479 matches
-
ferocitate; astfel alinat și dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente, cum sunt Fiziologul (în varianta sa greacă și latină) și cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările grafice și iconografice. Bestiarele medievale care au imitat Fiziologul, de la cel al lui Guillaume Le Clerc de Normandie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest lucru; într-o zi, el a plecat la vânătoare, ca de obicei, însoțit de bărbați, de femei și de tinere fete. Iar tinerele fete s-au îndepărtat de ceilalți și s-au apucat să se joace în mijlocul florilor. Un unicorn, văzând tinerele fete, și-a încetinit trapul, s-a apropiat puțin câte puțin, s-a așezat la distanță pe picioarele din spate și a început să le contemple cu atenție. Filosoful, văzând acest lucru, s-a gândit serios și a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trapul, s-a apropiat puțin câte puțin, s-a așezat la distanță pe picioarele din spate și a început să le contemple cu atenție. Filosoful, văzând acest lucru, s-a gândit serios și a înțeles că ar putea să captureze unicornul cu ajutorul tinerelor fete: apropiindu-se pe la spate, el ar putea să captureze animalul cu ajutorul tinerelor fete. De fapt, unicornul, văzând de aproape o tânără fată, se mira că aceasta nu are barbă dar are totuși alura unui bărbat. Dacă erau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să le contemple cu atenție. Filosoful, văzând acest lucru, s-a gândit serios și a înțeles că ar putea să captureze unicornul cu ajutorul tinerelor fete: apropiindu-se pe la spate, el ar putea să captureze animalul cu ajutorul tinerelor fete. De fapt, unicornul, văzând de aproape o tânără fată, se mira că aceasta nu are barbă dar are totuși alura unui bărbat. Dacă erau două sau trei fete împreună, unicornul era și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe la spate, el ar putea să captureze animalul cu ajutorul tinerelor fete. De fapt, unicornul, văzând de aproape o tânără fată, se mira că aceasta nu are barbă dar are totuși alura unui bărbat. Dacă erau două sau trei fete împreună, unicornul era și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își fixa ochii asupra lor. Tinerele fete cu ajutorul cărora este prins unicornul trebuiau să fie nobile, nu țărănci; nici adulte cu totul și copile cu totul, ci în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu are barbă dar are totuși alura unui bărbat. Dacă erau două sau trei fete împreună, unicornul era și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își fixa ochii asupra lor. Tinerele fete cu ajutorul cărora este prins unicornul trebuiau să fie nobile, nu țărănci; nici adulte cu totul și copile cu totul, ci în plină adolescență: pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele surse insistă chiar asupra faptului că, dacă fata respectivă nu este fecioară, unicornul nu ezită să o ucidă. El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română, această scenă nu a avut succes 36. Nici în diferitele versiuni ale Fiziologului, nici în romanul popular
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asemănarea cu Sfânta Biserică"). Doar că această ipostază a unui animal feroce, care nu se lasă îmblânzit decât de o fecioară, are un caracter erotic dificil, de nu chiar imposibil de ignorat sau măcar de temperat. "Întreaga poveste a capturării unicornului poate fi citită prin intermediul dialecticii senzualității și a purității", scrie cu îndreptățire Bruno Faidutti 40. Cornul inorogului trimite automat la un simbol falic ipostază în care l-a reținut, conform lui Gustave René Hocke 41, arta manieristă. Există o lascivitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îndepărtat, silueta unei licorne, care sigur că nu mai simbolizează virginitatea, de vreme ce femeia goală din prim-plan afișează o atitudine explicit pricepută în ale erosului. De asemenea, Domenichino pictează și el în palatul Farnese din Roma o tânără fată cu unicorn, în care îi atribuie personajului feminin gesturi deloc lipsite de concupiscență. Sunt doar câteva exemple, culese aproape la întâmplare dintre multe altele, care demonstrează că, odată cu Renașterea, imaginea animalului mândru, feroce, îmblânzit de o fecioară, începe să-și piardă din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asociat fie Buneivestiri, fie Întrupării Mântuitorului în trupul Fecioarei Maria. Jean-Pierre Jossua, analizând prezența în artă și în iconografie a acestui cuplu, delimitează cinci categorii principale de reprezentări: "1. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întruparea): tânără fată și unicorn în manuscrisele Fiziologului și al Psaltirilor, de la 800 până la 1100 (fără vânătoare). 2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
delimitează cinci categorii principale de reprezentări: "1. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întruparea): tânără fată și unicorn în manuscrisele Fiziologului și al Psaltirilor, de la 800 până la 1100 (fără vânătoare). 2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de asocieri cu purificarea apei, de la 1450 la 1900"42. Dacă am reprodus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al Piero della Francesca, înfățișând Triumful ducesei d'Urbino, chiar dacă este înfățișat, cu aceeași funcție, într-un tablou din 1530-1534, aflat la Kunsthistorisches Museum din Viena, al lui Moretto de Brescia, ca atribut al Sfintei Justina, chiar dacă Rafael asociază un unicorn mic cât un pudel unei tinere (Madalena Strozzi), într-o cunoscută pânză aflată la Galeriile Borghese din Roma simbolul funcționează din inerție, automat, el nu mai are forța și autoritatea celui medieval. Este, deja, o altă epocă, cu un alt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Madalena Strozzi), într-o cunoscută pânză aflată la Galeriile Borghese din Roma simbolul funcționează din inerție, automat, el nu mai are forța și autoritatea celui medieval. Este, deja, o altă epocă, cu un alt fel de priză la realitatea spirituală. Unicornului, perceput odinioară ca adevărată teofanie, i s-a atribuit deja un rol strict ornamental, cu trimiteri fie convenționale, fie de-a dreptul dubioase. Cantemir și refuzul scenariului creștin-medieval În fine, indiferent de cele două mentalități, imaginea doamnei cu licorn este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea medievală și cea renascentistă și modernă: atracția unicornului către o fecioară conduce la capturarea sau uciderea acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă își schimbă semnificațiile de-a lungul istoriei, își conservă destul de fidel liniile scenariului? În ce măsură este reflectată, în Istoria ieroglifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă își schimbă semnificațiile de-a lungul istoriei, își conservă destul de fidel liniile scenariului? În ce măsură este reflectată, în Istoria ieroglifică, această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
45 Gestul săvârșit din neștiință are, indiscutabil, o clară încărcătură erotică. Hameleonul a gustat, în mod paradoxal, din laptele unei fecioare. Imaginea nu are cum să nu mă trimită cu gândul la foarte multe texte și reprezentări iconografice medievale ale unicornului, care suge ca un prunc din sânul "care nu poate fi prea hrănitor", după cum notează cu umor Jean-Pierre Jossua 46, al unei fecioare. În fine, în cele din urmă se arată și fecioara. Numită, deloc întâmplător, Biruința, aceasta are toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să își atingă cornul de pântecele Biruinței. În acest scop se pune în slujba sa fără nici o plată, dar, cu toate insistențele, rezultatul este același: refuzul consecvent al unicornului. Strategia nu este însă lipsite de nuanțe, iar insinuările sunt și ele vizibile: "Și pentru ca pologul stidirii să să râdice și supt singurătate acoperemântul necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și perfecțiunea, ci și superioritatea față de celelalte ființe pământești. El trăiește în lumea vaporoasă a spiritului. Să ne luăm acum răgazul de a pune în legătură această poveste cu liniile de forță ale mitului, în varianta medievală și renascentist-modernă. Atracția unicornului față de fecioară reprezintă condiția obligatorie pentru ca el să fie capturat sau ucis. Atunci când animalul este adormit în poala fecioarei, vânătorul îl împunge, în iconografia medievală, cu sulița în coaste 52. Gestul este mai mult decât explicit, animalul devenind o imagine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
respecte acest scenariu. Pare un inorog erudit, conștient de propriul rol, cunoaște foarte bine legenda și știe ce trebuie să evite pentru a nu se lăsa prins și a nu confirma încă o dată acest tipar. E, ca să spun așa, un unicorn redus la stadiul de emblemă, unul care nu mai trăiește în mit, ci, coborât în istorie, devine o simplă mască pentru un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu merită continuat. Cred că este vorba de o situare polemică premeditată a lui Cantemir în raport cu tradiția medievală, căci el refuză să respecte exact elementul esențial al poveștii care făcea posibil sacrificiul și transforma unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu bine pus la punct, ieșind din tipologia spiritalis unicornis. El este o ființă rațională, independentă, capabilă să-și controleze, cu maximă luciditate, propriul destin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca manifestare a intenției divine. Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul și îl mută în istorie. Cornul inorogului de la simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul său, căruia i se atribuie calități din ce în ce mai puternice, până când apare și momentul scepticismului. Iconografia renascentistă, demonstrează Bruno Faidutti, este preocupată într-o mult mai mare măsură de acest element esențial: cornul. Începe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]