1,694 matches
-
considerați să fi fost așa ceva? Ce părere aveți acum despre salvarea națiunii? Laszlo Tokes a fost mediatizat peste măsură de foștii ziariști ai presei comuniste, ce nu știau cum să se metamorfozeze mai repede în lustragiii Consiliul FSN, iar cizmele ungurești le preferau ca dovadă a democrației de București. A fost purtat peste tot în lume, pe cheltuiala statului român, drept scânteia revoluției plăsmuindu-i un cult al personalității, ce s-a dovedit a fi fals și nefast pentru națiunea româna
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o limbă pe care nu o cunoșteam. Eu nu știam limba ungurească. Asta a vrut Bunul Dumnezeu să se întâmple. Am plecat eu singur întâi de acasă. Apoi, am venit și am luat-o pe sora mea, aveam doar 16 ani. Mama mea murise și tatăl meu era ocupat cu școala, cu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu. - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: Noi am venit să punem pe băț pielea la popa
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea în același context a termenilor reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
a monopolului morăritului, încetarea robotei la nobili. În unele localități iobagii au pus la muncă pe nobili în locul lor, la câmp ori pe la casele iobagilor. De asemenea la convertirea forțată a nobililor și familiilor acestora la ORTODOXISM, la românizarea , elementului unguresc din Transilvania”. De precizat că nobilimea era catolică iar iobagii ortodocși. Neputând potoli furia răsculaților Guvernul Transilvaniei recurge la tactica armistițiului, cu gândul de-a câștiga timp și de a-i putea prinde pe capii Răscoalei, astfel pacea de la Sălciua
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
de la un reporter care s-a deplasat la fața locului, în Sebeșul de Sus, la mijlocul verii lui 2011... Sebeșul de Sus este pe cât de liniștit, pe-atât de primitor ; un sat pur românesc, de la începuturile lui, fără colonizări sășești sau ungurești, fără infiltrațiile altor culturi, înafara uneia singure, aparținând poporului român, ce-a dăinuit aici peste veacuri. După marele exod de emigrări, după cel de-al Doilea Război Mondial, când mai bine de un sfert din populația localității a luat drumul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
produse de apiterapie, Alifii, creme, esențe, tincturi. Aaaa ... și cu câte un catalog de prezentare. OK. Fiecare trebuie să-și vândă produsele. Până la pavilionul central, o sumă de căsuțe și tarabe cu produse de panificație îmbietoare: turtă dulce, covrigei, colaci ungurești, acadele. Raiul copiilor. Și limonadă. Mi-am adus aminte de copilărie, când mama ne cumpăra vată dulce pe băț. Sau floricele caramelizate. Chiar și gogoși. Totul, totul se face în vierutea unei comercializări excesive, chiar agresive a trecătorilor cu produsele
BOOKFEST 2012 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358185_a_359514]
-
și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o limbă pe care nu o cunoșteam. Eu nu știam limba ungurească. Asta a vrut Bunul Dumnezeu să se întâmple. Am plecat eu singur întâi de acasă. Apoi, am venit și am luat-o pe sora mea, aveam doar 16 ani. Mama mea murise și tatăl meu era ocupat cu școala, cu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
într-un loc în care românismul este o idee de solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și sârbești, și bulgărești sau țigănești, și evreiești, nu doar românești. Au avut teoria și practica marxistă această „calitate”, de a nu face discriminări atunci când trebuiau create „opinii” și conștiințe „de masă”. Acum, după 22 ani
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
de un spațiu generos, cu o suprafață de peste douăzeci de hectare și peste treizeci de clădiri solide, cu diferite funcționalități. Clădirile au fost construite în perioada 1940-1947 și au făcut parte în timpul celui de-al doilea război mondial din sistemul unguresc de fortificații „Arpada”. Între anii 1947-1953, în fosta cazarmă a fost dislocat Regimentul 142 Artilerie al Diviziei 57 Munte. Regimentul a fost mutat în Caransebeș. În acest complex au fost comasate, practic, toate Casele de Copii din Transilvania, respectiv cele
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o limbă pe care nu o cunoșteam. Eu nu știam limba ungurească. Asta a vrut Bunul Dumnezeu să se întâmple. Am plecat eu singur întâi de acasă. Apoi, am venit și am luat-o pe sora mea, aveam doar 16 ani. Mama mea murise și tatăl meu era ocupat cu școala, cu
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care arăta că în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri de case, amintite cu denumirile generice de Magyar Sij (Jiul unguresc) cu 12 familii de români; Sij în Petrila (Jiu Petrila) cu 48 de familii, un preot ortodox - Popa Dumitru și unul greco-catolic Popa Stephan; Olah Sij (Jiul românesc) cu 21 de familii și un preot ortodox, Popa Orenitze. Considerând că
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a stării lor înapoiate, „om care trăiește singuratic la munte”. Apele care au năvălit aici pe vremuri au adus cu ele ierburi și arbori, care aveau să fie prefăcute în cărbune, a cărui
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
înflăcărat. Că el mândru s-a luptat Ca român înflăcărat. Etnia maghiară din zonă a fost reprezentată de Ansamblul din Arduzel, instructor Moni Csillo Maria. Repertoriul lor a fost alcătuit, în cea mai mare parte, din cântece și dansuri populare ungurești, executate cu multă grație. Fetele au purtat costume pline de viață, cu panglică roșie la codiță, cămașă albă cu flori la gât, vestă de catifea neagră, cu șnur și paiete, jupon mic și jupon mare, fustă creață cu flori de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni a fost declarat pentru conservarea habitatului 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba și a speciilor: Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie), Emys orbicularis (broasca țestoasă europeană ), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc). Articolul 3 Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea reglementărilor în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice din situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, obiective de interes public major
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Hyla arborea (brotăcel), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix (șarpe de casă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Triturus vulgaris (tritonul comun), Ardea cinerea (stârcul cenușiu), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc). (2) Recoltarea în scop științific a speciilor enumerate la alin.(1) se face cu respectarea legislației specifice și cu avizul administratorului ariei naturale protejate. Articolul 29 (1) Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care aceștia sunt ținuți
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
seci, în Martie 1990, în cadrul diversiunii puse la cale de UDMR și organele sale superioare sau auxiliare, s-a încercat și această stratagemă: să fie expuse în fața omenirii îngrozite 18 cadavre, pregătite din vreme spre a fi identificate ca victime ungurești ale sălbăticiei românilor! Urmau să fie fotografiate și filmate de televiziunile și ziarele din Occident convocate în acest scop, promițându-li-se că vor avea de transmis niște reportaje puțin spus senzaționale, din România lui Dracula!... 18 maghiari uciși, executați
18 cadavre pierdute de UDMR în martie 1990… () [Corola-blog/BlogPost/339989_a_341318]
-
august 2014, pe prefectul român, înlocuindu-l cu un prefect maghiar, susținut de UDMR. Am fost recent în cele două județe și am avut senzația că mă aflu în Ungaria. Presa, televiziunea, radioul, carțile din librării, toate făceau propagangă revizionistă ungurească. Nu numai în magazine, dar și la chioșcurile de pe trotuar, se vând hărți, vase, tricouri cu Ungaria Mare, în care Transilvania este parte a acesteia. Românii de aici sunt tratați ca străini și presați să plece cât mai repede și
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești sunt date drept țigănești sau ungurești”. (5) O făcătură de cea mai jalnică speță, în care cuvinte românești erau echivalate cu aceleași cuvinte românești scrise cu o grafie puțin diferită (lucrare dezonorantă pentru imaginea editurii la care își publică în general minoritatea maghiară cărțile), s-a
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
un evreu blond, cu ochii albaștri; și el a fost selectat pentru tot felul de munci. Era căsătorit doar de 5 luni, când a fost ridicat pentru muncă obligatorie. Apoi a fost luat și pus în fața marșurilor armatei germane sau ungurești, la război, ca „pășitor de mine”. - Ce-i asta, pășitor de mine?! - Întrucât pe unde treceau soldații puteau fi terenuri minate, un grup de evrei, între care și tata, era împins în față. In caz de ceva, să moară evreii
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
film despre luptele de tauri din Bosnia, nominalizat deja la premiul de cel mai bun documentar la Max Ophϋls Festival și selecționat anul acesta în competiția oficială de documentar a festivalului de la Sarajevo, și Drifter (r. Gábor Hörcher), un thriller unguresc plin de adrenalină dar și de emoție, câștigător al premiului pentru debut la festivalul de documentar de la Amsterdam în 2014 și al unei mențiuni speciale la goEast Festival în 2015. În competiția oficială a festivalului de film de la Sarajevo va
Digital Cube, cel mai mare studio românesc de post-producție, va oferi un premiu în valoare de 20 000 de euro la Festivalul de Film de la Sarajevo [Corola-blog/BlogPost/100326_a_101618]