8,223 matches
-
mama, Mansi Barberis, care era profesor de canto la Conservator și compozitoare. Nu aveam chemare. În familia dinspre mama erau mulți artiști: verișoară ei primară era pianista și compozitoarea Rodica Sutu, un alt văr primar era actorul Jules Cazaban, un unchi al ei era scriitorul Alexandru Cazaban. Erau de asemenea mulți arhitecți, de exemplu François Cazaban, stră-străbunicul mamei, care a venit din Franța la Iași, la mijlocul secolului trecut, si a rămas acolo, făcînd proiecte pentru importante monumente ale acestui oraș. Am
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
și, oricît aș fi tras de ea, pîna mă dădeau lacrimile, nu se lasă, o ținea un fel de hîrtiuța albicioasa. Începuse să mă usture și am ascuns-o la loc. N-aveam nici o explicație. Dar, la urma urmei, daca unchiul Tibi avea chelie, domnul Făinaru la fel, de ce n-ar exista și putulici din astea? A pescuit dintr-un buzunar o fondanta cam nisipoasa, dar era din acelea în poleiala roșie, care poți s-o întinzi cu unghia și s-
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
ușa, soarele făcea deja o baltă pe parchet și tot ce era dincolo de ea mi se părea cețos și fără substanță. Puseseră față aceea pe care o avea mami de la mama ei și pe care o întindeau numai cînd venea unchiul Tibi și unchiul Sandu și urcă lume multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
deja o baltă pe parchet și tot ce era dincolo de ea mi se părea cețos și fără substanță. Puseseră față aceea pe care o avea mami de la mama ei și pe care o întindeau numai cînd venea unchiul Tibi și unchiul Sandu și urcă lume multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-ar fi plăcut
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci intervine salvator un unchi (evocatul, în memorii, unchiul Mitache), cu ai cărui bani ajunge la Calcutta. Își păstrează bunul obicei de a-și face notații în jurnal, care, apoi, publicat, mai întîi în presă ca atare sau în foiletoane caracteristice, a reconstituit acest itinerariu
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci intervine salvator un unchi (evocatul, în memorii, unchiul Mitache), cu ai cărui bani ajunge la Calcutta. Își păstrează bunul obicei de a-și face notații în jurnal, care, apoi, publicat, mai întîi în presă ca atare sau în foiletoane caracteristice, a reconstituit acest itinerariu extraordinar, în cartea, din
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
a face în nici un chip cu ideea de societate democratică. Evident, nu e vina lor. Ei pornesc de la experiența empirica: daca bunica are liber pe tramvai, dacă mama plătește reducere la curent, daca tata a primit apartament pe gratis, daca unchiul Gogu are apă pe conducta separată, atunci de ce eu, urmașul lor, să nu am măcar o parte din aceste avantaje? Liderii studenților (că și liderii de sindicat, de altfel) nu înțeleg că privilegiile smulse în momente de slăbiciune, prin șantaj
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
maestrului. Imaginea bonomiei comunicative, a generozității potopitoare, am ăntâlnit-o an dăruirea sufletește angajată a muzicienilor Orchestrei Naționale Radio, cea a dirijorului Ilarion Ionescu Galați, ăn cantul sensibil iluminat al tinerilor soliști descendenți ai maestrului, anume micuța pianista Charlotte Coulaud, a unchiului acesteia și nepotul maestrului, captivantul violonist Constantin Cotin Bobescu. A fost un concert de familie adresat familiei celei mari a melomanilor care al iubesc pe maestrul Constantin Bobescu pentru căldură cu care a știut să ăncălzească fiecare gest al relației
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
nepotul, prin mama, al celor trei frați Brătianu (Ionel, Vintilă și Constantin-Dinu), oameni avuți și cu putere politică potențială iar copilul se ănvărtea an tovărășia lor, la moșiile Florica sau Tigveni, spunându-i celui ce va deveni atotputernicul Ionel Brătianu, unchiul Tititi, cu care, pe la zece-cincisprezece ani, făcea extraordinare excursii prin Bucegi sau Retezat. an august 1903 mai trăia bunica să Pia Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu, căreia ai scria, colectând de la toți cărți poștale ilustrate, pasiunea să de copil
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
și bureți lăptoși. Astăzi dimineață, tot cu trăsurica, am facut o plimbare prea frumoasă ajungând aproape de Valea Mare". Și, firește, nu lipseau vacanțele la mare, de unde, ăn iunie 1902, ai scria bunicii. an iunie 1904 făcea excursii cu "otomobilul" cu unchiul Ionel Brătianu și alte personaje, timp de trei zile, ăntreprinzănd și ascensiuni. Din decembrie 1905 (viitorul poet avea 14 ani) a venit vremea studiilor. Mama să se deplasează la Paris, pregătește un ăncăpător apartament pentru cei trei copii, si Ion
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
după ultima modă. Studiau el, sora să Pia și fratele său Nicolae, cu profesori an particular pentru a putea face față rigorilor ilustrului liceu parizian. Aveau parte, și aici, de excursii, cum a fost cea din 1906, la Wiesbaden cu unchii Ionel și Vintilă, care le dăruiseră copiilor și un gramofon cu plăci iar an 1907 ăntreprind o excursie, cu bunica și lelița Pia Brătianu (confidenta epistolara), la Karlsbad. De altfel, din 1906, cei doi mici frați Pillat aveau un automobil
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
spună an Istoria literaturii că a fost "unul din momentele lirice fundamentale de după război". Dar până an 1923, poetul a știut să se poarte cu omenească grijă față de Macedonski, mereu trăind la liziera mizeriei, știind să-l capaciteze chiar pe unchiul său Ionel Brătianu, care, ăn 1916, ai acorda bătrânului poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
ăncrezător, ca "ceea ce mă interesează e refacerea morală - trebuie să schimbăm caracterul ănsusi al clasei noastre culte. Dacă atât ne-am alege după război și tot ar fi un mare bine". an timpul Conferinței de pace de la Paris din 1919-1920 unchiul său Ionel al numește secretar al lui Vaida Voevod, care reprezenta, acolo, Ardealul. Se achită conștiincios de ăndatoriri dar se gândește serios la rostul viitoarei sale cariere. La Paris fiind și an primăvară lui 1920 se gândea să-și ia
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
ăn 1925, doi ani după acel tulburător volum care al impune definitiv că poet de inspirație tradiționalista, Ion Pillat devine deputat liberal de Dorohoi. Era, poate deputat, anca din 1922, când țara era condusă de PNL de sub șefia atotputernicului sau unchi Ionel Brătianu. Și această guvernare a durat până an 29 martie 1926. A izbutit să se aleagă deputat și an 1926 sub guvernul generalului Al. Averescu, ănvingănd, deci, majoritățile din județ. Și a candidat, tot aici, si an 1928, sub
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Ardeal. Celălalt memorialist, Zaharia Boilă, tot nepot de sora, unul dintre cei doi nepoți (dar mai atenuat decît fratele său Romulus Boilă) care i-au adus mari daune morale lui Maniu, ei fiind acuzați că operează diferite manopere financiare în numele unchiului lor (Romulus Boilă în afacerea Skoda pentru consistentele comisioane încasate de la firma cehoslovaca, regele și alții voind, pentru asta, să-l lovească pe Maniu, făcîndu-l pe el vinovat direct). Zaharia Boilă mărturisește, sincer, că nu i-a fost lui Maniu
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
mai prelungit, pentru scurtă vreme, regelui viața. Iată, deci, ca și la casele cele mai înalte poate domni confuzia asupra unui diagnostic medical. Însemnările memorialistice ale lui Ion I.C. Brătianu, publicate în acest volum, evocă exclusiv familia sa, cu precădere unchii. Cele mai interesante pagini sînt cele care fixează modul și momentul cînd conacul de la Florica a devenit așezămînt casnic al lui I. C. Brătianu, cel bătrîn. Un viitor monografist, așteptat, al lui Ionel Brătianu va găsi, aici, un tezaur de informatie
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
fine, în exil, în Germania. Anii noii schimbări de regim din estul Europei le aduc, membrilor apolitici ai unei familii înțesate de politicieni, numai dezămăgiri. Lucrurile nu se vor relua de unde au fost lăsate - dovadă stă scurta carieră politică a unchiului vechi liberal, lipsită de strălucirea pe care ar fi putut, odinioară, s-o aibă - iar calitatea oamenilor e în schimbare, și nu spre bine. Eroi care nu au făcut caz de rezistența lor, ca Ioana Bassarab, cunoscută graficiană dintre războaie
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
toate de undeva - ramura Ollăneștilor cu dublu l vine din Focșani -.ajung să conlocuiască, întâi în case spațioase, apoi în locuințe provizorii și secrete, sub semnul unei solidarități în care, vai, câte un imprudent face câte o breșă. Așa ajunge unchiul lui Barbu Ollănescu, René Policrat, fruntaș liberal și apropiat al amiralului Horia Măcelaru, să fie prins de autoritățile comuniste în 1960, când sunt arestați, pentru tăinuirea fugarului, și Barbu Ollănescu și părinții lui. Emoționantă, redată cinematografic, e scena despărțirii de
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
să lingem cratița. E mai ușor cu degetele, fiecare din noi stă de-o parte și de alta. Tare-mi place! E vorba de pâine? Sau de coilic? Atenție, ultimul este pentru zilele de sărbătoare ori de vizită. De exemplu, unchiul Paul din Paris. Dar Parisu-i departe și Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi le place coilicul dimineața, să-și pună mult unt pe tartine! „Aaa, sigur, vreți să cumpărați unt, domnule? Vreți un
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
până dincolo de miezul nopții, când orașul cufundat în somn își făcea auzită prin fereastra deschisă respirația grea, ca o mare în hulă, și în care se descâlceau ițele unor „nesincerități“. Un coleg, altfel deschis și harnic, omisese să spună că unchiul său era închis pentru motive politice, o fată demnă de toată stima se descoperise că purta corespondență cu o transfugă, secretarul organizației de bază însuși ascunsese că tatăl său, fost plutonier major, aparținuse în realitate nu de MFA, ci fusese
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
ă ă ș ă î ș di i pe la rude, Elena ajung nd mpre familiei, care r m ne impresionat colar de baz i-a f cut-o n ora ul ă ă țăș un cu Gheorghe la Br ila, la unchiul auzind povestea de via a poetei. natal, la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
să vadă De ceasornicarul Ceh Pașek? Un tip înalt și simpatic, dacă așa era. Și într-adevăr, așa era. De scundacul și puțin adusul de spate ceasornicarul Intrigat s-a dus la patronul merceriei (pe vremea aceia nu italian Marconi (Unchiul colegului nostru Țamblac, botezat erau dotate cu telefoane toate magazinele, dacă nu mă așa de Șefu) înșeală memoria numai librăriile Anastasiu și Petrescu și De Griua din Piață, Fundătureanu aveau telefon și parcă și Pendifranga) și a stat De pescarul
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
să plec cu copilul din țară. Voiam doar să o țin o lună cu mine peste vară. A fost un tată bun pentru copilul meu, dar fața mea nu merită o asemenea soarta”, a declarat mama fetiței, pentru opiniatimisoarea.ro . Unchiul copilei, dinspre mama, este convins că bărbatul a omorât copilul ca să nu i-l lase femeii peste vară așa cum conveniseră. “De astă a omorât-o, ca să nu i-o lase. Vroia să o țină o lună cu ea. Și uite
Un bărbat şi fiica lui de şase ani au fost găsiţi spânzuraţi în podul casei din Jimbolia () [Corola-journal/Journalistic/25457_a_26782]