5,157 matches
-
în 2011. Este prima revoluție din domeniul tutunului care nu are legătură cu strădaniile de reducere a riscului fumatului asupra sănătății. A pornit de pe continentul nord-american, după ce s-a constat că un procent uriaș din incendii sunt produse de țigările uitate aprinse. De altfel, primul loc unde s-au introdus țigările RIP (de la Reduced Ignition Propensity, Tendință Scăzută de Aprindere - TSA), a fost New Yorkul, informează . Potrivit statisticilor, numărul celor morți în incendii declanșate din cauza țigărilor a scăzut brusc, după introducerea
Directivă UE: de la 17 noiembrie nu se vor mai vinde decât ţigări care se sting singure () [Corola-journal/Journalistic/25524_a_26849]
-
colective a ororilor politice ale secolului XX. Am întâlnit astfel o carte construită splendid, o adevărată fișă conceptuală a uitării, de la evocarea psihanalitică (R. Teodoru, V. Miu) a suprimării uitării, care corespunde unei metode terapeutice de refacere a experiențelor originare uitate voluntar de subiectul incapabil să își refacă traseele primordiale ale experiențelor traumatice, până la patru studii de fenomenologie a uitării și filosofie a istoriei dedicate lui Heidegger (de A. Bejinariu și B. Mincă), lui Ricoeur (de P. Marinescu), lui Fink (de
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
Într-un număr trecut al revistei „Pietrele Doamnei” am readus în atenția românilor, mari iubitori ai sportului, numele uitat al fostului dublu campion balcanic la decatlon, fiind vorba despre domnișanul Nicolae Ogrinja. Cel care a obținut, în 1928 și 1929, cel mai înalt titlu balcanic la cele zece sporturi care compun decatlonul. Am amintit și despre asasinarea campionului, prin
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
din presa vremii despre campionul din Domnești și chiar medalia sa de la Campionatele balcanice, documente pe care cu greu le-am obținut de la familia sa, căreia îi mulțumesc pe această cale. Astăzi mă voi ocupa de alt român de mult uitat care, pe la începutul deceniului al treilea din secolul trecut, a uluit lumea. Aș porni de la o întâmplare petrecută în copilăria mea și la care am asistat cu ochii și mintea mea de copil. Să fi avut pe atunci vreo opt
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
Europei, având mereu un loc box din Paris, după care încep marile lui meciuri, avându-l ca fruntaș pe podiumul de premiere. impresar pe Lancia. Urmează k.o. după k.o. Îl bate pe italianul Iată un român de mult uitat, GOGEA MITU pe care îl Severio Gizzo, pe românul Pavelescu în prima rundă. Face așezăm cu multă prețuire și recunoștință lângă domnișanul turnee în toată Europa, ultimul meci fiind cu renumitul neamț nostru campion, Nicolae Ogrinjia. Destinele lor au fost
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
muieresc/ și suge până prinde puteri/ El se mișcă-n sânge ca-ntr-un pântec// Ține minte - îmi spun: unde există o durere/ hopa și zeii. Unul măcar/ el se lipește de durere ca o lipitoare/ și stă acolo vreme uitată ca un fericit/ el se lipește de durere ca o lipitoare până te lasă lat” (p. 15). Se poate, ziceam, discuta și așa. Dar care e câștigul interpretativ? A remarca diferența de atitudine dintre fastuosul autor al Necuvintelor și atât
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
dintre noi a autoarei, și se găsește în bibliotecile școlare sau municipale din Vâlcea. Peste munți, în Mărginimea Sibiului, numărul unor astfel de mici monografii este considerabil. Numele de locuri sunt nemijlocit legate de obiceiuri, cutume, întâmplări de demult azi uitate, de onomastica locală sau de tot felul de evenimente de care doar localnicii, și uneori nici ei, își mai aduc aminte. Cu deșertarea satelor în anii 1950, memoria s-a restrâns la câțiva vârstnici, câți vor mai fi fiind în
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
Avem și noi, nu numai Tolstoi și rușii, o Ana Carenina. Spre deosebire de a lor, a noastră e chiar poetă. Din păcate, deși autoare de trei cărți - Poeme (Tipografia Atheneu, București, 1940), Melodiile tristeții (Editura Remus Cioflec, București, 1942) și Harfe uitate (Editura pentru literatură, București, 1968), nu prea celebră. Ba chiar atît de necelebră încît abia am dat de ea (sper că din vina mea) și, oricum, chiar și după ce-am dat, n-am aflat mai nimic. Singurul care o
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Dar eu rătăcesc pe căile străine” etc.). Și mai rău i-a mers cu așa nume celebrissim după al doilea război, cînd autoritățile nu voiau nicidecum să i-l admită și n-o publicau.7 În notița editurii de la Harfe uitate se zice însă că ar fi publicat intens după război în „Patriotul” arădean și-n „Veac nou” (ba chiar că ar fi avut „o bogată activitate publicistică”, pe care ar fi început-o de prin 1938). N-a avut mare
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
și gînd,/ Strînge oaste din zile trăite,/ Și-ncinge o luptă cu soarta,/ Din puterea ne-nvinsei dureri” (Lupta cu soarta). Din păcate, prea se-ncurcă în propriile stări și atitudini. Și se-ncurcă și prea repede. În Harfe-le uitate, deși antologie, grosul cărții e inedit (Evadare ar fi fost un nou volum). Ana e și nu mai e cea de dinainte. Cu tristețile și jalea a cam încheiat și a urmat sfatul lui Perpessicius, trecînd la versificația de sentențe
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Perpessicius, Opere; X, Mențiuni critice, Editura Minerva, București, 1979, p. 273. 10 C. Manolache, Cuvînt înainte la Poeme, p. 9. 11 Idem, p. 10. 12 Ibidem. 13 Perpessicius, op. cit., p. 274. 14 Idem, p. 273. 15 Cuvînt înainte la Harfe uitate, p. 5. 16 Vlaicu Bârna, op. cit., p. 191.
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Murivale), suferi după un poet cunoscut ca după un neam de-al tău: „Da cin’ ți-a murit, frate, soră, ceva?”. Literatura, așadar, e făcută s-o iei personal. Împarte indiscrețiile ei controlate cu voluptate, cultivând o anume dependență de uitatul pe gaura cheii. Culmea e că Murivale se simte mai aproape de ce-a scris Nichita decât de o proză în care e vorba despre el: „Ce drept am eu să stric viața unui personaj literar, chiar schimbându-i doar numele
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
Nicolae Manolescu S-au împlinit în mai 80 de ani de la moartea uitatului astăzi Paul Zarifopol și în noiembrie se vor împlini 140 de la nașterea lui. Chiar dacă mai în vârstă decât E. Lovinescu, acela care numărase generațiile de critici maiorescieni și se inclusese pe sine în cea de a doua, Paul Zarifopol stă
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
autentice este fără de folos. Rezultatul acestui proces îl cunoaștem cu toții iar astăzi, la 10 ani de la începutul schimbării în România constatăm că "omul nou" este încă majoritar. Conspirativismul este la el acasă în România, kitsch-ul este în floare, morală uitată, limba română împărăginită, credința pierdută, "toți ne urăsc" și de aceea îi urîm pe toți! Din cauza atîtor necazuri care ne vin din propriul nostru trecut sîntem tentați să credem că "nașterea din nou" ar fi o soluție, ba chiar una
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
de soarta democrației însăși. În loc să elogieze condiția actuala a democrației occidentale, Havel le-a vorbit profesorilor și studenților americani despre viziunea să asupra unei DEMOCRAȚII TRANSCENDENTE. Rotindusi privirile prin sală, Havel s-a întrebat: "Unde se află oare acea dimensiune uitată (sublinierile îmi aparțin) a democrației care poate să-i ofere rezonanță universală? Sînt profund convins că ea se află în dimensiunea spirituală care leagă între ele toate culturile, de fapt întreaga umanitate. Dacă democrația vrea nu numai să supraviețuiască, ci
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
păcălească și în rău, nu numai in speranțele lor de mai bine. v Să revenim însă la prognozele pentru acest an ale editorialiștilor mai multor ziare centrale. Pentru Cătălin Popa de la CURENTUL, în acest an ar trebui să redescoperim "gustul uitat al solidarității și coeziunii sociale", ceea ce ne-ar ajuta să cîștigăm "poate cea mai importantă victorie din toată perioada post-decembristă: aceea împotriva propriilor noastre slăbiciuni." Ideea e bună, dar pentru a redescoperi acest gust al solidarității, ar fi trebuit că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența lor prin războaie au trebuit să-și asigure viitorul printr-o nouă conștiința de comunitate. Aceasta este conștiința comunității de destin. Originea și limba nu sînt de aci înainte uitate, dar cad pe al doilea plan; pe primul plan vine voința națiunii de a trăi, înfruntînd războiul. Membrii comunității de destin sînt aceia cari, avînd conștiința vieții lor primejduite, sînt hotărîți la orice sacrificiu". Nu s-ar putea afirmă că
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
să capete curajul asumării celor scrise. Să citească cu voce tare ce au scris și să vadă cum le sună! Să-și ceară iertare că sunt plini de venin! Să învețe de la cei care au făcut închisoare în vremuri demult uitate și care au știut să-și ierte torționarii! Să învețe de la eroii din '89! Pentru cei care semnează fără nume și prenume, o să-l rog pe Dinu Patriciu să deseneze Țara Urii! România e prea frumoasă pentru oameni atât de
Andreea Berecleanu, critici după un mesaj postat în memoria lui Dinu Patriciu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22158_a_23483]
-
Z. Ornea Editura Galaxia, probabil recent întemeiată, a luat, din capul locului, o inițiativă temerară. Și anume să inițieze colecția "Un secol de roman", menită să publice mai ales romane uitate. Coordonatorul colecției este istoricul literar clujean dl Mircea Popa și romanul cu care deschide colecția e, într-adevăr, romanul periferic Suflete obosite de Const. I.A. Nottara, apărut tocmai în 1898. Sigur, în 1898 în lumea prozei românești erau puține
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
și compusul macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice nedorite). O prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
ne apar astăzi halucinante celor care pe vremea aceea abia ne iveam pe lume! Cum li s-or părea, oare, tinerilor deprinși cu atîtea monstruozități cotidian revărsate de mass-media nu știu; bănuiesc doar... Noțiuni stranii, importate de la bolșevici, azi aproape uitate, răsar la tot pasul: lămurire (Și-o venit o echipă de cinci, în 1961. Și-o stat; vreo patru-cinci luni o stat. Și îmbla din casă-n casă și lămurea. Și plecau oamenii de-acasă, fugeau de ei... - cf. Mihai
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 1); "Nicușor-Dictatorul Minune" (AC 1, 2000, 1). Amintesc, fără alte comentarii, cîteva din formulele - unele mai frecvente, altele cu o singură atestare - prin care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe sînt deja uitate, devenind chiar de neînțeles, pentru că se bazau pe aluzii la o întîmplare a momentului: (Nea) Nelu, Neluțu, Nea Jean, Ilici, Regele Ilinoic, Ilius Caesar, Despotul luminat, Luminosul, Valorosul, Emanatul, Marele Emanat, Emanel, Emanache, Emanaev, Ion Iliescu-Consens, Ion Iliescu-Liniște, Domnul Consens
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
catedrală adevărată are monștri contorsionați, pe care tehnica basoreliefului - și semnele zodiacale de pe zidul din apropiere - îi țin prizonieri. Mai are și vitralii sublimate, ordine, lumini savant filtrate. Și cu mult, mult mai tîrziu - o orgă. Un detaliu prea ades uitat este acela că nu toate basmele au happy ending. Iar altul e că basmele sînt pline de ratați. Dacă în viață - care, de aceea, poate fi un basm - poți lua cu tine labirintul-jucărie, și o catedrală poți s-o duci
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost citite cu atenție de Z. Ornea și analizate critic
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
în câteva rânduri, a mai tipărit patru cărți. Cu toate acestea, cum am spus, despre Virgil Duda se vorbește rar. Nu am altă explicație decât plecarea scriitorului din țară. Am mai observat acest lucru: cine pleacă riscă să fie ignorat, uitat, cel puțin pentru o vreme. Și aceasta chiar dacă produce în continuare scrieri demne de interes, care altădată ar fi creat, poate, evenimente. Retragerea autorului din viața literară, voită sau nevoită, nu este prielnică operei. Să vedem și cazul altui scriitor
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]