2,906 matches
-
Anca Murgoci Daciana Sârbu a acordat un interviu într-o revistă din Franța, "Je-magazine", în care a vorbit despre România. Revista franceză numește România "o destinație uimitoare, care într-adevăr merită descoperită" și vorbește în termeni elogioși despre farmecul Sighișoarei ("unul dintre cele mai frumoase orașe medievale din Europa"), despre castelul Bran și despre "micul Paris", dar și despre relansarea economică din ultimii doi ani. La articolul
Daciana Sârbu, interviu pentru Je-Magazine despre România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28678_a_30003]
-
chip inteligent toate prevederile democratice pe care regimul le introdusese demagogic în legea fundamentală ca pe un exercițiu de imagine. În anchete, le întorcea securiștilor aceste prevederi ca pe un bumerang. Frecventa ambasadele și pe jurnaliștii occidentali cu o nonșalanță uimitoare: decretul privitor la secretul de stat din anii 1980 nu-l putea priva de dreptul său constituțional. Comportamentul lui atipic a pus Securitatea în dificultate. Și i-a atras un anumit respect. Cei care își imaginează că toți ofițerii de
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
lungul întregii vieți, toate acestea adunate în volumul Choses vues publicat la doi ani după moartea autorului. În aceste scrieri și nu în operele sale de ficțiune, descoperă scriitorul chilian „libertatea majoră” a scriitorului francez, într-o „voce” cu o uimitoare „vibrație și subtilitate”, prospețime și actualitate. În mod paradoxal, aceste scrieri, care revelă „latura cotidiană și adesea secretă, cu foarte redusă autocenzură, a unei personalitrăți gigantice”, constituie „una din lecturile cele mai surprinzătoare, variate, instructive care se poate imagina”. O
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
premier Mihai-Răzvan Ungureanu de la bugetul de stat sunt „ pantagruelice ” și s-a arătat deranjat de faptul că astfel de oameni sunt considerați ca fiind reprezentativi pentru Dreapta din România. „ La domnul Ungureanu, aceste lucruri care au ieșit la iveală sunt uimitoare prin proporții, sunt pantagruelice și dacă ceva m-a surprins, totuși, este răspunsul, atâta cât putem să îl numim răspuns public, cel puțin cât știu eu. (...)Mai întâi a calificat aceste lucruri drept prostituție, după aceea, înțeleg că nu a
Antonescu: „ Sumele cheltuite de Ungureanu de la buget sunt pantagruelice ” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42127_a_43452]
-
Șerban, care pune în lumină adâncimile textului dramatic, dimensiunea gravă a existenței și care conturează cu atâta finețe, cu atâta precizie toate personajele și relațiile dintre ele, cum e de lăudat interpretarea lui Victor Rebengiuc, plină de forță și cu uimitoare schimbări de registru, în rolul Șabelski. Dar, pe lângă acești doi celebri oameni de teatru, în Ivanov strălucește o pleiadă de alți actori, toți având aici realizări impresionante: Mirela Oprișor (Anna Petrovna), Vlad Ivanov (Ivanov), Cornel Scripcaru (Lebedev), Marius Manole (Borkin
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
de tip reducționist. Cand un om e atins de o maladie, el suferă cu întreaga să persoană, si nu doar cu deficitul punctual provocat de absență unui principiu metabolic. Ideea unui remediu universal, un fel de extras chintesențial cu înrâuriri uimitoare, aduce a fantasmagorie. Nu există leacuri perfecte, si asta fiindcă o maladie este în esență ei un fenomen holist, lovind trupul și sufletul deopotrivă, pe cand chimicul nu are înrâurire decat asupra trupului. Din randul pacienților cu encefalita letargica, cei care
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta pe nesimțite, stăruitor și fără grabă, cu spinarea-n grâu, lăsând două dâre de țărână răscolită în urmă și mănunchiurile dese din miriște. Era uimitoare cât de repede i se mișcau mâinile și cât de vioaie se făcuse! parcă ceva din pământ ar fi urcat până la ea, o forță necunoscută, și mâinile vânoase, cu palmele bătucite și aspre, îmbătate de puterea aceea tânără, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acelora care, mai grav chiar, preferă trăirii creația, îi răspunde în același număr al revistei cu o notă intitulată „Existențialism sau neputință de a crea?“ Răstălmăcind intențiile lui Grigore Popa, el afirmă că, la noi, „existențialismul s-a schimbat în uimitor pretext de elogiere a sterilității și de exaltare a neputinței congenitale de a crea“. Acest existențialism nu e altceva decât impotență. Nota e traversată de o pasiune polemică vrednică de cauze mai nobile. Astfel, el scrie: „Unii existențialiști îți declară
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin „trăirea realității“, își are originea nu numai în Bergson, ci și în Underhill. Afirmația este cu totul gratuită. Dacă ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
folosirea unor mijloace de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea motivației intrinseci. 4. Metode moderne de predare-învățare De la începutul anilor '90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare, influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determina o democratizare a învățării: voluntariat, acord privind
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mea în WVP, pentru că, deja, simt o anumită presiune, încât mă dau tot mai tare în perete. Nu-i nimic, eu o să ies prin perete și toată săpătura pe care o s-o fac, pentru a ieși, o să fie o experiență uimitoare. Fiecare e proprietarul propriei vieți, fiecare își creează soarta, după modul în care gândește. Eu gândesc și știu că viața-i frumoasă, trebuie doar să găsim cheia fericirii. Am găsit-o, cunosc unde se află, știu că pentru fericire trebuie
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
îmi doresc ca visele mele să devină realitate. Unul din aceste vise se realiziază chiar în acest moment. Iubesc să scriu. Când scriu, îmi pot transmite toate sentimentele, toate gândurile, așa cum cred eu, scriu pentru că-mi place. E un remediu uimitor, pentru a scăpa de ceva neplăcut, de a te împărtăși cu fericirea ta. Eu sunt feicită! 194
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
construiește "Coloana Infinitului"), și nu șerpuirea ezitantă din debutul Mioriței, balada aflându-se în primordialitatea înălțării din cultura noastră, ea suie perpendicular pământului, către "munții mari", soare, lună și "stelele făclii". Ochiul transcendental al intuiției anonime originare a văzut cu uimitoare revelație adevărurile fundamentale ale Ființei. Eternul feminin din Frumoasa fără corp, postuma eminesciană inspirată de un basm popular, este lumină pură, imaterialitate, este puritate absolută "O idee ce-i menită etern să stee". Dacă în legenda ebraică omul a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care și-a trăit viața la cea mai înaltă tensiune poetică și intuiție ideatică a fost Eminescu. A fost prin excelență Denkender-Dichter, poet gânditor, lirica lui suind supremele trepte ale gândirii. În acest sens, a creat viziuni filozofice noi, de uimitoare altitudine. Cea mai importantă este concepția despre geniu, ca fiind un străin într-o lume străină, o entitate din afara Creației, așa încât, după ce se va elibera din "corpul cel urât", geniul își va crea o lume proprie, a gândului pur, paralelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
purtătoare ale luminii, iar pe cele negative le alungă în întuneric. Iar Leonardo da Vinci simbolizează în clarobscurul său conflictul dintre puțina lumină a cunoașterii și conștiința infinitei bezne a tainei. Dar neliniștea lui Leonardo răzbate în accente tragice în uimitoarele sale profeții, dintre care redăm câteva. Un nou Babel este prevestit pe toate planurile, precum ignorarea valorilor până la distrugerea lor: "Cel care va fi cel mai necesar, va rămâne necunoscut, iar dacă este cunoscut va fi ignorat... Cei care vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cinci minute, acele exact cinci minute care se fac întotdeauna un sfert de oră înainte de a te da jos din pat, și se puse pe scormonit în labirintul de întâmplări de curând petrecute sensul ascuns al acestei stări pe cât de uimitoare, pe atât de plăcute. Nu câștigase la loterie apartamentul, la bingo nici o linie țde altfel, dacă ar fi câștigat la bingo, i-am fi spus, de bună seamă, miliardarul Vasile), nici o femeie nu-i înfierbântase așternutul și nici mințile. Cert
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
deja construit de Congresul de la Viena. Niciodată în istorie nu a fost dovedită mai multă perseverență decât cea demonstrată de acești doi oameni extraordinari; și totuși, cu riscul de a dezamăgi, afirm că opera domnului de Cavour nu este mai uimitoare decât cea a prințului Bismarck, atât de multă îndrăzneală și, în același timp, atât de multă prudență i-au trebuit guvernului de la Torino pentru a construi unitatea Italiei. Un diplomat distins, domnul cavaler Nigra* a servit această politică. Ea nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol?ile lor splenzizi, ?-a lor hale luminate, Stele de-aur ard În facle, pomi În floare se În?ir". (,Memento mori") Prin „por?i albastre", „sc?ri de valuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o hieroglif?". („Manuscrise ") ?i cum poezia „nu are s? descifreze", ci, din contr?, „are s? Încifreze" orice idee poetic?, lumea aceasta fantastic? a mitului, a simbolurilor, avea s? deschid? crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic eminescian este dat? astfel nu numai de frumuse?ea expresiei artistice, ci ?i de „Îmbinarea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pagini v?dind un autentic talent arhitectural. Cetate str?veche a naturii („C?ci s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"), codrul eminescian impresioneaz? prin „arhitectonica" original? a spa?iului atent configurat În detalii sau perspective cosmice uimitoare. Un exemplu este „gr?dina cea din codri vechi" a zânei Miradoniz: insule sfinte se Înal?? „că scorburi de ț?mâie" În palatul codrilor str??? țuț de „mandrele c???ri" pe care luna a?terne „pulbere deargint"; p?ianjeni ?es
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume a miracolului" ?i a surprizei: „Este că ?i cum crea?ia ar izvorî, luminoas?, din noapte, nou???i proasp??? În Întregime ?i uimitoare. Nu mai exist? copil?rie din momentul În care lucrurile nu mai sunt uluitoare [...]. Lumea feeriei, minunea nou? devine banalitate, cli?eu. Acesta este paradisul, lumea primei zile. A fi izgonit din copil?rie este a fi izgonit din paradis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
omului. Poate vă amintiți de cazul mediatizat acum câțiva ani al unui tânăr condamnat pentru omor și care, dintr-o dată, în penitenciar fiind, a început să picteze icoane pe sticlă. Icoanele realizate erau de o frumusețe și de o expresivitate uimitoare... Aspectul pe care vreau să-l supun atenției dv este altul și se referă la disproporția vădită între interesul manifestat de societate, în special de legiuitor, pentru persoanele care săvârșesc infracțiuni față de victimile acestora, de care nu se mai interesează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
esența unor coșmaruri care se ciocnesc între ele. Se privesc. Se măsoară. Față în față. Mașina și Omul. Omul pare să fie paralizat. Încă nu știm cine e în mașină. Dar vom afla curând. Vom dezvălui ime diat niște lucruri uimitoare, incredibile, senzaționale și pur fantastice. Și mai ales, total neadevărate. Deo camdată, vrem doar să vă mai ținem puțin cu sufle tul la gură. Așa că, orice-ați face, nu schimbați canalul. Duelul psihologic durează. La fel ca în filmele alea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
oraș și, sub privirile severe ale unor paznici înarmați până-n dinți, mută întreaga colecție de tablouri în subsolul unei clădiri impunătoare, acolo unde avea să stea până în ziua cea mare (așa cum titraseră ziarele). Toate tablourile fură vândute cu o repeziciune uimitoare, iar știrea făcu înconjurul orășelului. Firește, toată lumea s-a întrebat, ulterior, cum de nu a știut nimeni că Lady Esmeralda, cunoscută în primul rând pentru operele de caritate pe care le făcea, la interval regulate de timp, avea și un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru a domina duelul sovieto american foarte mediatizat în acea perioadă. Presa de pretutindeni a comentat succesul URSS ului la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960: „Ziarul suedez Ny Dag: „Trăsătura cea mai caracteristică a sportivilor sovietici la actuala Olimpiadă este uimitoarea multilateralitate și înaltul nivel de dezvoltare a tuturor disciplinelor sportive. La Roma, sportivii sovietici au arătat că sunt acum cei mai buni la numeroase discipline, considerate ca monopoluri ale sportului occidental, ca, de exemplu călăria, scrima și ciclismul.” Ziarul El
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]