1,883 matches
-
etanol /33/. În jurul anului 1963 Millar și colaboratorii /67/ au efectuat studii de umflare în solvenți buni pentru copolimerii St-DVB pentru a stabili deosebirile dintre copolimerii cu toluen drept diluant și cei convenționali preparați în absența diluanților. Din comportarea la umflare în toluen a copolimerilor modificați cu solvent, Millar stabilește următoarea relație empirică: (48) unde: Ux — reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pune în evidență neomogenitatea porozității copolimerilor macroporoși. Astfel, se consideră că porii pot fi împărțiți convențional în trei grupe: macroporii — care adsorb atât toluenul cât și ciclohexanul fără să-și mărească volumul (Vmacro); microporii — porii care apar în copolimer în urma umflării lui în toluen (Vmicro); porii medii — care adsorb toluenul și ciclohexanul și își modifică volumul în ambii solvenți (Vmed). Caracterizarea schimbătorilor de ioni Posibilitățile de utilizare a schimbătorilor de ioni de tip standard pentru reținerea substanțelor organice din diverse medii
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
adsorb toluenul și ciclohexanul și își modifică volumul în ambii solvenți (Vmed). Caracterizarea schimbătorilor de ioni Posibilitățile de utilizare a schimbătorilor de ioni de tip standard pentru reținerea substanțelor organice din diverse medii sunt legate direct de capacitatea lor de umflare în mediul respectiv /19,72,73/. Această caracteristică absolut necesară pentru acest tip de schimbător depinde de structura rețelei tridimensionale, adică de flexibilitatea catenelor macromoleculare, de numărul grupelor ionogene și de gradul lor de ionizare. Prin umflare se realizează microcanale
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
capacitatea lor de umflare în mediul respectiv /19,72,73/. Această caracteristică absolut necesară pentru acest tip de schimbător depinde de structura rețelei tridimensionale, adică de flexibilitatea catenelor macromoleculare, de numărul grupelor ionogene și de gradul lor de ionizare. Prin umflare se realizează microcanale în care vor pătrunde numai ionii ale căror dimensiuni sunt mai mici sau cel mult egale cu ale acestor microcanale. Dimensiunile microporilor creați prin umflare vor fi cu atât mai mari cu cât s a utilizat mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
macromoleculare, de numărul grupelor ionogene și de gradul lor de ionizare. Prin umflare se realizează microcanale în care vor pătrunde numai ionii ale căror dimensiuni sunt mai mici sau cel mult egale cu ale acestor microcanale. Dimensiunile microporilor creați prin umflare vor fi cu atât mai mari cu cât s a utilizat mai puțin agent de reticulare la obținerea rețelei tridimensionale /74,75/. În cazul mediilor nepolare schimbătorii de ioni de tip standard sau gel nu pot fi utilizați pentru îndepărtarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai frecvent /17,36,76,85,86/. Reținerile de apă depind de gradul de reticulare și de natura diluantului folosit în sinteza copolimerilor suport.. Când un schimbător de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
asupra morfologiei cationiților macroporoși prin microscopie electronică. schimbător umflat și d0 diametrul perlei în stare uscată. Ambele mărimi s-au determinat prin microscopie optică. Din compararea microfotografiilor electronice ale cationiților în stare uscată și umflată se remarcă faptul că prin umflare are loc o distrugere parțială Horak și colab. /117/ au aplicat această metodă în cazul copolimerilor glicidilmetacrilat etilenglicoldimetacrilat (GMAEGDMA) modificați cu polistiren sau toluen și au obținut pentru particulele polimerice preparate în prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se realizează prin includerea perlelor de schimbători de ioni într-un mediu care trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să nu reacționeze chimic cu perlele, să nu afecteze porozitatea perlelor prin umflare, să aibă o duritate comparabilă cu a rășinii. Caracterizarea prin 13C-RMN La momentul actual, RMN în stare solidă este unul din instrumentele cele mai utilizate în scopul elucidării structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN oferă informații asupra
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
este semnificativ numai pentru bursa respectivă, nefiind posibile comparații internaționale, deoarece normele de contabilizare sunt diferite de la o țară la alta, normele de impozitare diferă, iar metodele de camuflare a profitului sunt o practică generală, dar diferită pentru fiecare țară (umflarea amortismentelor, a rezervelor etc.). În S.U.A., indicele Dow Jones a avut mai multe ipostaze (pentru industrie, cu 30 mari întreprinderi industriale, pentru transport, cu 20 firme, pentru utilități, cu 15 firme). Indicele Dow Jones Industrial a rămas, prin tradiție, cel
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe rând, apoi una sub altă, se mișcă buzele în stânga și în dreapta, apoi se rotesc); exerciții de gimnastică pentru limbaj (suptul obrajelor printre masele, rânjetul, buzele se întind puternic pe ambele părți, în sus, odată cu comprimarea obrajilor și dezvelirea dinților; umflarea obrajilor pe rând, în timpul acestor exerciții se pot pronunța diferite sunete); exerciții pentru gimnastică limbii (scoaterea limbii din gură, în formă de lopată, în poziție orizontală și strângerea ei între dinți); implementarea unui regim nou de viață, o alimentație sănătoasă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mișcări de sugere a obrajilor, miscări de țuguiere a buzelor, mișcări de intindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumanare, în balon, morișca, mișcări de aburire a oglinzii, mișcări de umflare a obrajilor; exerciții pentru vălul palatin: exerciții de imitare a căscatului, exerciții de imitare a înghițitului, a tusei, mișcări de deglutiție. Educarea respirației este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare și urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mișcări de sugere a obrajilor, mișcări de țuguiere a buzelor, mișcări de întindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumânare, în balon, morișca, mișcări de aburire a oglinzii, mișcări de umflare a obrajilor; exerciții pentru vălul palatin: exerciții de imitare a căscatului, exerciții de imitare a înghițitului, a tusei, mișcări de deglutiție. Educarea respirației este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare și urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
s-a încercat crearea unui climat afectiv pozitiv pentru desfașurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. S-au efectuat exerciții generale de gimnastică a aparatului articulator pentru mobilitatea feței: exerciții de clipire a ochilor, concomitent, apoi alternativ, umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire, suptul obrajilor, precum și exerciții pentru gimnastica maxilarelor: închidere și deschidere a gurii, liber și cu rezistență, pentru gimnastica buzelor și limbii: sugerea cu buzele strâns lipite, scoaterea și retragerea rapidă a limbii. S-au efectuat
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
aspectul vorbirii. Din această cauză s-a insistat destul de mult pe echilibrarea raportului inspir - expir și a acurateții pronunției. S-au efectuat exerciții generale de gimnastică a aparatului articulator pentru mobilitatea feței: exerciții de clipire a ochilor, concomitent, apoi alternativ, umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire, suptul obrajilor, precum și exerciții pentru gimnastica maxilarelor: închidere și deschidere a gurii, liber și cu rezistență, pentru gimnastica buzelor și limbii: sugerea cu buzele strâns lipte, scoaterea și retragerea rapidă a limbii. S-au efectuat
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
precedată de îmbibare; difuzia macromoleculelor este lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile moleculelor solventului și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea moleculelor solventului în polimer și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile moleculelor solventului și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea moleculelor solventului în polimer și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
atunci când concentrația particulelor este mare în precipitatul obținut, numit coagel și o structură afânată când concentrația particulelor este mică în precipitat, numit liogel. Liogelurile au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichid, suferind și ele fenomenul de umflare: rețeaua afânată formată prin alipirea capetelor particulelor sub forma unui schelet format din particule lungi filiforme (figura 27), sub acțiunea moleculelor de lichid ce pătrund în ochiurile ei își mărește volumul ca urmare a sensibilității moleculelor și ca urmare liogelul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
capetelor particulelor sub forma unui schelet format din particule lungi filiforme (figura 27), sub acțiunea moleculelor de lichid ce pătrund în ochiurile ei își mărește volumul ca urmare a sensibilității moleculelor și ca urmare liogelul se umflă. Ca și dizolvarea, umflarea este un fenomen selectiv, aceasta având loc numai în anumite lichide. Cantitatea de lichid absorbită într-un anumit stadiu de îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
umflă. Ca și dizolvarea, umflarea este un fenomen selectiv, aceasta având loc numai în anumite lichide. Cantitatea de lichid absorbită într-un anumit stadiu de îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fenomen selectiv, aceasta având loc numai în anumite lichide. Cantitatea de lichid absorbită într-un anumit stadiu de îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
absorbită într-un anumit stadiu de îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]