_unui_an_de_l_stelian_gombos_1338454890.html [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
modul cum Dumnezeu a creat totul. El a zis și s-a făcut, prin puterea pe care o are în El însuși de a crea și dă viață. Moise scriitorul cărții Geneză a meditat mult la acest lucru, atunci cînd păștea turmele de oi ale socrului sau Ietro în pustie. El avea ochii ațintiți prin credință l-a mărirea lui Dumnezeu. Și o putere infinită umplea inima și mintea lui Moise, cu gînduri cerești. Prin credință Moise a văzut Edenul: plin de
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Educatorul_eugen_oniscu_1336380775.html [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
pe câte cinci în șir,/ cu crucile mormintelor în spate... („Hibernare”, Andrei Ciurunga, pp. 202-203); Lăsați-mi brațul de fantomă/ Să rupă de pe crengi un măr,/ Mușcând, m-ar umple de aromă/ Și-aș mai trăi în adevăr.// În țara turmelor și-a pâinii/ Eu zac pe lingură și blid,/ Lăsați-mă s-acir cu câinii/ Ori să cerșesc pe lângă zid.// O, milostivule, Tu, care/ Din doi ciortani și cinci colaci/ Făcuși un munte de mâncare/ Să saturi gloate de săraci
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de fabulație vă orbește și nu aveți capacitatea să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă nu poate fi posedată
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA - AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dimineața găsi un grup de păstori și mici negustori adunați în jurul unui foc în afara zidurilor Ierusalimului. Turmele cu care veniseră le erau alături la mică distanță lângă corturi. Mai erau și alte grupuri în jurul zidurilor Ierusalimului, tot așa, păstori, mici negustori ori doar pelerini. Și aceștia aveau cu ei animalele cu care veniseră. Oi, capre, asini, cai
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
dimineață stăteam cu toții în jurul focului cetățeni ai Ierusalimului, spuse el. Moțăiam cu toții în jurul focului căci a fost cam frig astă noapte și cineva dintre noi a întețit focul. Apoi un copil al unuia dintre noi a venit dintr-o dată de la turmele noastre și ne-a trezit. -A înviat! ne-a spus el, Iisus învățătorul a înviat! Apoi copilul ne-a povestit întâlnirea sa cu un bătrân care arăta ca un proroc, având un toiag în mână și straie de lână albe
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
te și micșorează precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre Țuțea, are forța de coeziune a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]