5,540 matches
-
biata noastră urbecă n-are bulevarde ci doar ulițe curbe... XXIV. IZVOARELE ȚÂȘNESC NUMAI DE SUB PIETRE, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015. vremea ni se scurge, rămânem în urmă că ne copleșește spiritul de turmă căutăm plăcere, căutăm confort fiecare poartă în spate câte-un mort de la maternitate până la o groapă și de asta nimeni nu ne scapă că privești oglinda și-ți vine să spui: parcă-aș fi copilul nimănui... cazi și te ridici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
octombrie 2015. că e greu sau e ușor, toată viața alergăm de zor dăm ocol la treburi dar nu punem mâna până trece săptămâna cine este el, cine sunt acești, munca e frumoasă doar când o privești viscolește vântul fiecare turmă dar nimic ca lumea nu rămâne în urmă soarele răsare și apune, deci mă bucur că vii, mai ales când pleci râurile noastre o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură Fără-al turmei interes, Tot în haită ne jupoaie,t Numai blana și-au schimbat, Și-am făcut-o iar de oaie Iar ei au făcut iar blat... Bârrr țigaie, bârrr țurcană, Bârrr oiță merinos... Vei rămâne fără blană, Soarta-ți meriți, meri
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
la ordin), i-a condamnat, Montanus Preotul, spre Ceruri, cu voce tare s-a Rugat : "DOAMNE IISUSE CHRISTOASE ce pentru noi ai Pătimit Pe Montanus și Maxima ce Te-au Propovăduit, Primește-i în Împărăția, Ierusalimului Ceresc Și crește DOAMNE Turma Ta și pe cei ce-o Păstoresc ! Credința la Singidunum și-n văi la Danubius Crește-o cu noul popor, daco-roman, al lui IISUS ! Și pe-astă latină brazdă, de pe planeta Pământ În limba nouă românească, să cheme Numele Tău
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
multă răbdare și era mai prompt în răspunsuri! -Simți parfumul de Canada? insistă Patriarhul, cunoscător. Sunt mere din soiul Renet de Canada! -Ia-mă și tu peste picior, n-am ce zice! se-mbufnă Papa în râsetele tuturor. -Patriarhule, condu-ne turma prin savana cunoașterii! țipă Diplomatul vesel. Patriarhul se apucă să recite: -Pomul este viguros, sensibil la ger și la rapăn. Fructele sunt mari, de forma tronconică, uneori asimetrice, prezintă cinci coaste foarte largi și rotunjite. Culoarea de fond a pieliței
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
peste imaș Unde micul ciobănaș Iată-l cu a lui mioare Plin de razele de soare Înste Măgură se uită Ciocârlia o ascultă Cetățaua o privește În botă se odihnește Ochi în ochi cu iarba fină Și a soarelui lumină Turma scumpă de mioare Paște iată cu răbdare Paște iată-n urma lui Sub picurii câmpului A lui ființă îi urmează Până iată spre amiază Sus de tot când soarele Încălzind mioarele Pân” la tufe le conduce Unde umbra e mai
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
umbra e mai dulce Pân” la tufe el le mână La răcoare și odihnă Verde frunză laz frumos În Bogata mea de Jos Un colț iată din Ardeal Până hăt mai sus pe deal Mugurii unde-n lumină Mai vor turma să o țină S-o hrănească pe alese Din privirile culese S-o hrănească pe osoi În Bogata pe la noi Ogrădeasa loc bătut De ploile ce-au trecut Ogrădeasa spic de vânt Doar pe muchii de cuvânt Spic de iarbă
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
oile să-mbuce Iarba asta ce străluce Lasă oile să zbiere Să te aibă în vedere Ogrădeasa loc ciudat Norii-n cap unde se bat Ogrădeasa câmp deschis Un Ardeal din paradis Clopotele azi pe deal Cântă iată în Ardeal Turma iat-o la pădure Doar răcoarea să o fure Căci Ardealu nu-i un vis E un staul azi deschis Nu-i Ardealul o părere Ce se stinge doar și piere Și nu este nici poveste Din ce-a fost
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în căutarea ochiurilor de iarbă, s-o-nvețe cu aerul și zvonurile muntelui. Niciodată vulturița nu-i atacase iezii cei cruzi din turmă, învingând datul firii... Când s-a mărit, Akhnu s-a lăsat învățată să poarte povara capișonului de piele împodobit c-o piatră verde. Se-nfiorau și ea, și fata când era purtată pe braț în fugă de cal. Makhan ar
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
ghearele păsării?! Și zâmbind, își zicea încântată: „A fost o vânătoare pe cinste! Și lupii s-au mai dat spre munte ! Un timp vor fi stăviliți! Mai puțini cu doi, luați zălog în gheare de Akhnu pentru stricăciunile făcute în turmele de capre și în herghelii!” Cum să nu se-ncreadă Makhan în ajutorul ei, al vulturiței?! Călăreț și vânător se simte! Cu pasărea pe braț, cu ochii spre Cer, aducătoare de bine pentru părintele scump va fi! Numai să se
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
răsplătească pentru faptul că i-ați făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-ați hirotonit preoți și diaconi, după care i-ați instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun; apoi ați târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și activitatea înaltpreasfinției voastre atât
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
viitorul s-ar întoarce Că ne-a invadat trecutul și ne duce surdomutul Nimeni zău nu înțelege patria e făr-de-lege Patrioții toți ne fură și din mână și din gură Pâinea este vai nocturnă și ne mână ca pe-o turmă Hăis și cea carul cu boi plin de toate și nevoi Doamne zău ne-am săturat și femeie și bărbat Fiind mereu cică pereche alergăm ca dați în streche Și facem naveta zău din spital iar la bulău Și de
DOINĂ DE (S)PUS LA RANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382219_a_383548]
-
El vrea să arate că întregul popor creștin pe care îl poartă în El trebuie să fie unit. Și când numește Sângele Său vin, care fiind din numeroși struguri, nu constituie decât o singură băutură, el semnifică, de asemenea, că turma, care suntem noi, nu este decât o unitate. Fericitul Augustin aprofundează mult și cu multă virtuozitate semnificația comunitară (eclezială) a elementelor euharistice, în catehezele sale, ținute credincioșilor. El se adresează, astfel celor nou botezați: "Vi se zice: trupul lui Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
cu entuziasm pensii suplimentare mult substanțiale, au mai avut încă o bravă inițiativă. După studii preliminare profesioniste, parlamentarii au găsit că ciobanii noștri... au prea mulți câini ! Indignați, cu un entuziasm patriotic, parlamentarii noștri au decis: doar un câine per turmă la șes, doi la deal și doar trei la munte. In plus,între decembrie și aprilie, să stea cu oile acasă, uitându-se la televizor. După atâta muncă, cu gândul la pensile nerușinate și sarmale, parlamentarii au votat în grabă
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
multilaterali competenți, care pot înlocui atât câinii, cât și intermediarii sau agenții de vânzare. Mai mult, unii parlamentari miloși au șoptit ciobanilor din experința lor. De exemplu, prin acte potrivite, se poate demonstra că poți avea mai multi câini per turmă, dar trecuți pe numele părinților, ibovnicelor sau unor prieteni. Dar atentie, DNA-ul veghează sau poate fi informat de binevoitori. După aceste comentarii, putem continua acest subiect pasionant. Cine profită din aceste măsuri ?. Răspunsul vine de la Legea votată în Parlament
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
valoare fiind numai cei ce erau războinici, își lua pradă din jafuri. Poate nu este întâmplător că războinic în limba rusă înseamnă tâlhar, de menționat că limba rusă este foarte aproape de sanscrita. Între Carpați și India, din preistorie umblau cu turmele popoarele tisagete, tiragete, masagete. Erau popoare barbare de origine getica care umblau după teritorii neavând motive ipocrite de glorie sau victorie, ei clamau că „vor mai multe vaci” (vezi Vedele). Trecând dincolo de Marea Caspică, au coborât în Persia și toți
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
crunt cu tiragetii. Regele Darius a reușit să-l ucidă prin viclenie pe regele tiraget Spargagases, dar mama acesteia regina tirageta Tomiris, l-a prins pe Darius și l-a jupuit de viu (ceva normal pentru niște mari posesori de turme, le aveau cu jupuitul pieilor pentru nevoile casei).Sunt multe de spus despre înaintașii noștrii (sigur suntem urmașii lor, sunt prea multe dovezile!). Uitați-vă la monumentul de la Adamclisi. Da este un monument român realizat însă peste un monument mult
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
în limanul gîndirii impersonale. Aproape că îți vine să spui: ce mare ar fi fost Bourdieu dacă nu s-ar fi lăsat molipsit de nepoții lui Marx. E o tristețe să vezi cum distincția ținutei îi dispare în tiparul de turmă al gînditorilor socialiști: pentru Bourdieu, "autono-mia esteticului" e o flașnetă menită a întreține mofturile artiștilor scăpătați, "arta pentru artă" e un slogan îmbălsămat cu ifosele retrograde ale saloanelor franțuzești din secolul al XIX-lea, iar pretinsa ireductibilitate a operei literare
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
rostit", fiind chemat, mai degrabă după cântecul pe care i-l fluiera, la răstimpuri, stăpânul. Formația de matematician deprins cu intuiții de topologie a lui Suceavă răzbate clar într-o nefirească formulă a belșugului. Un cioban oarecare păscuse în tinerețe "turme atât de mari încât marginile li se pierdeau dincolo de zări". Iar o imaginație acustică ieșită din comun îl face pe povestitor să relateze cum vorbele mânioase ale tâlharului Oarță Aman ieșeau din buzele lui în română și se izbeau nemțește
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
dictatură a profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură de lichele și de haidamaci". Ei consideră partidul ca pe o moșie personală. Sub conducerea lor abuzivă și aberantă, "ne transformăm în turme de sclavi". Poate cele mai complete și mai sugestive definiții ale comunismului ni le oferă un alt mare intelectual, filosoful C. Rădulescu-Motru. Doctrina marxistă, pusă în practică de Lenin, înseamnă "uniformizarea sărăciei", în niciun caz egalitate și fraternitate, ci "nivelarea
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
poate, poate, Dumnezeu va face o minune". Slujind, în literă și duh evanghelic, nevoile omului de rînd, N.Steinhardt nu șovăia a se ridica totodată,dîrz, împotriva convențiilor ce trădează lipsa de substanță a lașității, defetismului, indiferenței. Adevăratul păstor al turmei de credincioși, socotea el, nu e recognoscibil după titlu sau înveșmîntare, ci după felul în care-și duce la împlinire duhovniceasca misiune. Nu în ultimul rînd conform curajului în vremi de restriște: "Cum se recunoaște un arhiereu? După mitră ? După
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Nu în ultimul rînd conform curajului în vremi de restriște: "Cum se recunoaște un arhiereu? După mitră ? După cîrjă? După engolpion? După crucea de aur? După mantie? După doctoratul în teologie? Nu! 1. După curaj. 2. După atenție la nevoile turmei sale. 3. După solidaritatea cu turma. 4. După prezența în locuri de primejdie (Monseigneur Affre). 5. După capacitatea înfruntării, la nevoie, a puterii de stat (Sf. Ignațiu din Antiohia, Sf. Ambrozie). 6. După zelul pentru cauza lui Hristos . 7. După
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
în vremi de restriște: "Cum se recunoaște un arhiereu? După mitră ? După cîrjă? După engolpion? După crucea de aur? După mantie? După doctoratul în teologie? Nu! 1. După curaj. 2. După atenție la nevoile turmei sale. 3. După solidaritatea cu turma. 4. După prezența în locuri de primejdie (Monseigneur Affre). 5. După capacitatea înfruntării, la nevoie, a puterii de stat (Sf. Ignațiu din Antiohia, Sf. Ambrozie). 6. După zelul pentru cauza lui Hristos . 7. După apărarea Bisericii cu orice risc". Păstrez
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armasarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd spre melodia
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
caut frumusețea unei bucurii. între concret și abstract Bezmetic la-ntâmplare și habar neavând, în Valea Plângerii (la Mititica) eram întunect de vântul anonimării și-n jocurile aparente cu acorduri mărunte și-n praful gros cu vișinile împreună și-n turma bogată a munților din zare căutam esența unui parfum. în râuri și lacuri și flori se revărsau toate culorile - cu somnul alături și o senină intimitate. pe stradă, minunea era o expresie a forței. pe stradă, zidul de lângă poarta aceea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]