431 matches
-
În locul obișnuitei garnituri, moșierul strânsese mobile de felurite stiluri și vechimi, bine armonizate, printre care un fel de armoar sculptat în stilul Renașterii și pe care, zicea gazda, l-a cumpărat în Normandia. Pe dulapuri, în cuiere țărănești, se îngrămădeau ulcele ardelenești și poterie occidentală, printre care câteva tipsii perugine de la începutul secolului al XVI-lea. Ceaiul însuși fu servit în cești de porțelan subțire japonez. Pascalopol scoase dintr-un dulap un bocal de farmacie italiană din secolul al XVIII-lea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt taine înfricoșătoare, de care nu se cade să ne apropiem, dată fiind puținătatea minții noastre. De bună seamă că Domnul, în mare mila Sa, a îngrijit de toate. Popa Țuică chicoti ca un copil, înecîndu-se în tuse: - Oale și ulcele, hi, hi, hi, ulceluțe ne facem.Stănică, limbut, nu slăbi pe preot: - Stai, preasfinte, nu fugi așa. Moș Costache ți-a pus o întrebare foarte serioasă, pe care ți-o repet și eu. Pe mama mea îți spun că țin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și o veselie neobișnuită n făcea să se apropie de mireasă, să fie mai îndrăzneț. Ciocni de câteva ori la rând cu Roșioară și cu nașa. Farfuriile pline cu hartane rumene erau golite la repezeală. Gunoierul sorbi pe furiș câteva ulcele de vin, să se răcorească. Aglaia, cu ochii pe el, îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva rachiuri în bucătărie cu nevasta meșterului. Din casa gospodarului ieși în goană fina Smaranda, jucând
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ar 64 zice, nu era degeaba. Împrejur, numai negustori, fuduli și ghiftuiți, cu obrazul plin, duhnind și înjurîndu-se. Tot Cațaveiul, Ggîrlea, Buzeștii, din Dealul Spirii, de la Mandravela, Zece Mese, din Rahova și Foișorul de Foc. Slugile hangiului cărau băutura în ulcele de pământ ars, smălțuite pe afară, cu toarte vechi de alamă. Împrejur, se adunaseră vreo câțiva câini trăiți bine, flocoși și obraznici, tîrîndu-se pe sub mese, chelălăind și apucând oasele aruncate. Jos, la picioarele stâlpilor verzi, decolorați, stăteau cu picioarele întinse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vânt. Întâi răbufni o furtună ridicând praful și măturând târgul. Frunzele uscate ale acoperișului foșniră și o ploaie galbenă de crengi smulse pică peste mesele umede și părăsite. Nu mai rămăseseră decât câțiva clienți care beau grăbiți. Slugile hangiului strângeau ulcelele golite și resturile din farfurii. - Și-acum, hai în petrecere! rosti mulțumit Bozoncea. Cocîrță îi dădu banii legați într-o basma muierească. - Na, Stăpîne! Asta am luat, asta ți-am dat! Fă-i tu în parte... Starostele vîrî legătura în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îl înghiontea: - Bă, n-or să te mai ție balamalele... - N-avea tu grija asta, răspunse el netulburat. Îmi știu eu măsura. Și iar mai întingea un miez de pâine în sângele proaspăt al fripturilor, dumicând. Hangiul aduse și niște ulcele cu vin roșu, de avea o undă fierbinte și un gust acrișor. Lăutarii își făceau treaba. Mitică trase din oblon la ceilalți și zise iar: Să-mi dai drumul la nămiaz, Să-ți aduc bătrân și breaz, Să-mi dai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îmbrăcați amândoi în șube de miel, cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în noroi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un dor de băutură. Căruțașii făcuseră foc în fața cramei, ședeau pe vine și ciocneau ulcelele. A cerut și el o stacană și-a băut cu sete. Pe urmă iar a golit cana de lut cu miros de vin până a început să simtă băutura în brațe și în picioare. A chemat lăutarii lângă el. Toată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga pe băț călare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e separeul pentru domni“, spusese. „Și de ce nu ne-ai chemat până acum aici ?“, întrebase Maca, intrând în odăița strâmtă, cu masa și scaunele ei și, pe pereți, cu etajere pline de tot felul de lucruri vechi și nefolositoare, de la ulcele ciobite până la fiare de călcat cu cărbuni. „Nu e ușor să fii domn“, răspunsese bătrânul. „Trebuie să ai ceva cu adevărat greu pe suflet.“ — Și zici că asta a fost o poveste pentru copii ? întrebă Jenică. Ce înțeleg copiii din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul cu bucate tradiționale. Până a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vaci negre nu s-ar afla’’. Se descânta de trei ori și de fiecare dată se stingeau trei cărbuni. Din apa descântată bolnavul gusta de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe șezut. Care femei sar (tresar) din somn, după naștere : rădăcină de stânjenei albaștri, să pisezi și să-i dai cu rachiu să bea de trei ori. De tuse: rădăcină de căpșuni, cu frunze, să fierbi cu vin, Într-o ulcea de o jumătate de oca (un litru și un sfert) de vin și să bea pe nemâncate, dimineața și seara. Alta: gutui, zahăr și piper fierte cu vin cald. Care nu poate pișa (urina): bureți de mare Îi usucă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să-l bei căldișor, că Îți va trece. Lapte acru să nu mănânci. Pentru dureri de ochi: să iei albeață (albuș) de ou și lapte de femeie, acel făcut Întâi la copil și ceară albă, să le pui Într-o ulcea ca să se topească, să faci plastor pe pânză și să l pună la ochi căldișor și să nu-l dezlege până a doua zi. Pentru tuse și durere de piept: să iei o mână de naftalină, s-o pui În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unt de vacă 2 dramuri, rășină un dram, sacâz bun 2 dramuri, piatră vânătă un dram, seu de berbec de la rinichi, ceară albă 2 dramuri și să le piseze toate la un loc și să le pună toate Într-o ulcea să fiarbă bine, când se va unge să fie caldă, să o pună pe o cârpă de pânză de in. Pentru colnie (bătătură) la picioare la om sau la femeie la Închieturi: să cumpere turta lupului și stânjenei (iriși) să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În măciuca scaiului voinicesc, scai de care ține apă În foi și sunt În măciucă viermi, să ia 7 sau 9 să ardă, să bea cu rachiu de drojdie, că foarte buni sunt; rădăcină de bujor să pună Într-o ulcea, să fiarbă cu apă și să bea câte un felegean (ceașcă) dimineața, pe nemâncate. Pentru limbrici: limbricăriță de 2 parale să fiarbă cu apă și să bea dimineața, pe nemâncate, cât de cald, iar de va fi la țară, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
inventeze și să-l dezvolte curajos. In ce constă secretul originalității lui Ion Antonică în înțelesul adânc al lucrărilor sale figurative, sau simbolice, realizate în lut ars până la tenta metalică a tuciului ? In primul rând, în redescoperirea antropomorfismului oalelor si ulcelelor românești, înrudite cu vasele de Illyricum negre având inițial același sens...Ion Antonică și-a făcut un crez artistic din a face lizibile sensurile anatomice și gestica omenească ascunse în vasele de ceramică neagră, să descifreze mitul și să-l
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
foarte rău, că nu sunt undeva în aer liber, unde cântă păsărelele și din pământ ies aburii calzi ai primăverii de abia venite. Și iar poposesc, măcar în gând, pe meleagurile Curseștilor. Locuri și oameni, care demult sunt oale și ulcele, parcă trăiesc aievea și mă mir uneori că nu-mi vorbesc. Așa, nici eu nu știu din ce cauză, mi-am amintit de marea nisipărie din sat, care distrusese un drum lăturalnic însă era paradisul nostru, al copiilor, să ne
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
foarte rău că nu sunt undeva în aer liber, unde cântă păsărelele și din pământ ies aburii calzi ai primăverii de abia venite. Și iar poposesc măcar în gând pe meleagurile Curseștilor. Locuri și oameni care demult sunt oale și ulcele parcă trăiesc aievea și mă mir uneori că nu-mi vorbesc. Așa, nici eu nu știu din ce cauză, mi-am amintit de marea nisipărie din sat care distrusese un drum lăturalnic însă era paradisul nostru, al copiilor, să ne
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
odihna veșnic lină până la sfârșitul veacurilor. Nu pot să mă desprind de locurile natale, nici măcar în vis. Se face uneori că sunt tot acolo, la o vârstă incertă, că stau de vorbă aievea cu oameni care sunt demult oale și ulcele iar totul are un caracter atât de realist, încât la trezire mă mir că au plecat lăsându-mă cu un fel de alean nedefinit și apăsător. Mai nopțile trecute, am avut o asemnea întâlnire cu un personaj foarte pitoresc din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o viață întreagă ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului român.” își găsiseră locul nimerit , într-o pitorească devălmășie, pe rafturile, polițele, măsuțele , prichiciurile și pe pereții lungilor culoare muzeistice luminate de opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu țările mici și îndatorate. Germania nu se poate desprinde de Europa ; Marea Britanie, da. Germania poate reuși sau cădea odată cu Europa în fața hiperconcurenței globale. Iar lucrurile trebuie grăbite în direcția integrării, nu trenate, altfel vor mai rămîne doar oale și ulcele. În bătălia cu criza s-a ajuns la varianta accesării facile de bani, ceea ce poate destabiliza și mai mult zona Euro. O lipsă de responsabilitate instituționalizată începe să cuprindă și Banca Centrală Europeană, condusă totuși de un italian. În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o surcică (așchie), iar când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și o lumânare (Bucovina) 313, sau, când sunt Alexiile, se aprinde o lumânare pe locul unde a murit omul pentru "curățire și sfințire" 314. 4. AERUL Mediator între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!"375 În Joia Mare, de dinainte de Paște, în Bucovina, se trimit pe la case, de sufletul morților, sticle sau ulcele, pline cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu Moldovei, se umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]