317 matches
-
care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară-n vatră / Cu lacrimi udată, / Și de foc uscată, / De toți lepădată. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic vătrărel, / Frumos, subțirel / Și-n foc oi intra / De te-oi săruta / Și te-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tranzitele lui Jupiter la Venus Conjuncție Dispoziție: Este vorba despre disponibilitatea afectivă. Nevoia de a plăcea, de a seduce, de a vibra, de a iubi Încolțește, se dezvoltă și se ramifică, la fel ca o plantă care este dintr-odată udată bine și expusă la lumină. Orice izvor de plăcere devine evident și atrăgător. Individul surâde vieții, e gata să dăruiască și să primească; se vor petrece oare lucrurile așa și În realitate? Evenimente: Cel mai clasic și de la sine Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
păstrează în continuare, amintind: * obiceiul de Sf. Ion 54,6% * cetele de feciori 15,7% * colindele de Crăciun 11,4% * dansul și cântecul popular 5% * obiceiurile de Bobotează 4,3% * portul popular 1,3% Cea mai cunoscută sărbătoare a Tălmăcelului (Udatul Ionilor) se păstrează și astăzi, dar locuitorii evocă nostalgic și tradiții, obiceiuri care astăzi nu mai există în sat. Astfel, din cei 29,2% respondenți care sunt de acord că au existat în trecut obiceiuri care azi nu mai există
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor satului. Pregătirile încep din a doua zi de Crăciun. Feciorii din ceată se pregătesc pentru a deveni călărași în ziua
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țoale și chindeie" și de asemenea călărașii și fetele ce participă și ele la ritual. După terminarea slujbei, carele (mare și mic) și călărașii pe cai se deplasează spre locul de udare a Ionilor. Udarea propriu-zisă care presupune ca cel udat să fie ridicat pe brațe astfel încât să atingă cu vârful picioarelor apa începe cu oficialitățile satului, chiar dacă nu poartă numele de Ion, și continuă cu călărașii și alți oameni din sat. Ulterior, în fața bisericii are loc "jocul călărașilor". Descrierea de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mare m? sur? interesele na? iunii. �S�nt un om care a avut �ntotdeauna o credin?? na? ionalist? aflat? la grani? a cuno? țin? elor mele teologice�. �Ortodoxia�, a continuat Iorga, �este reazemul na? iunii, nu invers�. Dup? care a l? udat Biserică Unit? din Transilvania pentru rolul ei na? ionalist, dar le? a cerut ascult? toarelor lui s? aib? grij? numai de Biserică Ortodox? Rom�n? , sf? tuindu?? i auditoriul s? schimbe numele asocia? iei lor �n �Asocia? ia Ortodox? Rom�n? a Femeilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la V? leni, a scris de mai multe ori r�nduri �n care o ridiculiza pe doamna Catinca ? i a vorbit cu dispre? despre profesorul s? u, dar specifică: �Sigur c? l?am insultat pe Iorga... �n g�nd... � S? a l? udat �n fă? a Camerei de la Bucure? ți cu actele sale de cruzime antisemite. Dup? spusele lui Giurescu, evreii voiau s? �colonizeze Basarabia�. �n calitatea lui de deputat, Giurescu �a intervenit prompt ? i a �mpiedicat acest lucru�. �M?? ntreb ce ochi vor face �jidanii��, scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nelegiuirile legionarilor. Boeru a fost violent atacat, pentru ele chiar ? i de c? tre Horia Sima. Sub povară vinov?? iei, Boeru a �ncercat s? nege participarea lui direct? la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, dup? r? zboi, s-a l? udat �n cercurile rom�ne? ți cu aceast? participare. Unii dintre rom�ni (oameni cu adev? raț de n? dejde ? i profesioni? ți foarte serio? i) �? i aminteau c? Boeru se l? udă fă?? de ei: �L-am omor�ț că pe un pui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timp, maimuța cea nouă s-a Îndreptat spre scară, fiind, de asemenea, constrânsă prompt să renunțe la inițiativă. În continuare, fiecare dintre maimuțele inițiale a fost Înlocuită, până s-a ajuns la situația În care nici o maimuță nu fusese vreodată udată, drept consecință a faptului că o altă maimuță se urcase pe scară. Cu toate acestea, obiceiul s-a perpetuat și, de fiecare dată când o maimuță Încerca să se urce pe scară, era constrânsă de celelalte să renunțe. Dacă ne
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bagatelizînd totul, nu, totul e ținut sub regia discreționarului histrion. Rîs inegalabil. Rîsul cazacilor din tabloul lui Repin. Rîs enorm, burtos, fălcos, năsos, buzos, rîsul năvălitorilor păgîni, așezați pe Donul sfînt. Și bucurîndu-se de bătălia tocmai încheiată cu bine. Și udată acum cu ce curge gîrlă din butii. Rîs înspăimîntător. Același, o secundă, la Hrușciov, pe platforma instalată fulgerător în spatele gării din Iași, cît Nikita Sergheevici să treacă de pe garnitura rusească pe cea europeană. În înserarea săgetată de reflectoare. În fața mulțimii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
50. Galbinasi │124. Smeeni 51. Gavanesti │125. Smirdan 52. Gheraseni │126. Stilpu 53. Ghergheasa │127. Sudiți 54. Glodeanu Sărat │128. Saringa 55. Glodeanu-Silistea │129. Știubei 56. Grabicina │130. Tega 57. Grajdana │131. Topliceni 58. Grebanu │132. Țintești 59. Greceanca │133. Udați 60. Gură Teghii │134. Ulmeni 61. Izvoru Dulce │135. Unguriu 62. Între Sibicii │136. Vadu Pașii 63. Lapos │137. Vadu Sorești 64. Largu │138. Valea Muscelului 65. Limpeziș │139. Valea Rîmnicului 66. Lipia │140. Valea Salciei 67. Livadă │141. Vernesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
TURTI Lui Ion i se turtește părul din cauza căciulii tranz.: Căciula îi turtește părul lui Ion part. turtit, -ă nom. turtirea, turtitul A SE UDA Când plouă, Ion se udă pe pantaloni tranz.: Când plouă, Ion își udă pantalonii part. udat, -ă nom. udarea, udatul A SE UMEZI Lui Ion i se umezesc mâinile de emoție tranz.: Ion își umezește buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se turtește părul din cauza căciulii tranz.: Căciula îi turtește părul lui Ion part. turtit, -ă nom. turtirea, turtitul A SE UDA Când plouă, Ion se udă pe pantaloni tranz.: Când plouă, Ion își udă pantalonii part. udat, -ă nom. udarea, udatul A SE UMEZI Lui Ion i se umezesc mâinile de emoție tranz.: Ion își umezește buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la cântători,/ De dalbe zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din văi În văi/ Prin brazi mărunțăi,/ Tot din munte-n munte/ Prin brazi mai mărunte,/ Și din creastă-n creastă/ Prin brazi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
seama să iai/ Că-i vedea o salcă/ Mare și Înaltă,/ Salcă aplecată/ Și cu frunza lată/ Seam-aici să iai/ Și spre stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui de apă. "Cît o ploaie bună", gândește cu voce tare, tânărul. Și așa s-a făcut că în timp ce fulgerele și tunetele ploii celei mari, dar stearpă pentru satul lui, se topea în depărtarea de către miazăzi, Aparul avea să descopere udatul culturilor, într-un fel foarte stângaci, dar destul de bun ca să le scape de la pieire, pentru binele acelor oameni a căror viață depindea de ele. Pentru această faptă, oamenii așezării i-au spus în continuare Aparu, dar mai puțin în glumă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]