460 matches
-
inclus pe lista speciilor vulnerabile. Deși pescuitul comercial este una dintre cele mai importante cauze ale declinului înregistrat de această specie, se iau în calcul și alte cauze: poluare, boli, schimbări climatice, prădători naturali (balena ucigașă). O etapă nouă în umanizarea tundrei a fost stimulată de începerea cunoașterii și valorificării resurselor minerale de care dispune (aur, petrol). Goana după aurul din Yukon - din bazinul râului Klondike - a început în anul 1896 și a atras prospectori din toată lumea care au și început
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a fi însă și parte componentă a Uniunii Europene - lucru stabilit prin referendum de populația locală). Groenlanda formează astfel cel mai mare teritoriu dependent de pe Glob. Condițiile aspre mai ales din punct de vedere climatic și-au pus amprenta în umanizarea acestei insule, în care populația numără doar cca.57.000 locuitori, concentrați exclusiv în regiunile de țărm, cu precădere pe coasta vestică. Resursele naturale nu lipsesc în acest teritoriu, există resurse subsolice impresionante (uraniu, toriu - cel mai mare zăcământ din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
latitudine nordică). Linia de echilibru este la cca. 1200m. Peste 1/5 din suprafața insulei este protejată, prin parcurile naționale înființate, care includ, printre elementele ocrotite: 7 fiorduri, ghețari, un lac renumit (Lacul Hazen). În acest context al cadrului natural, umanizarea insulei este redusă, în anul 2006 populația insulei fiind de 146 locuitori, grupați în cele trei așezări omenești din insulă: Alert, Eureka, Grise Fiord. Insula Țara lui Baffin este cea mai mare insulă din Arhipelagul Arctic Canadian, întinzându-se pe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de forme glaciare ce abundă în zonă. Altitudinea maximă a reliefului este atinsă în Vârful Newton, 1713m și Vârful Perrier, 1712m. Țărmurile sunt festonate de numeroase fiorduri unele cu lungimi mari (Wijdefjorden - 108km, Isfjorden - 107km, Van Mijenfjorden - 83km). Legat de umanizarea acestor insule, alături de factorii naturali restrictivi în care includem și distanța mare față de uscatul continental european, putem vorbi și de o serie de factori de atractivitate, unii dintre ei conturând o serie de aspecte destul de ciudate. Astfel, în contextul în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
loc 224 teste nucleare, incluzând și cea mai puternică explozie nucleară a tuturor timpurilor din 30 octombrie 1961 (Bomba Țarului). Ultimul test nuclear s-a realizat în anul 1990. Realitățile de mai sus, combinate cu un climat aspru, au restricționat umanizarea acestor insule, care sunt populate doar de 2716 locuitori (2002), iar din aceștia doar cca.100 sunt băștinași (neneți). Aceștia încă se mai îndeletnicesc cu pescuitul, vânătoare de urși polari și foci etc. Arhipelagul Severnaia Zemlea separă Marea Kara (vest
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lemingi (cu densități de până la 500 indivizi pe km2 uneori), vulpea polară, renul. Un alt arhipelag din Rusia Arctică este Noua Siberie, care separă Marea Laptev de Marea Siberiei de Est și acoperă o suprafață de cca.38.000km2. Resurse, umanizare, probleme de mediu. Deși acoperă un spațiu imens, de la granița cu Norvegia și Finlanda în vest la Marea Bering în est, Rusia Arctică este foarte slab populată. Între populațiile băștinașe prezente aici se numără: ciukcii, neneții, evencii, inuiții, saami, care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
aceste balene se mai hrănesc și cu mici crustacei. Alte specii de balene care se pot întâlni în Oceanul Austral sunt: Balaenoptera borealis (cu un efectiv estimat la 70.000 indivizi) și Physeter macrocephalus (750.000 indivizi). IV.2.5. Umanizare. Resurse. Probleme de mediu. Oceanul Austral dispune de importante resurse, care, spre deosebire de cele ale Oceanului Arctic, sunt deocamdată puțin exploatate ca urmare a prevederilor Tratatului Antarctic. Între aceste resurse amintim: posibile resurse de petrol și gaze naturale în zonele de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se întâlnesc în insula Ross. Se hrănesc îndeosebi cu krill antarctic. Dintre păsările zburătoare, se pot întâlni: skua, petrelul uriaș (Macronectes giganteus), petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), o specie de pescăruș (Larus) și o specie de rândunică (Sterna). IV.3.7. UMANIZAREA ÎN ANTARCTICA Deși descoperit de la începutul secolulul XIX, continentul a fost neglijat până la începutul secolului XX, din cauza izolării, a condițiilor naturale ostile și a lipsei resurselor naturale exploatabile. Antarctica este astăzi singurul continent nepopulat și nu aparține nici unui stat. Deși
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
efectivele de focă de Baikal, din cauzele amintite). Ca urmare a dimensiunilor impresionante ale lacului, nu se pune deocamdată problema dispariției niciunei specii, însă, în cazul în care poluarea continuă, viitorul unor specii endemice devine incert. VI.1.3.3. Umanizarea Siberiei Ca urmare a condițiilor naturale restrictive (mai ales climatice), doar cca. 40 milioane de oameni populează acest imens spațiu asiatic, rezultând o densitate medie de cca. 3 locuitori/km2. Multă vreme teritoriul Siberiei a rămas în mare măsură nepopulat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
caracterului lor de deus pluviosus, se află într-un proces neîncetat de asimilare de funcții, atribute și prestigii, inițial străine lor (ELIADE 1992, 83-84). Îndrăznim astfel să afirmăm că diferitele forme de reprezentare a imaginii taurului stau mărturie unei continue „umanizări” a figurii acolitului masculin, trădând, totodată, și o multiplicare și diversificare a ritualurilor dedicate acestuia. Din acest punct se impune și discutarea evoluției încărcăturii simbolice a imaginii taurului. După cum am afirmat deja, la origine aceasta pare să fi fost legată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
câmpiile familiare. Însă munții albi vor reapărea în Secolul Luminilor, cu zăpezile și crevasele lor, în cărți și în tablouri. De vreme ce sacrul este în mod logic legat de o anumită limitare a spațiului, desacralizarea lumii trece prin dezîngrădirea optică. Adică umanizarea prin ochi a spațiilor inumane, socotite până atunci invizibile. Renașterea inventase vederea de detaliu și de ansamblu, plus perspectiva. Luminile inventează vederea circulară și panoramică, plus Marea și Muntele. Înfricoșătorul poate acum să se retragă, lăsând loc pentru sublimul ghețarilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
relațiilor concrete de a se atașa unei anumite colectivități umane, generând În cazul În speță anxietate, cu izvorul În teama permanentă de a nu pierde obiectul, persoană, familie, neam sau o idee abstractă supravalorizată. Mecanismele Eului au o evoluție favorabilă. Umanizarea activă, de tip masculin, a sexualității. Senzualitatea de tip paroxistic cu faze de descărcare și reacumulare. Trăsături accentuate pe tipologia Leonhardt: Exaltat, Anxios, Ciclotim, Hiperexact, Distimic. Într-un fel, un profil psihologic caracteristic mediei populației. Dinclo de oglindă Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fără a se rosti acestea fiecare preîntîmpinîndu-și riscul cu motivări juridice În favoarea legii, eventual În elogiile ei, ca un fum de acoperire - am văzut asemenea hotărîri - pentru ca apoi s-o demonteze, luminînd-o cu justificarea pretinsei ocrotiri individuale, ajungîndu-se astfel la umanizarea raporturilor juridice și sociale, pe care legea nu le avusese În vedere În finalitate adică În ceea ce se cheamă scopul ei. - Bine că s-a nimerit să ies la pensie cînd a trebuit, Încheie el. De un pensionar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
umaniste este legată indisolubil de litterae, mijloc prin care omul se descoperă pe sine, își dezvoltă toate facultățile și dobândește toate virtuțile.” Literele și definiția omului complet se confundă. Literatura este expresia totală a aspirațiilor omului, simbol al spiritualității și umanizării integrale. La această demnitate literatura nu mai fusese ridicată și nici nu o va mai atinge până în ziua de azi. Renașterea și umanismul rămân perioada sa de mare vitalitate și glorie. Apoi, treptat, ideea se clasicizează și se academizează. Epoca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor, în ambele sensuri: totalitatea cunoștințelor și totalitatea scrierilor. Idealul continuă să fie enciclopedia. Nu lipsesc finalitățile etico psihologice: civilizarea și mai ales umanizarea ființei. Un real progres îl reprezintă tendința de specificizare și valorizare a literaturii pe linia opere, scrieri, autori. Literele simt în această perioadă nevoia unor determinări mult mai precise în funcție de timp și loc, de condițiile istorice de dezvoltare și manifestare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din programul iluminist. „Cultura literelor” este frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare și sub aspectul scientizării culturii, ceea ce introduce o nuanță nouă prin dezvoltarea vocabularului științific Literatura constituie fie o parte a științelor, fie unul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor simboluri distinctive. 4. Tendința spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aparte sfetnicului său de taină Maximilian : „Ce părere ai ? Eu cred că ne-a dominat”. „Da, maiestate”, răspunde fără să stea pe gânduri Maximilian, „v-a dominat”. Înzestrat cu instinct comercial, regizorul Nicolaescu face și el un gest disperat întru umanizarea schemei propagandistice Mihai Titus. Îi solicită lui Ceaușescu introducerea unor secvențe erotice ale eroului cu frumoasa Rossana (Irina Gărdescu). Secretarul general rămâne inflexibil : „Și eu sunt sensibil, ca și dumneavoastră și vreau să vă spun cum simt eu. Eu sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca niște fâșii paralele ...” 2. Această vale îngustă de forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de vedere, [al gradului de umanizare] sunt culoarele de vale, cu bazinete de tip depresionar, în cadrul cărora treptele genetice de relief în sens linear (alungit) dau o anumită orientare drenajului hidrografic și un specific deplasării maselor de aer” <footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa se poate explica mai ales și pătrunderea procesului de umanizare dincolo de limitele depresiunilor. Putem vorbi de un cadru funcțional favorizant al unei continue extinderi a umanizării în arealul montan, într-un proces permanent de roire, ce depășește cu mult limitele condiționate de o serie de factori cum sunt: altitudinea și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
intensă valorificare, atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa se poate explica mai ales și pătrunderea procesului de umanizare dincolo de limitele depresiunilor. Putem vorbi de un cadru funcțional favorizant al unei continue extinderi a umanizării în arealul montan, într-un proces permanent de roire, ce depășește cu mult limitele condiționate de o serie de factori cum sunt: altitudinea și morfologia reliefului, particularitățile topoclimatice, condițiile de ordin piedo-foto-geografice <footnote Vasile S. Cucu, op.cit., p. 35. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pictorului asupra obiectelor ne frapează prin exactitatea în redarea lor, privind ansamblul nu vom rămâne doar la această constatare. Pentru fiecare obiect sau parte a tabloului artistul a transferat câte puțin din starea sa interior-umană, deschizând un subtil orizont de umanizare a formelor și obiectelor. De exemplu, vasul de porțelan vertical și semeț nu-l vom percepe doar prin frumusețea materială în sine, redată cu măiestrie, ci vom descoperi în totalitatea formei sale o atitudine umană, măreață, protectoare și mândră în raport cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mijloacele posibile (prin intermediul conținuturilor, prin relația cu elevii, prin modelul pe care îl oferă, prin limbajul adoptat, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare desfășurate cu elevii). Departe de a fi doar un simplu demers didacticist, educația moral-religioasă ar trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Religia propune elevului noțiuni care trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a-l determina să acționeze nu doar pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iar infirmarea generând un conflict de rol. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului. Fiecare copil trebuie văzut ca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]