342 matches
-
de-a dreptul ieșit din comun: hainele se desprind din umerașe, ca și cum puteri invizibile le-ar fi Îmbrăcat pe dată. Sacoul se-nclină ușor și invită la dans rochia neagră a Melaniei. Rochia acceptă cu mișcări fine, cu gesturi tandre, unduitoare. Încep să se rotească Împreună, pe valurile sublime ale muzicii. Fredonez din ce În ce mai tare și aplaud fascinat, urmărind spectacolul minunat de deasupra mea. Ritmul dansului crește și valsul nu mai e vals. E un iureș amețitor, incredibil. Deodată hainele dănțuitoare se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
istoria acestor moravuri nu sunt decât aproximări 2. Așadar, nu vom regăsi societatea engleză a epocii lui Brummell așa cum s-ar cuveni: intactă până la ultimul amănunt, limpede, dacă nu vie. Prin urmare, nu vom simți niciodată pe de-a-ntregul, În unduitoarea sa desfășurare, acțiunea lui Brummell asupra contemporanilor. Vorbele lui Byron, cum că i-ar fi plăcut mai mult să fie Brummell decât Împăratul Napoleon, vor părea Întotdeauna o afectare ridicolă sau o simplă ironie. Adevăratul Înțeles al unor asemenea cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
molatic motivele florale ale covorului. Când am ieșit din transă, flora verzuie era la locul ei, brațul Îmi atârna Încă, dar acum stăteam culcat pe marginea unui ponton șubred și nuferii pe care-i atingeam erau reali, iar umbrele dolofane, unduitoare, ale frunzișului de arin pe apă - pete de cerneală apoteozate, ameobe supradimensionate - palpitau ritmic, extinzându-se și retrăgându-se ca niște pseudopode Întunecate, care, atunci când se contractau, Își zdrențuiau marginile rotunjite, devenind niște pete fluide și evazive și acestea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de clopoțel o mostră din vastul ei bagaj de poezie minoră, avea un fel al ei, cuceritor, de a-și dilata nările, pufnind amuzată. Totuși nu știam niciodată cu precizie când era serioasă și când nu. Râsul ei generos și unduitor, vorbirea rapidă, r-ul rostogolit și foarte uvular, strălucirea umedă, tandră a pleoapelor inferioare - Într-adevăr toate trăsăturile ei mă fascinau și mă extaziau, dar nu știu cum se făcea că, În loc să-mi dezvăluie mai bine persoana ei, ele tindeau să formeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Camberwell Beautys, exact de aceeași vârstă cu idila noastră, Încălzindu-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor, cu vacarmul lui de scheunături și pocnituri, cu jucăriile lui de lemn, cu strigătele vânzătorilor de rahat și cu acei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
noastră ca niște terenuri trase pe linie moartă. La Praga, unde ne-am dus ca să i-l arătăm mamei pe copilul nostru, În primăvara anului 1937, era parcul Stromovka, unde dincolo de arborii Îngrijiți de om, era o atmosferă de sălbăticie unduitoare. Îți amintești desigur și grădinile stâncoase cu plante alpine - sedum și saxifraga - care ne-au escortat - ca să zicem așa - În Alpii din Savoia, Însoțindu-ne Într-o vacanță (plătită din ceea ce reușiseră să vândă traducătorii mei) și apoi ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să scriu din nou povestea de demult a prietenului meu. Credeam că o rescriu. Nu simțeam decât cum textul se revărsa peste mine, înghițindu-mă. Începuse coborârea. O simțeam, fără să o pot încă numi. Venea doar spre mine, molcomă, unduitoare, cu boare de gheață și amețitoare dogori, ademenitoarea, învăluitoarea, plina de liniștite spaime, minunata suflare a Morții. Acolo, la Karanphilou, am simțit, fizic, nu doar ca o părere, Moartea pornită spre mine, definitivă, fără gând de întoarcere. Poate mersese chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cel mai sensibil al sistemului, cel al reprezentării parlamentare, atunci istoria mi-ar acorda un loc de neșters, un loc pentru totdeauna unic, ca salvator al democrației, Iar eu aș fi cea mai mândră dintre soții, șopti nevasta, apropiindu-se unduitoare de el ca și cum brusc ar fi fost atinsă de bagheta magică a unei voluptuozități rareori întâlnită, amestec de dorință carnală și entuziasm politic, dar soțul, conștient de gravitatea momentului și însușindu-și vorbele dure ale poetului, De ce te arunci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ciubotele cu tureatca tare și înaltă, cu pantaloni și jachete de catifea, cu vipușcă la pantaloni lată de două degete, cu pană de păun la căciulă... pășesc mândri ca niște voievozi coborâți din legendă... Femei oacheșe cu trupuri zvelte și unduitoare în fuste largi și lungi până în pământ, viu colorate; ochi mari și negri ca tăciunele, cu păr negru lucios, pășesc mândre cu fruntea sus, cu mâinile pe șoldurile ademenitoare, scuturându-și pieptul plin de mărgele și argintării... Stai, așa și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sevă-aleasă suptă cu nesaț din coarde împletite în zăpadă și în aștrii fără număr care trec spre locul lor să le salte-nemurire și în vraja zeilor. Îmbătați de epitete și metafore sublime sari batardele străine și catalecticele rime cu idei unduitoare, iar dactilele moderne cu a lor nemărginire cântă în duete blânde liminare portamente potențate în tărie sintagme și interjecții într-o topică sinistră și obții din nemurire mercantilice versete.
Tremur final by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83706_a_85031]
-
le țintuiască pe făgașul pe care se întâmplă să se afle. E un parazit mic și folositor, zâmbi Nimeni, deși uneori provoacă într-adevăr greață. — Chestia aia s-a aflat în mine? Nu reușeam să-mi dezlipesc ochii de la peștele-idee unduitor care atârna la doar câțiva metri de mine. — Da, confirmă Nimeni. Se ridică în picioare și, fără fereală, se apropie de pește prin spate. Eram îngrijorați că te vei răzgândi și nu ne vei mai ajuta să-ți prindem ludovicianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nici o opreliște. Nu ai auzit ce i-am spus lui Scout, zise Fidorous, verificând ecranul, să încerce să nu se gândească la asta? M-am întors și m-am uitat peste valuri, pe deasupra albastrului profund și transparent, pe deasupra blândei mișcări unduitoare. Soarele era atât de dogoritor, că oferea tuturor lucrurilor - mării, pielii mele, scândurilor calde ale punții de sub picioarele mele - propriul lor miros de sărbătoare. Mirosul de căldură care uiți c-a existat vreodată pe frig și ploaie și-n serile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Orpheus înainta hurducăit, paginile îmbibate se rostogoleau și se curbau pe valuri, iar noi le lăsam în urmă. Rămâneau plutind puțin sub suprafața oceanului, înmuindu-se, luminoase în bătaia soarelui. Dâra de hârtii se întindea dinspre noi, o albă potecă unduitoare ducând în zare. Am privit apa în căutarea vreunei alte mișcări, dar nu se vedea absolut nimic. Mergeam în felul acesta de aproximativ patru ore. Scout coborî de pe puntea superioară ca să verifice laptopul lui Nimeni. Mai făcuse deja asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am ținut bine cât timp au căzut din cer și ultimele rămășițe. Marea se liniști într-un târziu într-o legănare chinuită, dar ceața rămase deasupra ei, un întreg al doilea ocean de năvoade și pânze de păianjen, stăruitor și unduitor și tăcut. Mi-am lipit fruntea de scânduri, tremurând înfrigurat, înăbușindu-mi suspinele. M-am împins ușor în mâini și-am încercat să mă uit în jur, căutându-l pe Ian și bărcuța lui, căutând orice, dar nu reușeam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
slăbiciune pentru blonde. Oxigenîndu-se, Patricia exagera această însușire. Coloarea aurie îi punea în valoare trăsăturile fugoase dar și transparența epidermei, în vreme ce un fel de dulceață avidă îi umfla buzele și sînii neastîmpărați. Ca o cascadă de izvor, trupul fetei părea unduitor. Pentru a-și admira pulpele, o inocență vinovată o făcea să-și răsucească capul la spate. Pe culoarul unde mișunau studenții, Patricia rezema în fiecare zi fereastra cu o țigară între degete și ivind, dintr-o parte, un șold. Trebuia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dar nu-l ținu mult. - Ți-am zis că cel mai mult Îmi place să mă uit În jurul meu, izbucni el deodată. În plus, tu te gândești prea mult, iar eu prind frânturi din cuvintele alea ale tale molcome și unduitoare. Mai pricep și eu câte ceva, Krog. M-am oprit În loc. - Și ce ai priceput, Enkim? - l-am Întrebat cu vocea din minte, cu cuvintele cele grele care Îl făcură să se facă mic. - Că ai vrea să mă Înveți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am spus asta tovarășilor mei, iar Runa s-a mai Îmbunat. Apa asta atât de sărată nu putea decât să facă bine rănii lui Enkim, așa că a spălat-o Îndelung. Pe urmă ne-am pregătit de plecare. Malul se Întindea, unduitor, cu intrânduri și ieșinduri, spre Apus, după cum spusese Moru. Am căutat niște mâl galben ca să Îmbrăcăm pășitorul lui Enkim, apoi l-am pus În culcuș și am luat-o prin nisip, spre Apus. Am Întrebat-o pe Runa dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
orașului pe Fifth Avenue. Era o zi minunată, senină și strălucitoare, lumina uriașă și delicată a cerului albastru și fragil era puternică și aproape materială. Parcă respira, parcă se transforma, parcă se mișca Încolo și Încoace pe o țesătură vrăjită, unduitoare, alcătuită din fire cristaline și luminoase, parcă dansa și clipea pe turlele uriașelor turnuri sclipitoare, pe tot Întinsul fațadelor arzătoare ale marilor clădiri, peste mulțimea fără număr ce forfotea și umplea neîncetat strada, scăldîndu-le În lumină și culori vii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
străzii, cît vedeai cu ochii, mulțimea Înainta cu mișcări Încete, dar sinuoase, de reptilă uriașă viu colorată. Parcă luneca, parcă se mișca, parcă se oprea, parcă Înainta, parcă se zvîrcolea aici și parcă Încremenea dincolo Într-un ritm intens și unduitor, nesfîrșit de complex și de uimitor, și care totuși se Îndrepta parcă spre un scop și o forță centrală, inexorabilă. Așa arăta furnicarul uriaș de oameni văzut de la distanță, dar, cînd treceai pe lîngă el la mică distanță, totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sugerînd parcă o duioșie malițioasă. În cele din urmă, toată uriașa coloană cafenie, interminabilă, s-a scurs În interiorul vasului și n-a mai rămas nimic pe dig, doar tăcerea și rareori cîte un sunet stins, o adiere răcoroasă, seara, valul unduitor al nopții ce se apropie să ascundă totul la pieptu-i mare și primitor. Numai morții cunosc Brooklyn-ul Nu există om pe suprafața pămîntului care să cunoască Brooklyn-ul cu adevărat, pentru că-ți trebuie o viață de om ca să te descurci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fereastra trenului spre acoperișul arcuit al gării, aparent urmărind grupul de prieteni ce plecau de pe peron fără a vedea Însă, de fapt, nimic altceva decît silueta Înaltă și frumoasă a femeii ce se depărta Încet, cu capul plecat, cu mersul unduitor, cu pași mari și măsurați, de o grație și o voluptate fără egal. Se opri pentru a mai privi o dată Înapoi, apoi se Întoarse și plecă mai departe la fel de Încet. Deodată, femeia stătu locului. Din mulțimea de pe peron cineva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cărămidă precum și În pulsația vieții și circulației de pe stradă. Pe fețele celor care treceau pe stradă și În nenumăratele momente familiare ale vieții și muncii de fiecare zi a oamenilor. Singuratic, sălbatic și obsedant, chemîndu-ne mereu din cornul cu inflexiuni unduitoare și Îndepărtate, pătrunsese În singurătatea fermecată de vreme a dealurilor vrăjite ce ne Înconjurau, În licăririle singuratice, sălbatice și trecătoare, care se ivesc și trec peste marea verde a pustiului. Războiul era prezent În strigătele Îndepărtate și În frînturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cîmpiile vor adormi În tăcere, că lumina piezișă se va stinge pe dealuri, că pacea și Înserarea vor coborî din nou... contopite cu formele nenumărate și cu materia unică a pămîntului nostru, cu pacea Înserării, cu pașii uriași ai nopții unduitoare ce se apropie și, În același timp, cu dimineața? — Primește-ne, tăcere, și tu, cîmpie a păcii, a ținutului fără hotar și a spațiului fără odihnă; Întruchipare a materiei unice și indivizibile și a milioane de forme, hrănește-ne, vindecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
păcii, a ținutului fără hotar și a spațiului fără odihnă; Întruchipare a materiei unice și indivizibile și a milioane de forme, hrănește-ne, vindecă-ne și contopește-ne cu uriașul tău chip de liniște și bucurie. Pași uriași ai nopții unduitoare, apropiați-vă iute; Învăluie-ne, tăcere, În taina ta presărată de stele; vorbește sufletelor noastre neclintite, căci, În afara acestuia, nu cunoaștem alt grai. — Iată podul peste care am trecut, moara În care am dormit și pîrÎul. Iată un lan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe lângă George și apoi schiurile Începură să-i alunece, iar el Își dădu drumul În jos; schiurile șuierau prin zăpada ca o pudră cristalină și Nick părea să plutească În sus și apoi să se prăbușească, cum trecea peste pragurile unduitoare. Înainta pe partea stângă și la sfârșit, cum gonea spre gard, ținându-și genunchii strâns lipiți și Întorcându-și trupul ca și cum ai strânge un șurub, făcu o curbă scurtă spre dreapta Într-un nor de zăpadă și apoi merse paralel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]