10,815 matches
-
l-a adus săptămâna următoare“. Exact după cum unii încărcau atunci spray-uri românești în cutii străine pentru „a mai face un ban“, alți întreprinzători mai curajoși încercau să aplice diverse tratamente rudimentare discurilor uzate. Varianta uzuală era una simplistă: se turna aracet peste un disc uzat, iar pelicula respectivă se usca și se detașa ca un abțibild.... Puțini au folosit metoda, mai ales datorită faptului că oamenii se cunoșteau binișor între ei. Sfârșitul pieței a intervenit atunci când unii au migrat spre
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
a frontierei prin sectorul său de responsabilitate a unui grup de cetățeni turci. Denunțătorul în cazul G.B. este chiar cel care i-a racolat pe turci. Când afacerea nu a mai mers, iar el a fost prins după ce a fost „turnat“ de alții, traficantul de migranți s-a hotărât să spună tot ce știe, inclusiv numele persoanelor care l-au ajutat. Procurorii au stabilit că între denunțător și inculpat a existat o înțelegere conform căreia agentul de poliție trebuia ca în
Agenda2004-27-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282611_a_283940]
-
cel de-al doilea lungmetraj din CV-ul Mariei Dinulescu, după pelicula „Milionari de weekend“, actrița fiind preferată de regizorii din generația ei pentru scurtmetrajele „Trafic“ (Palme d’Or 2004), „Poveste la scara C“ și „Stejarii verzi“. Pelicula a fost turnată în România. Actorul olandez Rutger Hauer a mai filmat la noi, el jucând într-un film despre Dracula - „Dracula - The Resurrection“, care o să apară în curând pe DVD, și, în urmă cu zece ani, într-un alt film despre Nostradamus
Agenda2005-03-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283292_a_284621]
-
Banat, după ce vin copiii sau alți membri ai familiei de la colindat, se respectă un frumos ritual: gospodina casei pune pe masă o pâine mare și albă, împodobită cu tot felul de modele din același aluat: frunze, inimioare, brăduți etc. Gospodarul toarnă vin roșu în pahare (câte un strop pentru cei mici, paharul plin pentru cei mari). Așa începe masa sărbătorească din Ajun: cu pâine (considerată trupul Domnului) și cu puțin vin (sângele Domnului). Apoi cineva (de regulă bunicii) spune o rugăciune
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
de preparare: Cotletul se unge cu muștar amestecat cu piper și usturoi pisat. Drojdia se amestecă cu apă călduță, sare și zahăr. Se lasă într-un loc cald să crească. Făina se cerne într-un castron, iar în mijloc se toarnă drojdia. Aluatul se frământă bine și se lasă acoperit la dospit cca o oră. După ce a crescut, aluatul se întinde, în mijloc se așază cotletul condimentat, iar părțile aluatului se pliază peste cotlet. Se așază într-o tavă unsă, iar
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
și tăiate cubulețe, caisele confiate, chiflele stoarse. Ouăle se bat și se adaugă la umplutură, se condimentează cu sare, piper, scorțișoară măcinată. Curcanul de umple cu compoziția de mai sus, se unge cu ulei, se așază într-o tavă, se toarnă peste el 1 dl apă și se introduce în cuptorul bine încălzit. În primele ore de prăjire se acoperă curcanul cu o folie de aluminiu; când s-a înmuiat se înlătură folia, pe lângă curcan se așază lămâile tăiate în jumătate
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
preparare: Migdalele se macină dur, gălbenușurile se freacă cu cele două feluri de zahăr, apoi se adaugă făina amestecată cu migdale, praful de copt și coaja de lămâie. Se încorporează albușurile bătute spumă tare cu zeama de lămâie. Compoziția se toarnă într-o formă rotundă, unsă cu margarină și tapetată cu făină, și se coace cca 40 de minute. Când s-a copt, se scoate din formă ca să se răcească. Se freacă mascarpone cu miezul de vanilie, cu zahărul pudră și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
simplu, însă foarte periculos, riscul de explozie fiind mare: cei doi puneau o pătură peste sondă, dădeau drumul la robinet, iar pătura se îmbiba cu lichidul care apoi se scurgea într-o groapă. De aici, era luat în găleți și turnat în niște butoaie. Pentru a avea cât mai multe probe împotriva lor, anchetatorii i-au lăsat în câteva rânduri să-și facă de cap. În noaptea de 15/16 iunie 2004, C.L.R. și M.M. au fost filmați în timp ce sustrăgeau gazolină
Agenda2005-03-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283283_a_284612]
-
o cursă de maraton (cel de la New York, de exemplu), adăugați o felie potrivită de circuit de Formula 1 (de preferință Imola), un calup mare de motociclism enduro, o lingură de escaladă și un vârf de cuțit de triatlon, peste care turnați mult nisip. Risc și adrenalină după gust. Amestecul se lasă în cuptor la temperatura de 40°C (ziua), după care se scoate la răcit până pe la -5°C (noaptea). Ce v-a ieșit? Nimic comparabil cu Raliul Paris-Dakar, vă asigur
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
circulabilă: „Avem în zonă o clădire de 170 de ani și o alta de 270! Sub case, oamenii au descoperit urme de catacombe sau chiar tuneluri. Asfaltul ar trebui să fie cu jumătate de metru mai jos dacă s-ar turna, căci aici oamenii au pus piatră și s-a tot intervenit. E cea mai veche zonă a Aradului”. Parisul în oglindă Cu siguranță că într-un top al celebrităților, subteranele Parisului ar ocupa primul loc, concurență făcându-i doar catacombele
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
populare «Făgețeana», la 25 de ani de activitate“. (Drapelul Roșu din 9 decembrie 1979). 5 ani „Bustul academicianului. Joi, 9 decembrie, de la ora 12, pe Bd. Mihai Viteazul, în fața ISIM din Timișoara, va avea loc festivitatea de dezvelire a bustului turnat în bronz al academicianului Traian Sălăgean (1929-1993), directorul fondator al prestigioasei instituții de cercetare și proiectare, opera sculptorului timișorean Petru Jecza“. (Agenda din 4 decembrie 1999). „Consiliul Local al orașului Jimbolia a decis să acorde titlul de «Cetățean de onoare
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
devenit un adevărat fenomen cultural în Statele Unite ale Americii - în toate orașele mari au luat ființă echipe și asociații dedicate acestui sport, iar revista „Vanity Fair“ și publicația „The New York Times“ îi aduc din ce în ce mai multe elogii. De aici și până la a se turna un film pe această temă nu a mai fost decât un pas. Peter LaFleur (interpretat de Vince Vaughn) este un individ nu prea abil, dar plin de șarm. El este proprietarul unui club sportiv, cu o sală amărâtă de gimnastică
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
lectură să constituie, implicit, o lecție de literatură (că și una de limbă română). De aceea se și numește colecția "...pentru toți". (Nu-ți poți permite să tipărești literatura proastă în tiraj de masă, așa cum nu-ți poți îngădui să torni otravă în rețeaua de alimentare cu apă a unui oraș. Otravă poți să bei de unul singur sau, eventual, împreună cu câțiva prieteni care vor să facă această experiență...) O altă regulă (de argint) era că aparatul critic să fie sobru
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
libertatea/ de-a fi înălbit culorile toate/ că pînă și sîngele/ la ora această posaca/ e roz;/ visele toate adorm/ învoite/ dinspre ceasul cînd/ gerul devine carnal.// Departele meu/ înghițit de calești/ topite pe străzile calde/ pe care nu merg/ toarnă tu înapoi/ în ciutura vărsătorului/ apă cu gust amărui;/ eu mă preling din sertar/ și de pe perete/ din poză decupata din ziar" (Departele meu). Miturile sînt, pentru a spune astfel, visceralizate, li se acordă o corporalitate familiară: "ai dreptul să
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
un lucru pe care nu voi putea niciodată să-l repar". E greu de înțeles cum se putea ajunge la asemenea fapte dar încă și mai greu de înțeles este comportarea victimei care, nu numai că, în acea ședința, isi turnase cenușă în cap, dar și venise să-i mulțumească denunțătorului, între patru ochi, "pentru ajutor". Urâte și încurcate vremuri! Spuneam că Dan Desliu, în mărturisirile făcute interlocutorului sau, este mai repede dispus să se autoînvinuiască, astfel cum am văzut, decât
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
așa e și în viață..." Prudență din fire, mamă a așteptat filmul următor, Paisa. A ieșit de la proiecție la fel de tulburata și a hotărît să-i scrie tatei ca să-i propună să lucreze cu el. Părinții mei nu numai că au turnat cinci filme împreună, dar s-au și iubit și au avut trei copii (printre care eu). Au provocat unul dintre cele mai mari scandaluri ale secolului, care i-a marcat pe viață. Au fost condamnați la exil de către Hollywood, desigur
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care n-am călătorit niciodată în Occident - incursiunile în zona conflictelor ce brăzdează exilul, ferindu-mă - chiar dacă n-am putut a nu-mi contura unele impresii proprii - să torn gaz peste foc. Dar a venit și răsturnarea din decembrie 1989. Lucrurile păreau a intra în albia lor firească, cu toate ca într-un chip straniu, de miraj, de prealesnicioasă și preafrumoasa rezolvare, ceea ce s-ar fi cuvenit a ne pune în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cîștigat adversarii. Ungurii aveau de unde pierde și e de presupus că nu și-ar fi făcut că pițigoiul din pricina înfrîngerii, nici macar înainte de meci, ca promisiune pentru momentul final al partidei. Din acest punct de vedere Cornel Nistorescu, editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, toarnă cu temei apă peste entuziasmele victoriei în care fotbalul poate stîrni mulțumiri total nepotrivite. Acest meci de fotbal cîștigat de reprezentativă României nu schimbă situația știuta în care țara noastră are talentul de a se înfrînge singură în competiția cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
dintre ai noștri și, cu uimire am aflat că "turnătorii", ostracizați pe vremuri de noi, fuseseră între timp admiși. Cînd mi-am exprimat nedumerirea, mi s-a răspuns: "știm că-i turnător, da^i băiat bun, pe noi nu ne toarnă". Apăruse între timp, în cei doisprezece ani, noțiunea de "turnător al casei", care "se poartă bine" cu grupul din care face parte. Că, de! "nici lupul nu mănîncă lîngă vizuina!" Am avut și camarazi de pușcărie care, pînă aproape de sfîrșitul
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
și-ar distruge carieră/manieră/poemului, că și-ar submina retorica de întâlnire cu muză (fie ea și din "tomberon"): Ea văzând că ezit să beau dintr-odată/ ridică praful terorist la cer/ Cu lanțurile zorilor îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
slăbiciunile noastre, chiar dacă toți păcătuim și suferim de diverse metehne, nu toți am coborât la fel de adânc în mlaștină decăderii morale. Nu toți am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și - incredibil, dar adevărat! - chiar membrii familiei! O astfel de lege este eficientă în măsura în care poate fi pusă în practică. Ea trebuie să aibă în vedere o categorie clar delimitata de culpe și persoane. Pe langă accesul neîngrădit
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
șoaptă te rugam:/ "Gustă puțin, îți va face bine",/ Și, întru adevăr, credeam că în noaptea aceea/ Cu sînge de urs te-aș putea vindeca.// De sînge tu nu te-ai putut atinge,/ Cu sila am vrut să ți-l torn pe gît,/ Vîscos era, deasupra buzelor rămînea,/ Îl dezlipeam încet și-l aruncam/ Și cu altă cană de sînge veneam" (Sînge de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul cu loaze de peste Prut" (Evenimentul zilei = EZ, 1947, 1998, 1); " După poduri de flori, loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază; parodia clișeului subminînd astfel euforia unionistă. Folosirea sintagmelor determină de obicei o extindere metonimică a figurii: evocarea metaforică a unui pod aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă pilonii"). Sintagma inițială poate fi chiar păstrată integral și actualizată printr-un determinant: "nu vedem bine podul de flori al limbii române, azvîrlit spre răsărit" (EZ 2246, 1999, 10). Relația cu posibilul clișeu-sursă e mai îndepărtată și mai puțin controlabilă
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că are luciditatea de a recunoaște - mostre de ideologie politică turnată în forme fixe și care uită prea repede că metamorfozele răului sînt inepuizabile. Problema definirii identității face obiectul unei alte secțiuni și este studiată diacronic în cazul pavilioanelor României la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și 1937), evoluția
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]