2,779 matches
-
et, pour ce faire, recourir aux instruments offerts par la sémiotique : [...] la sémiotique apporte une contribution particulière par la mise en relief des images. Mais elle est impliquée directement dans des objets-signes, intraductibles, comme dans l'exemple " și foile de ulm/răstălmăcesc o toaca ", où je n'ai pas pu résister à la tentation de transposer sémiotiquement : " et leș feuilles d'orme/șont leș formes/sonores de l'angélus ". [...] Je crois qu'on peut recourir à l'adaptation en poésie aussi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'angélus " (III. Umbră/III. L'ombre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 113) ou, à l'aide d'une explicitation, par " [le] tintement grêle qui annonce leș vêpres " (III. L'ombre) (Poncet, 1996 : 84). Par contre, la traduction de la métaphore " [...] foile de ulm/răstălmăcesc o toaca " par " leș feuille des ormes/parfont le bruit des planches liturgiques " (III. Umbră/III. L'ombre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 113) est maladroite, surtout și on la compare avec la version infiniment plus poétique de Paul Miclău : " et leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a psihologiei feminine, o radiografie a cinismului, fiind plasat în lumea intelectualilor universitari, ca și romanul Licheni (1974). Din perspectivă modernă este abordat mitul creației în romanul Baladă neterminată (1988). La fel în proza scurtă, nuvelele și povestirile din Umbra ulmilor tineri (1976), Viața și încă o zi (1980), Sincere felicitări (1991). C. este un moralist fin, grav și melancolic, un sentimental care își cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Ion Agârbiceanu, Zaharia Stancu, Emil Gârleanu, Victor Papilian ș.a. SCRIERI: Nepăsătoarele stele, București, 1968; Miniaturi critice, București, 1969; Clopotele de apă, București, 1970; Aproape de curcubeu, București, 1972; Licheni, Cluj-Napoca, 1974; Iarba cerului, București, 1974; Un gotic târziu, Timișoara, 1975; Umbra ulmilor tineri, Cluj-Napoca, 1976; Paradoxala întoarcere, București, 1978; Provincialii, Cluj-Napoca, 1978; Teatrul. Istorie și actualitate, Cluj-Napoca, 1979; Recurs la judecata de apoi, Arad, 1979; Viața și încă o zi, București, 1980; Pensiunea Margareta, București, 1982; Opera literară a lui Delavrancea, București
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae Baltag, Etica vieții, etica muncii, LCF, 1974, 5; Al. Covaci, „Licheni”, F, 1974, 10; Ion Vlad, Trei prozatori, TR, 1975, 4; Valentin Tașcu, „Un gotic târziu”, ST, 1976, 2; Dumitru Micu, „Umbra ulmilor tineri”, CNT, 1977, 4; Liviu Leonte, Proza lirică și fantastică, CRC, 1977, 14; Iorgulescu, Scriitori, 195-196; Poantă, Radiografii, I, 66-68; Mircea Vaida, Dialog între epoci, TR, 1980, 8; Rotaru, O ist., III, 927; Mircea Popa, Virtuțile romanului frescă, ST, 1987
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
dușmănie Lemnul și cu oțelul?... De ce nu faci minuni, De ce n-arată muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blestem?... Ce lemn ești tu? O spune-mi ce lemn ești tu? De corn, De tei, de ulm? sau poate din arbori roditori? Ești tu de măr? De măr ești. Atuncea înflorește Și-a tale mere crude hrănește-le cu sânge. Tu martur făr' de gură! Dar dare-ar Dumnezeu Ca lacrimi de căință să mânce al tău
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cu oțelul? De ce nu faci minuni, De ce nu scoate muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blăstem?... {EminescuOpVIII 138} Ce lemn ești tu? O, spune-mi, ce lemn ești tu? De corn? De tei? De ulm? Sau poate de arbori roditori? Ești tu de măr? - De măr ești. Atuncea înflorește Ș-a tale mere crude hrănește-le cu sânge; Tu martor făr' de gură!... O, dare-ar Dumnezeu Ca lacrimi de căință să mânce al tău
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și din lemnul copacului în care s-a înfipt săgeata eroului întemeietor. Mai mult decât atât, la începutul secolului, D. Dan nota că „în altarul Mănăstirii Putna se păstrează, într-un postament de marmură vânătă, o bucată de trunchi de ulm, în care săgeata lui Ștefan cel Mare s-ar fi înfipt” (48, p. 13). Claudiu Paradais susține că, de fapt, e vorba de „un frag ment de trunchi de paltin” în care s-ar fi înfipt săgeata voievo- dului (123
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bibliothèque de Philodème et l'Ăpicurisme romain, Etudes anciennes, 56, Les Belles Lettres, 1987, rămasă multă vreme singura lucrare. De asemenea, Cicăron et Philodème. La polămique en philosophie, texte editate de Clara Auvray-Assayas și Daniel Delattre pentru editura „Rue d'Ulm”, colecția „Etudes de littărature ancienne, 12”, 2201, asupra problemei esteticii lui Philodemos. Câteva extrase traduse, dar mai mult despre zei, muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
seva din care se extrăgeau rășini și așa mai departe. Fiecare specie de arbori și fiecare parte a unui arbore, În fiecare etapă a evoluției sale, are anumite caracteristici și o anumită Întrebuințare. Următorul fragment din textul explicativ de la articolul „ulm” dintr-o enciclopedie dendrologică din secolul XVII-lea ne dă o idee cu privire la multiplele Întrebuințări ale acestui copac. „Ulmul este un arbore deosebit de util, mai ales că rezistă la uscăciune sau umiditate continue și extreme, de aceea, el este potrivit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
arbore, În fiecare etapă a evoluției sale, are anumite caracteristici și o anumită Întrebuințare. Următorul fragment din textul explicativ de la articolul „ulm” dintr-o enciclopedie dendrologică din secolul XVII-lea ne dă o idee cu privire la multiplele Întrebuințări ale acestui copac. „Ulmul este un arbore deosebit de util, mai ales că rezistă la uscăciune sau umiditate continue și extreme, de aceea, el este potrivit pentru construirea de mori, fabricarea de palete pentru roți de moară, pompe, apeducte, partea de jos a calei vapoarelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de aceea, el este potrivit pentru construirea de mori, fabricarea de palete pentru roți de moară, pompe, apeducte, partea de jos a calei vapoarelor... dar și pentru fabricarea roților de căruță, a mânerelor de fierăstrău, a balustradelor și a porților. Ulmul nu este ușor de crăpat și este folosit ca pană pentru despicat lemne sau la fabricarea de șabloane pentru pălărieri, de cufere și cutii ce urmează să fie Îmbrăcate În piele, de sicrie, dulapuri și mese de mari dimensiuni. Acest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În piele, de sicrie, dulapuri și mese de mari dimensiuni. Acest arbore este Întrebuințat de sculptori și de acei lucrători ciudați care sculptează fructe, frunze, statui, scuturi și majoritatea ornamentelor arhitecturale... În sfârșit, nu sunt de disprețuit nici frunzele de ulm, mai ales cele femeiești, fiindcă sunt de mare folos la hrănirea vitelor iarna și În timpul verilor sărace, când fânul și nutrețul sunt scumpe. Frunzele de ulm verzi vindecă plăgile, iar fierte Împreună cu scoarța de ulm vindecă fracturile.” Cu toate acestea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scuturi și majoritatea ornamentelor arhitecturale... În sfârșit, nu sunt de disprețuit nici frunzele de ulm, mai ales cele femeiești, fiindcă sunt de mare folos la hrănirea vitelor iarna și În timpul verilor sărace, când fânul și nutrețul sunt scumpe. Frunzele de ulm verzi vindecă plăgile, iar fierte Împreună cu scoarța de ulm vindecă fracturile.” Cu toate acestea, În „silvicultura fiscală” a statului, arborele real, cu toate Întrebuințările sale posibile, a fost Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de disprețuit nici frunzele de ulm, mai ales cele femeiești, fiindcă sunt de mare folos la hrănirea vitelor iarna și În timpul verilor sărace, când fânul și nutrețul sunt scumpe. Frunzele de ulm verzi vindecă plăgile, iar fierte Împreună cu scoarța de ulm vindecă fracturile.” Cu toate acestea, În „silvicultura fiscală” a statului, arborele real, cu toate Întrebuințările sale posibile, a fost Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau lemn de foc. Concepția monarhilor asupra pădurii era una
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din experiența poemului în proză autorul reține paralelismul sintactic și orchestrarea frazei, iar din simbolism - metafora animistă, transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu, Moară pe Dunăre, veritabile proze simboliste, sunt reluări amplificate ale unor poeme. Notația luminii în schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
cuvântului (1974), cu imagini picturale, proaspete, „de in”. Poetul, purtat peste destinul absurd în avânt muzical, „galactic”, mărturisește credința în logos, căruia îi atribuie valoare magică („Bucuria cuvântului / descântă măslinii”), ca și încrederea în puterea iluziei de a genera realitate (Ulmul albastru). Impresia de ermetism se risipește pe alocuri nu numai prin infuzia de concret, ci și prin instantanee ale revelației luminoase, clarificatoare. Între pământ și cer (1977) așază poezia lui G. sub zodia Săgetătorului (stăpân al muzelor și al inspirației
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
de înstrăinare („Satule bătrân, la ce te uiți,/ Mai ții minte țara noastră mare? / [...] Au rămas acolo toți ai mei/ Pod de-argint întinde-aș pân’ la ei” - Cântec de dor). Pământul aflat „dincolo de pădure”, casa părintească, satul străjuit de „ulmul cel bătrân” alcătuiesc reperele unui spațiu închis și interzis, păstrând în latență „visul românesc”. După o întrerupere de peste două decenii, perioadă în care s-a limitat doar la traduceri din autori maghiari, G. revine cu trei cărți de versuri noi
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
în 1946, cu o teză despre poezia lui Arthur Rimbaud, premiată de cenaclul Sburătorul, dar publicată abia în 1981. Lucrează la Institutul de Statistică din București și la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1953 la „Viața românească”, cu piesa Lumina de la Ulmi, care va fi pusă în scenă în același an (premiera la 23 decembrie) la Teatrul Municipal din București și va fi distinsă cu Premiul de Stat. Urmează o perioadă de activitate intensă, când scrie piese de succes pentru marile teatre
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
vieții lor. [...] Simbolismul generalizator al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București, 1957; Omul care și-a pierdut omenia, București, 1957; O întâmplare, București, 1958; ...Și pe strada noastră, București, 1959; Surorile Boga
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
București, 1959 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); M. Sizova, Mica balerină (Galina Ulanova), București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
scrisă în colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a., Ulmul din alee, București, 1937, Insula pinguinilor, București, 1947; Han Ryner, Tata Diogene, București, f.a.; Ivan Turgheniev, Un cuib de boiernași, București, f.a., Imnul iubirii, București, f.a.; Guy Chantepleure, Pasagera, București, 1928; Henryk Sienkiewicz, Hania, București, f.a.; Alfredo Panzini, Caut nevastă
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
de oarecare sentimente de simpatie și de admirație către acel ce a fost Traian Demetrescu”. Primul număr conține un omagiu adus poetului. În sumar intra proza de Al. Macedonski (Moară pe Dunăre, Palatul fermecat, Vrăjitoarea, O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară, Sub umbră de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
Zeitung”, 1998, 17-18 octombrie; Jürgen Verdofsky, Heute ist Freiheit, „Frankfurter Rundschau”, 1998, 28 octombrie; Klaus Walter, Odysseus im Rollstuhl, „Die Welt”, 1998, 31 octombrie; Mircea Anghelescu, „Pont des Arts”, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Christian Schulz, Träume mischen sich ein, „Südwestpresse” (Ulm), 1998, 11 decembrie; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul, II, 415-417; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998, 205-210; Glodeanu, Dimensiuni, 126-144; Simion
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
teatrologice, RL, 1985, 44; Iorgulescu, Prezent, 172-173; Teodor Pracsiu, Clepsidrele Thaliei, Iași, 1985, 123-126; Romulus Diaconescu, „Caiete de regie”, TTR, 1986, 11-12; Liviu Antonesei, Puțină decrispare, puțin detectivism, „Monitorul” (Iași), 1994, 176; Florin Faifer, „Păcăleli și mucaleli” sau... D-ale Ulmului, CRC, 1995, 6; Teodor Pracsiu, Transparențe critice, Vaslui, 1997, 172-175; Ioan Holban, Despre cultură, cu dragoste, „Evenimentul zilei” (Iași), 1998, 2 039; Vasile Popa Homiceanu, Fascinația ludicului, CL, 1998, 6; Flavia Bucov [Ioana Lupu], Bucătăria lui Ulmu, „Urzica”, 1998, 10
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]