1,204 matches
-
sistemului nervos central. Pot fi absorbiți de piele, mucoasele căilor respiratorii și tubului digestiv, dar rata de penetrare este în funcție de suprafață expusă și de concentrație. Soluțiile concentrate sunt local corozive pentru piele și mucoase, iar soluțiile diluate provoacă roșeața și ulcerații ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentrații mai mici de 0,1%. Fenolii au simbolul de toxicitate "Xn" - moderat toxic, nociv. Prezintă următoarele fraze de periculozitate: R20/21/22 - vătămător pentru sănătate prin inspirare, înghițire și contact
ORDIN nr. 185 din 6 martie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148544_a_149873]
-
tremur congenital al purceilor; 7. animale cu boli cronice; 8. întârzierea creșterii la tineret; 9. hemoragii petesiale și echimotice, în special în limfonoduli, rinichi, splina, vezica și laringe; 10. infarcte sau hematoame, în special în splina; 11. decelarea de butoni - ulcerații în intestinul gros, în special în apropierea joncțiunii ileocecale; b) semnele epidemiologice. Cele mai importante aspecte epidemiologice ce trebuie luate în considerare sunt: ... 1. contactul direct sau indirect cu o exploatație de porci dovedită a fi infectată cu virusul pestei
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
poate fi realizată și în afara secțiilor de terapie intensivă. Totuși, prezintă și unele dezavantaje, cum ar fi: masca poate să fie inconfortabilă sau să permită pierderi aerice importante, ceea ce poate duce în final la eșecul VNI; există riscul de leziuni, ulcerații, necroze, în special la nivelul nasului din cauza presiunii exercitate de mască; căile aeriene nu sunt protejate și nu pot fi aspirate; necesită personal antrenat și posibilitatea de monitorizare continuă, precum și gazometrie sangvină frecventă. Unde anume ar trebui realizată ventilația noninvazivă
VENTILATIA NON-INVAZIVA ÎN UNITATILE DE PRIMIRI URGENTE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Sorana Truță, Boeriu C, Simona Bratu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1068]
-
picioarelor, fetei, în jurul nasului și a gurii care prezintă și prurit, usturime. Boală se manifestă prin bășicuțe purulente ce se mai numesc și bube dulci care se rup și formează o scoarță în care microbii se imnultesc și lasă o ulcerație. Impetigo este o boală infecțioasă pe care o pot contracta toți membrii familiei. Primele îngrijiri: Spălarea pe mâini cu apă caldă și săpun; personalizarea unor obiecte că: prosop, batiste, etc; fierberea lenjeriei. La nivelul plăgii se spală regiunea cu apă
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: Pneumonia cu celule gigante (Hecht) Keratita rujeolică punctată, care se poate complica cu ulcerații și cecitate Crupul rujeolic, care poate necesita intubație la copii Suprainfecțiile posteruptive bacteriene (bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză), virale (herpesvirusuri, adenovirusuri) sau micotice Complicațiile digestive: gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică Complicațiile neurologice o Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. Anginele veziculoase sau aftoase Apar sub forma de vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează ca ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. Anginele veziculoase sau aftoase Apar sub forma de vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează ca ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
predominat de leziunile locale și semnele de toxemie Stadiul complicațiilor cardiovasculare și nervoase, instalate începând din a doua săptămână de boală. Difteria cu alte localizări Difteria cutanată este întâlnită mai ales în regiunile tropicale și se manifestă sub forma unor ulcerații necrotice cu acoperite de pseudomembrane, apărute după leziuni traumatice sau leziuni dermatologice preexistente: eczeme, psoriazis, ulcer varicos. Endocardita și artrita cu C. diphteriae sunt rare și se asociază cu factori de risc: boli valvulare cardiace, utilizare de droguri intravenoase, ciroză
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
acționează prin mecanism invaziv local la nivelul colonului, mai ales a segmentului distal. Invazia epiteliului intestinal este urmată de multiplicare bacteriană și apariția unui răspuns inflamator local intens. Distrugerea celulelor invadate contribuie la constituirea leziunilor caracteristice de colită inflamatorie cu ulcerații, chiar necroză hemoragică ulcerativă. Acumularea de lichid în ansa ileală este consecința perturbării transportului electroliților prin acțiunea enterotoxinei produse de unele tulpini. Invazia sistemică a shigelelor este rară, posibilă la imunodeprimați. Tablou clinic Incubația este de 14 zile. Debutul apare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Sindromul cutanat, identificat în 10-50% dintre cazuri sub formă de rare macule roz pe abdomen, cauzat de embolii în vasele limfaticele cutanate Sindromul digestiv include simptome și semne diverse: anorexie, grețuri, vărsături, modificări de tranzit (constipație sau diaree), meteorism abdominal, ulcerații orale (angina Duguet), splenomegalie, hepatomegalie Sindromul cardiovascular asociază hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Keratoza seboreică (papule gălbui de până la 1-3 cm, de culoare maro-deschis, cu suprafață papilomatoasă și dopuri keratozice); 5. Keratoacantom (nodul exofitic de 1-2 cm diametru, de culoarea pielii, cu un dop keratozic în centru care se detașează lăsând în loc o ulcerație; creștere rapidă (săptămâni) urmată de o involuție lentă (luni, ani). Diagnosticul definitiv rămâne cel enunțat ca diagnostic pozitiv, iar diagnosticul de certitudine va fi stabilit prin examenul histopatologic definitiv al piesei operatorii. Evoluția cazului fără tratament va fi cronică, cu
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
stângă a limbii, la unirea treimii medii cu cea posterioară; ¾ noduli limfoganglionari măriți de volum situați submandibular bilateral și laterocervical stâng treimea superioară; ¾ jenă dureroasă la mobilizarea limbii; ¾ senzație de corp străin în cavitatea orală; ¾ disfagie, sensibilitate dureroasă la nivelul ulcerației, accentuată de contactul cu alimentele. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului sunt nesemnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiiile de viață, muncă și mediu atrag atenția prin existența obiceiurilor vicioase: intoxicație tabagică cronică și etilism cronic. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
nesemnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiiile de viață, muncă și mediu atrag atenția prin existența obiceiurilor vicioase: intoxicație tabagică cronică și etilism cronic. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de cca 18 luni, când a debutat insidios printr-o ulcerație de 0,5 cm diametru situată pe marginea stângă a limbii. Leziunea inițială a evoluat într-un ritm moderat progresiv în perioada următoare, în sensul creșterii în suprafață CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 108 și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
creșterii în suprafață CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 108 și profunzime, fără tendință la remisiune, limitând mișcările limbii și antrenând dificultăți la deglutiție, masticație și fonație. De cca patru luni pacientul sesizează caracterul dureros al ulcerației limbii precum și apariția unor noduli situați submandibular bilateral. Consultul medical inițial a fost efectuat în urmă cu o săptămână la medicul de familie care recomandă internarea în Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială pentru investigații suplimentare, stabilirea diagnosticului și tratament de specialitate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
constatat: ¾ leziune ulcerodistructivă (cu diametrul mare de cca 4-5 cm) ce ocupă marginea stângă a limbii, cu extensie spre fața dorsală și ventrală, cu marginile reliefate, neregulate, evazate; ¾ versantul extern al leziunii este neted, cel intern este ulcerat, anfractuos; ¾ fundul ulcerației este murdar, cu sfaceluri, muguri cărnoși cu aspect hemoragic ce alternează cu alții mai palizi; halenă fetidă; ¾ ulcerația are o bază dură, care se întinde în profunzime, fără limite precise, infiltrând limba; ¾ edentație totală maxilară și mandibulară, neprotezată; ¾ submandibular bilateral
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
spre fața dorsală și ventrală, cu marginile reliefate, neregulate, evazate; ¾ versantul extern al leziunii este neted, cel intern este ulcerat, anfractuos; ¾ fundul ulcerației este murdar, cu sfaceluri, muguri cărnoși cu aspect hemoragic ce alternează cu alții mai palizi; halenă fetidă; ¾ ulcerația are o bază dură, care se întinde în profunzime, fără limite precise, infiltrând limba; ¾ edentație totală maxilară și mandibulară, neprotezată; ¾ submandibular bilateral și laterocervical stâng în treimea superioară se palpează câte un ganglion mărit de volum, de cca 2-3 cm
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și laterocervicală stângă treimea superioară (T3N2M0); Edentație totală maxilară și mandibulară; Hepatită cronică toxic-etanolică”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este bine susținut de elementele clinice, se impune o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Ulcerația traumatică (exclusă anamnestic și prin evoluția clinică); 2. Ulcerația sifilitică sau TBC (reacții serologice, radiografie toracică, idr la tuberculină); 3. Alte tipuri de cancere de limbă Limfoame, reticulosarcoame (excluse prin examenul histopatologic). Diagnosticul definitiv rămâne cel enunțat ca diagnostic pozitiv
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și mandibulară; Hepatită cronică toxic-etanolică”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este bine susținut de elementele clinice, se impune o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Ulcerația traumatică (exclusă anamnestic și prin evoluția clinică); 2. Ulcerația sifilitică sau TBC (reacții serologice, radiografie toracică, idr la tuberculină); 3. Alte tipuri de cancere de limbă Limfoame, reticulosarcoame (excluse prin examenul histopatologic). Diagnosticul definitiv rămâne cel enunțat ca diagnostic pozitiv iar diagnosticul de certitudine va fi stabilit după examenul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
adenomul pleomorf o frecvență crescută între tumorile benigne parotidiene; 3) absența adenopatiei locoregionale de însoțire; 4) absența paraliziei de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un semn de malignitate tumorală parotidiană); 5) absența modificărilor tegumentare locale (ulcerația tegumentului suprajacent tumorii ar fi indicat o tumoră malignă parotidiană); 6) rezultatul CT (descriere sugestivă de tumoră benignă, fără adenopatie de însoțire). Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele prezentate, CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
unei tumori de sinus maxilar sunt reprezentate de hipersecreție lacrimală unilaterală, diplopie, exoftalmie, epiforă și modificări la nivelul pleoapelor. Semnele faciale sunt determinate de extensia facială a tumorii cu asimetrie facială prin edem genian, iar în cazuri avansate apariția de ulcerații sau fistule la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile faciale sunt determinate de interesarea nervului infraorbital sau în cazuri avansate de extensia posterioară a tumorii la nivelul fosei pterigopalatine cu implicarea ramurii maxilare a nervului trigemen [12]. Tumorile porțiunii superioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
conștiința că istoria și cultura sunt fenomene incontrolabile, reface tipare, pattern-uri originare, producând, acolo unde nu te aștepți, mutații, echivalări neașteptate și divorțuri senzorial-conceptuale, amputări, puneri în paranteză, extrapolări, dizolvări în anarhetip, circuite și scurtcircuite ale sensului, oximoroane devastatoare, ulcerații ale logicii, reduceri la derizoriu și caricatural, lichefieri, dar și jivrări stilistico-retorice, într-un carnaval nesfârșit nu al ficțiunii artistice, ci al ficționării conceptelor. Omul devine captiv al simbolului, fiindu-i indiferent că viața se scurge în gândirea despre viață
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în fistule gastro-colice sau de ficat crud în insuficiența hepatică severă - limba: prăjită, uscată în stenoza pilorică, sindrom diareic acut, carminată în ciroza hepatică, palidă în anemiile prin pierderi sanguine digestive, scrotală (brăzdată de șanțuri) în achilia gastrică congenitală, cu ulcerații/escare în ingestiile de substanțe corozive care pot provoca și stenoze esofagiene mucoasa cavității bucale: telangiectazii (dilatații ale vaselor mici) în boala Rendu-Osler, palidă în anemii secundare afecțiunilor digestive. Esofagul Anamneza este orientată spre descoperirea sindromului esofagian, adică asocierea de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colo-rectal, ileusul (suprimarea completă a eliminării materiilor fecale și gazelor) - emisia de gaze: eliminarea frecventă se numește flatulență - hemoragia intestinală poate fi sub formă de melenă (scaun negru, moale, lucios ca păcura), rectoragie (sânge roșu, proaspăt). Este cauzată de tumori, ulcerații intestinale, rectocolita ulcero-hemoragică etc. Ficatul și căile biliare Anamneza se va orienta asupra modului de debut (insidios, cu simptome nespecifice în hepatite cronice și ciroze, brusc în colica biliară etc), antecedentelor personale de afecțiuni hepato-biliare sau digestive cu răspuns asupra
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
BRGE fără esofagită și BRGE cu esofagită. Primul tip este mai frecvent (60% din pacienți) și se numește boală de reflux negativă endoscopic. Al doilea tip include pacienți cu leziuni mucoase esofagiene vizibile endoscopic care uneori pot evolua spre complicații (ulcerații, stricturi, metaplazie). Epidemiologie Prevalența este dificil de apreciat deoarece simptomele sunt variabil interpretate de medic și pacient, iar criteriile de diagnostic sunt imprecise. BRGE este mai frecventă decât se raportează din două motive: gradul de adresabilitate (legată de caracterele simptomelor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]