462 matches
-
romancierului român. Dar Rebreanu era, ca și alți scriitori români, la început. El nu voia să facă doar literatură, el voia să educe. El ambiționa să ofere un model uman într-o țară ce și-a împlinit visul. Umanizarea omului, umanizarea literaturii devin proiecte cu bătaie lungă, la fel de importante ca făurirea unei culturi naționale majore. Rebreanu a simțit mereu amenințarea "celuilalt drum". El ascultă, cu neliniștită curiozitate, vocile interioare ale Ființei. În fiecare dintre cărțile lui vom descoperi un șir de
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
călca în picioare. O primă țintă: Dumnezeu. Are loc o descensiune a Creatorului în creație, una dură, violentînd solemnitatea sacerdotală ca și orice figurare a onorabilelor simțăminte. Imaginea Sa evanghelică e scurtcircuitată. Poetul se silește a-L tîrî într-o umanizare nu doar prozaică, „democratizată” („cristosul meu a învățat să iubească mersul cu autobuzul/ în fiecare dimineață/ după ora cinci”), ci și decăzută, desfigurată de mînie, sexualizată: „dumnezeului meu i s-a oferit dreptul la umanitate/ aici a învățat să-și
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
pungii par mai largi decât punga însăși! Marele avantaj e că, în felul acesta, stridențele sunt estompate, disonanțele devin parte a discursului și subiectivismele sunt absorbite de Marea Structură. Gândul din spatele fiecărui eseu (insist asupra formulei alese de editori) este umanizarea discursului literar și, atunci când e posibil, asumarea unei perspective subiective. Ambele situații sunt frecvent întâlnite. Capitolul „5 august 1850. Un grup de scriitori cheflii urcă Monument Mountain" debutează în notă confesivă: „Călătoria în sus și în jos pe Monument Mountain
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
originii aristocrate. Textul mi se pare valoros nu atât pentru latura literară - Regina Maria nu este nici pe departe o scriitoare voită -, nici măcar ca document istoric (consemnările diplomatice sau descriptiv-politice sunt puține și destul de șterse), ci pentru acțiunea firească de umanizare a detaliilor. Din scrisul ei reiese limpede personalitatea, controlată - poate mai mult decât alții - și severă, dotată cu o privire corectoare îndreptată în permanență în interior, în special în relațiile cu marile instanțe ale vremii. De pildă, la întâlnirile diplomatice
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
aspectul care se vede. Pe un plan mai subtil - accesibil însă tuturor, cel puțin datorită filmelor SF - se produce o mistificare pe cât de vulgară, pe atât de absurdă. Cu sau fără premeditare, din prostie sau materialism extrem, se ajunge la umanizarea calculatorului/robotului. Capacitatea enormă de calcul și memorie a componentelor moderne, împreună cu mecanismele de reacție, caracteristice organismelor vii și reproductibile tehnic i-au condus pe unii la convingerea că inteligența, conștiința chiar, ar putea fi reconstruibile de către om. Această sinestezie
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
în patetisme sau în clișee hollywoodiene, încercînd totodată să rămîi fidel documentului și să nu aluneci prea adînc în groapa ficțiunii. Recentului film al lui Oliver Hirschbiegel, Ultimile zile ale lui Hitler ( Der Untergang), i s-a reproșat o excesivă umanizare a protagonistului în dauna adevărului istoric. Ceea ce nu înțeleg cei care au formulat obiecții de acest tip e că cinematografia, ca și literatura, funcționează după alte legi decît cele ale perfectei adecvări la adevărul istoric. O dată prins în rama ficțională
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
divin care, imediat atins, face ca lumea valorilor spirituale să devină cunoaștere și viziune. Cred că trebuie să pornim toți de la acest adevăr primordial, întrucât actul de a înțelege arta prin frumos, cere trăire, sensibilitate, elevație, bogăție și frumusețe interioară - umanizarea tuturor stărilor, chiar și a celor tenebroase, faustice, întunecate, care răpesc din demnitatea de a ne numi oameni...". Există o vorbă, cu care, în copilărie, erau trimiși la colț cei care băteau câmpii din cale afară: "Dacă tăceai, filozof rămâneai
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
sunt ilustrative pentru maniera în care Vladimir Streinu concepe critica și istoria literară.” (p. 11). Numai că, deși îl contrazice pe Șerban Cioculescu - care vorbea de distanța și răceala criticului Vladimir Streinu -, îngrijitoarea ediției nu pare a observa că nu „umanizarea discursului” este responsabilă de adecvarea metodelor la obiectul de studiu, evidentă în Clasicii noștri. Streinu este, fără discuție, un istoric literar modern, personal, în sensul subiectivității asumate (pe care o recomanda Călinescu), dar impersonal, rece, în raport cu metodele de lectură. Mai
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
devenind, aparent, un om (mai) bun, ceea ce în limbajul democrației americane se traduce prin toleranță. Educația sentimentală a lui Aladeen, dictatorul deposedat de funcție și înlocuit de una dintre sosiile sale manipulată de un intrigant, Tamir (Ben Kingsley), conduce la umanizarea sa, la domesticirea sa. Zoey constituie expresia deplină a culturii americane, o încarnează, astfel că Aladeen poartă un dialog cu alteritatea maximă, cu dușmanul ireconciliabil prezentat într-o formă care face însă să treacă mesajul democratic. Dar să revenim la
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
spus Găinușă. Totodată, Mihai Găinușă a subliniat că ediția specială a "Cronicii Cârcotașilor" difuzată miercuri seară la Prima TV nu va avea scopul de a-l apăra pe Șerban Huidu. Nu este vorba despre apărarea lui Șerban Huidu sau despre umanizarea lui. Este vorba despre viitorul «Cronicii Cârcotașilor» și al echipei, fără Șerban Huidu", a explicat Mihai Găinușă. Întrebat dacă din 2 noiembrie emisiunea "Cronica Cârcotașilor" își va relua formatul cu care și-a obișnuit telespectatorii, Mihai Găinușă a spus: "Eu
Ediţie specială "Cronica Cârcotaşilor". Se va vorbi despre viitorul emisiunii fără Huidu () [Corola-journal/Journalistic/24842_a_26167]
-
un proces de conștiință conform căruia nu totul este permis și că nu putem face tot ce ne trece prin cap”, specifică Papa. „În schimb, acesta nu este modul cel mai potrivit de a combate SIDA. Este nevoie de o umanizare a sexualității”, continuă Benedict. Pe 17 martie 2009, Papa a realizat prima sa vizita apostolică în Africa. Declara atunci că SIDA nu se poate combate prin distribuirea de prezervative, ba mai mult, această măsură creează și mai multe probleme. În
Papa Benedict: Prostituatele pot face sex cu prezervativ () [Corola-journal/Journalistic/61693_a_63018]
-
momente, liderul catolic îndemna populația africană la abstinență. „Atunci când o prostituată folosește prezervativul, acesta poate constitui primul pas înspre moralitate, un prim act de responsabilitate.” „ Prezervativul nu este modul cel mai potrivit de a combate SIDA. Este nevoie de o umanizare a sexualității.” „Faptele de pedofilie nu m-au surprins atât de mult. Ca prefect al Congregației a Doctrinei și Credinței, m-am ocupat de cazurile din America de Nord. Am observat cum se înmulțeau și cazurile din Irlanda. Dar dimensiunile pe care
Papa Benedict: Prostituatele pot face sex cu prezervativ () [Corola-journal/Journalistic/61693_a_63018]
-
își propune o iubire ideală în felul unui pariu cu sine aidoma celui al lui Gelu Ruscanu, un fascinat al unei idei decorporalizate: "iubirea lui Fred e inumană ca și dreptatea acestuia din urmă". Premisa simțămîntului său e însă o umanizare a fețelor mărunte ale concretului, a detaliilor a căror semnificație se prezintă exacerbată parcă pentru a reliefa intangibilitatea Ideii: "Așa se explică tabieturile, capriciile, toanele înșirate pe pagini întregi: ŤLipsea sifonul și asta m-a înfuriat arzătorť. întîmplarea cu musca
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
obiectelor expuse pe ecranul televizorului). Efectul aproape halucinogen al acestei trăiri în spațiile zise "virtuale" din C, de pe "sticla" lui, poate fi chiar devastator asupra psihicului unor adolescenți atrași treptat de mirajul unui "mediu" (mijloc de comunicare) devenit un drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
unui "mediu" (mijloc de comunicare) devenit un drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
societatea tradițională. Începutul unei prietenii nu se mai traduce eventual prin rostirea numelui de buletin și a unei strângeri de mână, ci prin dezvăluirea identității de messenger sau a adresei de skype care permite întâlnirea pe net. Momentul lor de umanizare se petrece în fața computerului. Evoluăm către o lume a siguraticilor conectați digital. Când se vor putea transmite și sentimentele dincolo de ecranului computerului, omul virtual va fi desăvârșit.
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
acest creator reprezintă «ridicarea vălurilor» de pe «chipul necunoscut al existenței». Totul îi iese, iar noi asistăm la experiența sa vertiginoasă cu sufletul la gură." (pp. 27-28) Dacă nu greșesc, avem de-a face, aici, cu o internalizare și implicit o umanizare a ceea ce, în matematici, René Thom a numit „teoria catastrofelor". Aceasta e doar prima parte a scenariului, cea așa-zicând optimistă. Îi urmează, justificată prin intermediul unui faimos concept al lui Blaga, cenzura: „Apoi, când creatorul era foarte aproape de a ne
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
e terre (1930, Ape și pământuri), Oboe sommerso (1932, Oboi scufundat), Erato e Appólion (1936), pentru ca mai apoi, spre sfârșitul anilor patruzeci ai veacului trecut, să-l renege sistematic, atât prin eseuri-manifest, cât și prin volume ulterioare de poezii. O „umanizare” similară va cunoaște poezia unui Alfonso Gatto, Mario Luzi, Piero Bigongiari și Carlo Betocchi, protagoniști ai ermetismului anilor treizeci-patruzeci (cu epicentrul la Florența, Roma, Milano) alături de care pot fi plasați Leonardo Sinisgalli și Libero de Libero. La Sereni însă, spre deosebire de
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
sub egida UNESCO, a fost finalizat în Timișoara. În felul acesta, municipiul a devenit prima localitate din România și zona de est a Europei cuprinsă în ambițiosul proiect inițiat de Klaus Klinger din Düsseldorf. Obiectivul proiectului îl reprezintă înfrumusețarea și umanizarea spațiilor urbane prin acoperirea cu lucrări monumentale. În Timișoara a fost pictat un perete de 120 mp, aflat pe str. Traian Lalescu. O porțiune din gardul stadionului pulsează acum în culori vii și este acoperită de scene stilizate din viața
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
deceniului al șaptelea, ci de interdicția de la începutul anilor '40. Clivajul trebuie căutat, în viziunea mea, între etapele imediat succesive. Adică între ceea ce inteligentul debutant opera cu răceală de chirurg și ceea ce îmblânzitul eseist ajungea să prețuiască printr-o neașteptată umanizare a subiectului. Într-un fel, Steinhardt își rescrie, după ani, o parte dintre incisivele luări de poziție. Oricine poate observa, chiar fără să ducă de la un capăt la altul cartea - deși eu unul recomand acest exercițiu cultural - că, de pildă
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
fi oricând ciuruită (cu oarece folos) de mecanismele (auto)reflexivității. Adultul grav și responsabil, cărturar pedant, dar liber de prejudecăți și gata de aparteuri șocante (rebel fără pauză se descrie el însuși), prozator, adică „un mincinos cu har”, deținând arta umanizării portretelor, Pecican este un spirit ludic înclinat să relativizeze morga plină de sine a dogmelor prin copilărire perpetuă, să arate cu degetul goliciunea împăratului și să-i împrumute o uluitoare, în veșnică mișcare garderobă. Viața este o „gelatină dospind idei
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
ca marca de scrisoare și din prea multă bunăvoință îi încurcă toate socotelile. Iar Ruby nu știe cum să se scape de această prietenie cu de-a sila, pe care, în final, evident, o va accepta ca un semn al umanizării sale. Pe scurt, relația dintre Ruby și Quentin nu se pune în termeni de superioritate sau de depedență a unuia dintre ei. Este vorba mai degrabă despre o nonrelație pentru că cei doi aparțin unor universuri mentale diferite, despre un hiatus
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
cine a inventat motanul/ și de ce încap în el/ atâtea piramide/ de ce «pisica verde/ proaspătă ca iarba»/ vine la el să-l întrebe despre perși” (versul citat îi aparține lui Virgil Mazilescu). Personaj central al casei, motanul se antropomorfozează - dar umanizarea lui e reflex pur livresc, o contopire cu actul scrierii. Onirism trăit cu ochii deschiși, existența pisicii devine mărturia - prima și ultima - a felului în care se naște poemul. Eustache e doar un alt nume al inspirației poetice, o trompă
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
țară și Muzeul Național de Artă din București - ultimul și sub presiunea unor factori exteriori - au spart această cutumă, că el ar putea expune în spațiul, sacralizat abuziv prin noncomunicare, al Muzeului. Pot fi amintiți aici, ca agenți ai acestei umanizări a spațiului muzeal, în primul rînd tinerii muzeografi și critici de artă, convertiți rapid la curatoriat, din cîteva mari centre culturale românești: Ileana Pintilie, Timișoara, Ruxandra Balaci , București, Alexandru Lungu și Liviana Dan, Sibiu, Judit Angel și Adriana Pantazi, Arad
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
a unei generozități care e proba libertății spiritului. Aidoma marelui său prieten care a fost N. Steinhardt, Al. Paleologu deschide granițele culturii înspre omenesc, nu se teme de invazia de enormă, fertilă vitalitate a acestuia, socotind-o "un factor de umanizare": "Cît despre oamenii de cultură care sunt trufași, inumani și insensibili la sentimentele umane primare, cum sunt mila, iubirea sau alte sentimente de acest gen, eu contest că acești oameni sunt cu adevărat culți". În continuare, se face distincția între
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]