2,479 matches
-
ci despre o formă de fericire și dezangajare necolectivizată, care nu răspunde la comenzile ideologice, care fără a le contrazice fățiș le pune între paranteze, le subliniază caracterul abstract, de corpuri străine. Umanitatea personajelor nu rezonează câtuși de puțin cu umanismul socialist, nu există idealuri, ci voie bună, nu există planuri de viitor, ci berea în jurul căreia se adună oamenii de prisos și vorbele lor. Există aici un elogiu al superficiilor, al banalității eliberatoare, al bucuriei de a trăi dincolo de orice
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
interioară, în tot acest timp al rescrierii, prin vitalitatea ca produs al autoreflexivității. Firește că Nicolae Stan se ambiționează să-și situeze eroii într-un punct zero al existenței, de unde filosofia istoriei are șanse de salvare prin estetica unui nou umanism. Însă tezismul unui autor ajunge în capcana celuilalt: fundătura sofistică. Chiar dacă se plusează cu o problematică a corporalității, de la un moment dat. La un nivel al lecturii, citim Ceață pe Tamisa ca o poveste a confruntării autorilor. Hans vrea să
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
mult, ea îi reprezintă pe cei care nu mai sunt: „atâta știu/ mulți din cei plecați și-au găsit odihna în mine”. Fiindcă dincolo de toate aceste considerații, mai mult sau mai puțin subiective, din lirica Rosei Ausländer răzbate un puternic umanism. Este umanismul celui trecut prin furcile caudine ale istoriei: noi, cei care „am fost condamnați la moarte, incredibil facem apel la speranță.” Dacă n-am uitat, înseamnă că i-am pedepsit: „a avea/ un cântec/ înseamnă/ să fii în lume
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
îi reprezintă pe cei care nu mai sunt: „atâta știu/ mulți din cei plecați și-au găsit odihna în mine”. Fiindcă dincolo de toate aceste considerații, mai mult sau mai puțin subiective, din lirica Rosei Ausländer răzbate un puternic umanism. Este umanismul celui trecut prin furcile caudine ale istoriei: noi, cei care „am fost condamnați la moarte, incredibil facem apel la speranță.” Dacă n-am uitat, înseamnă că i-am pedepsit: „a avea/ un cântec/ înseamnă/ să fii în lume/ și să
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
gîndește acum Gherea despre socialism nu mai are mult a face cu proiectele lui socialiste din tinerețe. De altfel, în lupta de clasă, criticul n-a admis niciodată violența, văzînd în socialism doar un fel de instaurare pe pămînt a umanismului de origine renascentistă. A respins de aceea categoric revoluția comunistă din Rusia, condusă de Lenin, iar formele concrete pe care "noua societate" le-a luat i-au repugnat hotărît lui Gherea. Integrarea lui în cultura română se înfăptuise deci cu
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
apărut în România în anul 2000, Oameni sub vremi. Din cele scrise înainte de plecare sunt de reținut: o serie de studii introductive ample - în special Erasmus, Huizinga, Erasmus (1974), apoi ediția comentată a tragediei lui Shakespeare Hamlet - (1974) și Literatura Umanismului și Renașterii ilustrată în texte - 3 volume / 2000 de pagini - (1972). De o distincție unică, ce izvora din toate fibrele ființei sale, Doamna Neli, deși nu voia să atragă atenția, o atrăgea prin farmecul său special. Se întâmpla ceva asemănător
Lamento pentru o profesoară by Ileana Bucurenciu () [Corola-journal/Journalistic/3619_a_4944]
-
Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 6. 10 primejdiile, oricât de mari ar fi greutățile; un singur lucru urmărești: să-ți împlinești dorul 40. Una din coordonatele principale ale umanismului hrisostomic relevat în conținutul scrisorilor sale este prietenia și dragostea. Rareori în literatură întâlnim vorbindu-se așa de frumos despre acestea. Nu am putea să-i reproșăm Sfântului Ioan că și-a scris opera, inspirat doar de un umanism deschis
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
ale umanismului hrisostomic relevat în conținutul scrisorilor sale este prietenia și dragostea. Rareori în literatură întâlnim vorbindu-se așa de frumos despre acestea. Nu am putea să-i reproșăm Sfântului Ioan că și-a scris opera, inspirat doar de un umanism deschis. Atât viața cât și opera sa sunt în spatele său pentru a dovedi autenticitatea creștinismului și a trăirilor sale și moartea îl așteaptă pe drum pentru a arăta că mesajul său nu conține doar vorbe goale inspirate de o retorică
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
șanse de a fi ascultate de către reformatorii școlii contemporane din Franța și nu numai, pot fi citite în ultimul număr pe 2013 al revistei „Le Point”. Alain Finkielkraut afirmă într-un scurt interviu că școala generală nu trebuie să confunde umanismul, ca perspectivă filosofică asupra caracterului formării tinerilor, cu umanitarismul, doctrină socialistă care predică egalitarismul. Singura egalitate permisă este aceea de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
schimbătoare), meritînd o „mențiune specială”. Am lăsat la urmă cele două contribuții de referință despre Dan Barbilian/Ion Barbu (De la Programul de la Erlangen, al lui Felix Klein, la poemele lui Ion Barbu din Joc secund, respectiv Între laborioasa barbarie și umanismul cel nou: istoria și semnificația spațiilor Barbilian) și cele două secvențe din istoria „Gazetei matematice”, o revistă pe care Bogdan Suceavă are dreptate să o includă în elita mondială a publicațiilor de acest tip și care a jucat, în dificilul
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
și aștept o îndreptare a sănătății mele spre a lua parte cât mai curând împreună cu voi toți, ca un simplu muncitor devotat și disciplinat, sub flamurile larg desfășurate ale Partidului Muncitoresc Român și patriei noastre la ridicarea înaltului turn al umanismului socialist român.8 Cu o caldă și tovărășească strângere de mână, G. Călinescu * Sinaia, 10 august 1964 Iubite Beniuc, Este adevărat ce spui că am scris într-o completă dezinteresare de orice recompensă și pot să-ți mărturisesc că sunt
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
a ideilor în dialog. Ideile, dacă există aici sunt idei primite, în rest avem o serie de clișee despre raportul dintre prezent și trecut, dintre capitalism și comunism, dintre omul nou, lipsit de afecte, și omul vechi, educat la școala umanismului socialist, de considerații stereotipale și pe firul lor de un rapel asupra unei existențe în niciun fel spectaculoase, redusă la o „stare de fapt”. Din amintirile Emiliei (Luminița Gheorghiu), muncitoare la una dintre numeroasele întreprinderi comuniste, se desprinde materialul din
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
pentru a fi ferit de vicisitudinile primului război mondial. Acolo și-a continuat școala și a urmat apoi Facultatea de Litere, dar a dobândit o remarcabilă cultură și în matematică și fizică, militând (prea târziu sau prea devreme?) pentru un umanism integral, căruia i-a dat expresie în numeroase volume publicate la Paris, dintre care menționăm: Essai sur les rythmes toniques du français, 1925, Lyrisme et structures sonores, 1930, Le langage des sciences, 1931. Dintre lucrările publicate în țară, menționăm Sur
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
doi. Aș vrea să subliniez că relațiile între limbile imperiale și cele naționale, în nici un imperiu, nu au fost niciodată și nu sunt nici astăzi niște relații pașnice. Lupta psiholingvistică între aceste limbi poartă un caracter crud, e lipsită de umanism, înțelegere etc. Repet: acest lucru este caracteristic, de fapt, tuturor limbilor vorbite de națiuni mici, din toate imperiile. O situația extremă și în același timp paradoxală o reprezintă astăzi limba irlandeză. Începând cu secolul al XII-lea, când Irlanda a
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
lucid, critic și lansator de avertismente - iată cele trei trăsături pe care intelectualul viitorului trebuie să le dovedească. Cam atît le-a mai rămas de făcut intelectualilor într-o lume în care cibernetica a omorît muzele și tehnologia a izgonit umanismul. Sînt cîteva pagini, în Ascensiunea și declinul intelectualilor în Europa, al căror conținut nu are cum să nu pună pe gînduri un intelectual din Europa de Est. Cînd vorbește de Europa Centrală și de Est, Lepenies este de o sinceritate dezarmantă: Europa
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
turbat în arta torturii"? Intră înlocuirea ,bestialității spontane" cu una ,programatică"? Intră ,cluburile de reeducare"? Intră ,liturgia punitivă", ,ierarhizarea ritualică" a suferinței? Intră ,mutilarea prin terfelire a sufletului, după o schingiuire trupească atroce"? Toate acestea sunt, desigur, probe ale înaltului umanism comunist. Admiratorii săi fanatici - unii dintre ei ajunși, în ultima vreme, ideologi ai unei stângi pe cât de primitive și agresive, pe atât de hilare - vor susține că Ion Ianoși, inspiratorul lor, era un om de cabinet, o ființă blândă ca
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
la un partid criminal - toți au fost ,distinși profesori și intelectuali". Nici unul nu l-a proslăvit pe Stalin, nici unul n-a participat, din birourile capitonate, la exterminarea a clase întregi de cetățeni nevinovați. Toți au fost ,hegeliano-marxiști". Toți au slujit umanismul de cea mai nobilă sorginte. E dreptul ucenicilor lui Ion Ianoși de a ridica pe înalte culmi ale excelenței mult prea insignifianta-i operă. E dreptul (și perversiunea) lor de a pune pe fruntea oricui vorbește despre un proces al
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
e lavoro politico nel Gramsci del Quaderno XI Ledion LAKO 57 Croce e lo stato Angelo CHIELLI 63 Idealismo attuale Alessandro GERARDI 77 STUDII ASUPRA DEMOCRAȚIEI "Doparie": un contributo alla democratizzazione della democrazia Francesco CATALANO 93 Psihologie, morală, politica: avatarurile umanismului Alexandru MAMINA 109 U.E. L'Europa del generale De Gaulle Lorenzo SCARCELLI 121 Brexit-ul - simptom al acutizării slăbiciunilor structurale ale Uniunii Europene Gheorghe CIASCAI 137 Le human capabilities per lo sviluppo umano e sociale: la prospettiva della pedagogia Angela MUSCHITIELLO
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
it/letteratura-italiana/26622-l-umanesimo-e-la-figura-dell-intellettuale.html www.filosofico.net/pietroverri.htm http://dizionario.internazionale.it/parolă/referendum-propositivo07/11/2015 http://www.oecd.org/gov/public-innovation/2536857.pdf 03/10/2015 http://dopariepress.altervista.org/258124375/ 01/03/2016. Psihologie, morală, politica: avatarurile umanismului (Psychology, ethic, politics: the avatars of humanism) Alexandru MAMINA Abstract. The article treats the impact of psychological researches upon the humanistic ethic came ouț from Lumières, and subsequently on the liberal thought influenced by that. Hence it first presents the
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
of free will. It also shows the way that humanistic view was transformed and șo recovered în a more democratic sense by the analytical psychology and mainly the cultural psychoanalysis. Keywords: humanism, psychology, politics. Relația eficientă dintre cunoașterea științifică și umanism a reprezentat o trăsătură caracteristică a culturii moderne, atât în elaborările etice, cât și în formulările politice. Omul modern s-a justificat moral prin cunoaștere, în particular prin cunoașterea de natură științifică, iar condiția lui morală precizată astfel a intervenit
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În aceste coordonate intelectuale a început a se elabora inclusiv nouă apologetica, obligată să comunice adevărul revelat în termeni filosofico-deliberativi - singurii susceptibili să fie acceptați de public în orizontul mental argumentativ. Știință s-a afirmat așadar că funcție preeminenta a umanismului, indiferent dacă a fost înțeleasă că demers analitic asupra materiei, sau ca formă de cunoaștere logică a rațiunii naturale și legității universale 1. Prin știință individul se elibera de ignoranța, iar prin aplicațiile tehnice ale acesteia surmonta o parte din
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tratate că opinii, ca puncte de vedere sub semnul relativului, asadar promovarea lor în practică ținea de opțiunea fiecăruia, nicidecum de vreun imperativ obiectiv. Situația s-a schimbat însă din momentul în care știința însăși a început să invalideze presupozițiile umanismului, care se vedea acum contestat cu propriul instrument de certificare. Drept urmare, critică democrației a putut să revendice în imaginarul public dimensiunea epistemică a conformității cu adevărul natural, impozabil tuturor dincolo de afinitățile subiective. În acest sens, un rol important a revenit
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
valorificat și el conceptul analitic de complex afectiv, susținând existența unei mișcări psihice compensatorii necesare între sentimentul de inferioritate și cel de superioritate, care se traducea prin afirmarea subiectivă a telului biruinței și a dispoziției de atac9. Este adevărat, criticii umanismului democratic nu și-au asumat niciodată explicit psihanaliza. În special autorii de inspirație creștină îi reproșau pansexualismul, deși nu ar fi fost exclus ca pe calea teoriei sexuale să ajungă tocmai la concupiscenta universală despre care amintea altădată Konstantin Leontiev
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
potrivit eticii autoritare descrisă de Erich Fromm 14. Ascensiunea dreptei a fost intermediata printr-o serie de împrejurări politice și economice, însă e la fel de clar că noul context de reprezentări i-a oferit mediul atitudinal și de așteptare favorabil. Criză umanismului a fost echivalata cu disoluția civilizației europene moderne, receptata fie că declin al Occidentului (Oswald Spengler), fie că început al unui nou ev mediu (Nikolai Berdiaev). Antiumanismul a cunoscut inclusiv o ipostază tehnicista, sub influența lui Filippo Tommaso Marinetti, care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ipostază tehnicista, sub influența lui Filippo Tommaso Marinetti, care păstra din modernitate vocația mecanizării dar în detrimentul individualității singulare, anulată astfel prin reificare 15. Cu toate acestea, procesul s-a dovedit reversibil, în sensul că modernitatea s-a menținut prin reafirmarea umanismului, care s-a repercutat încă o dată în teoria și practica politică. Resurgența umanismului în conștiința colectivă a survenit pe două filoane: ideologic și științific, rezultând așadar o specie de umanism formal sau juridic, alături de o altă variantă, fondată pe conținutul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]