770 matches
-
Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
de pescari, rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un moldovean etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri geografice, ci erau caracterizări de port și de ocupație; erau tipuri sociale" (Rădulescu-Motru, 1998, pp. 18-19). Atât părintele Dumitru Stăniloae, cât și marele Constantin Rădulescu-Motru9 identifică aspecte care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
acestuia, erodat electoral și năpăstuit, că tot spunea domnul Ungureanu, de la obraz, că "dezvoltarea și evoluția partidului ca forță politică națională, exemplară și electibilă" nu poate fi făcută decât în preajma domnului Băsescu. Păi să-și facă atunci un partid al ungurenilor și să ne lase dracului în pace pe noi, cei care am fost persecutați politic pentru că l-am apărat public în fața coaliței celor 322! Și încă ceva. Noul Nicolski vede peste tot conspirații, pe care s-ar grăbi să le
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu mai șade. / Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se perindă asupritorii demni de ură? Sunt turcii cei disprețuiți: au răpit-o pe Chira; frații ei se răzbună cumplit pe răpitori, pirați din Brăila, șerpi de Dunăre. Sunt grecii (balada lui Codrean), sunt ungurii pe care-i blestemă cântecul: "Ungurean cu suman scurt, Nu ședea-n Moldova mult, Și te du în țara ta De-ți mănâncă slănina, Și-ți fă casă pe gunoi Ș-o freacă cu usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească Că-i în țara Ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, câne turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lui Toader,morar 127. Andonie ginerele lui Mânzul 128. Toader, rus 129. Vasile One 130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă 152. Gavril Burduja
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192. Ilie Foamiti 193. Lupu, fiu de butnar,holtei cu mamă 194. Carpu fiul lui Costin 195. Gavril Minciună 196. Acsintii Ropotă 197. Ștefan Ursulică 198. Ion Anton 199. Toma Pelihar 200. Andreiu fratele lui 201
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2. Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu Boșcă, slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă 12. Vasile, olar, slugă 13. Ion Bujoran, slugă 14. Vasile, chilar 15. Grigorie, rus, slugă 16. Iacob, morar 17. Toader, morar 18. Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iată că pentru milosteniile făcute, te-ai izbăvit de munci. Însă, de vreme ce nu te-ai părăsit de spurcata curvie, pentru aceea ești lipsit de fericitul rai..."". În Păcatul și frica, al lui Jean Delumeau (Editura Polirom 1998, traducere de Mihai Ungurean și Liviu Papuc) sînt prezentate sintetic sursele biblice ale descrierii iadului: "La bază găsim Matei 25, 31-46, adică evocarea judecății de apoi, cu oile la dreapta și caprele la stînga, acestea din urmă fiind sortite "pedepsei veșnice". Se adaugă Mat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1996. Printed in ROMANIA GABRIELA RĂȚULEA (coord.) Justiție și coeziune socială Postfață de Corneliu BÎLBĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere: Dreptate și coeziune. Repere teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cercetători - cei mai mulți dintre ei fiind cadre didactice la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov -, preocupați de problema dreptății sociale în diferite contexte teoretice și practice. Volumul cuprinde trei părți: prima este dedicată unor dezvoltări teoretice (S. Ungurean, G. Rățulea, M. Burlacu, H. Moașa), a doua cuprinde studii empirice sau analize de caz referitoare la societatea românească (C. Buzea, I. Atudorei, F. Stroe, R. Oprica), iar a treia aduce în discuție problema sensului comunității în lumea de astăzi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
românească (C. Buzea, I. Atudorei, F. Stroe, R. Oprica), iar a treia aduce în discuție problema sensului comunității în lumea de astăzi (D. Sorea, I. Popescu, V. Popa). Problematica fiecărui text poate fi situată după cum urmează. Textul semnat de Ștefan Ungurean tratează despre raportul dintre dreptate și ordine socială, în patru ipostaze diferite. Fiecare dintre acestea se caracterizează printr-un anumit raport între continuitate și discontinuitate, în care ordinea și dreptatea intervin ca instituiri unice, imposibil de preluat într-un model
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru a realiza binele), ba o refuză (apărând o morală sau o doctrină fixă, pentru a păstra sensul). Identitatea lui apare ca fiind una negociată în cadrul jocului social. Partea I PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii Ștefan UNGUREAN* Abstract: This text discusses the relationship between justice and social order in four different situations. The first aspect highlights the opportunity to transgress boundaries of the world, in traditional Romanian culture. The second concerns the way in which Benjamin and
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de auto-interogare, problema costurilor sociale și a normelor care reglementează viața socială, relevanța economică a rețelelor sociale, relația de încredere și comportamentele diferitelor grupuri vulnerabile, în scopul de a elabora modele de intervenție psihosocială și scheme de analiză socio-profesională. Ștefan Ungurean este doctor in sociologie al Universității din București cu o teză legată de teoria conflictului, și conferențiar în cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare de la Universitatea ,,Transilvania" din Brașov. De profesie sociolog, a lucrat la începutul carierei în domeniul urbanismului (,,Proiect
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
www.marxists.org/romana/lenin/1917/ statrev/c03.htm, consultat la 22 iunie, 2015), cap. III, § 3. 1 Aristotel, Politica, Cartea IV, Capitolul 13, § 2, Cultura Națională, București, 1924. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 278 3 GABRIELA RĂȚULEA Introducere ȘTEFAN UNGUREAN Justiție și ordine socială. Note și comentarii GABRIELA RĂȚULEA Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală... MIHAI BURLACU Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls... HORIA MOAȘA Justiția organizațională: perspective culturale și individuale CARMEN BUZEA Strategii de reducere a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
000 de volume și 8700 cititori 20. Prin eforturile unor personalități locale de a eradica analfabetismul din mediul rural s-au creat biblioteci și la sate. Un adevărat proiect social a fost biblioteca creată de Eugen Neculau în cadrul căminului cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74 bărbați și 9 femei. Preferința pentru lecturi lejere, distractive, și mai ales pentru poezii denotă interesul slab al păturii rurale pentru cultivare, iar analfabetismul în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stat vorbesc, probabil, aceeași limbă. Un apel emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la vest de Prut îi folosește în conversațiile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie și cultură pe moldoveni, de limba națională moldovenească, însă rușii sunt pomeniți doar de cinci
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Săraca femeie bogată. Idealul feminin comunist la început de drum", în Mihalache, Andi, Cioflâncă, Adrian (coord.), Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 625-633. Courtois, Stéphane (coord.)., Dicționarul comunismului, art. "Femei", traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 267-270. Courtois, Stéphane, Comunism și totalitarism, traducere de Ana Ciucan Tutuianu, Editura Polirom, Iași, 2011. Davis-Yuval, Nira, Gen și națiune, traducere de Cristina Cobliș, Editura Univers, București, 2003. Dobre, Florentina Claudia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2010, p. 229. 31 Nira Yuval-Davis, op. cit., p. 132. 32 Anna Reid, Leningrad. Tragedia unui oraș sub asediu, 1941-1944, traducere de Lia Decei, Editura Corint, București, 2013, p. 422. 33 Stéphane Courtois (coord.), Dicționarul comunismului, art. "Femei", traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 267-270. 34 Virgiliu Țârău, "De la diversitate la integrare. "Problema femeii" și instaurarea comunismului în Europa Centrală și de Est. Cazul României", în Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău (coord.), Condiția femeii în România
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde, povești, glume, ghicitori, texte ale literaturii populare, scrisori. Eugen D. Neculau (1900-1974) este cunoscut ca Întemeietorul Universității Populare de la Ungureni, o instituție unică ce a funcționat Între cele două războaie. „Universitatea” era o școală târzie pentru săteni, pentru educația adulților rurali, Încercând să combată sărăcia, analfabetismul, bolile sociale și alcoolismul prin metode educative și cultură. A antrenat un corp de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care putea face o strălucită carieră universitară, dar a preferat să-și dedice viața ridicării satului natal. Susținută de personalități ale culturii și științei românești, ca Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți, Apostol Culea, Dumitru Furtună, tiberiu Crudu și alții, Universitatea de la Ungureni a devenit obiect al atenției cercetătorilor, model de cercetare-acțiune, experiment social-pedagogic, moment de referință În mișcarea culturală interbelică. De pe Jijia, din Liveni, sat al comunei Vorniceni, s-a ridicat George Enescu. (1881 1955), compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, unul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]