1,279 matches
-
Unirea era voința generală a românilor, că „prezintă caracterul unui protest împotriva Conferinței de la Paris, care, contrar voinței Divanurilor, a pretins să impună moldo-vlahilor o constituție arbitrară”, că alegerea lui Cuza la Iași semnifica „triumful micii proprietăți și al partidei unioniste avansate” și se datora „stimei generale”. Cu foarte puține excepții (Buol, de pildă, presimțise” dubla alegere), oamenii politici ai vremii au fost de acord că îndoita alegere „a cufundat Poarta și diplomația în stupoare”, dar ei aveau în vedere maniera
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe frontul de la Sevastopol îl înfioară priveliștea războiului. Pentru înfăptuirea Unirii, unul dintre visele sale din tinerețe, nu precupețește nici un efort, fie în țară, fie în capitala Franței, dovedind de fiecare dată excelente virtuți de diplomat. Face parte din grupul unionist, fiind cooptat în Comitetul central al Unirii. Scrie versuri înflăcărate (Hora Unirei), care se recită și se cântă cu însuflețire. Deși ales în Divanul ad-hoc al Moldovei, nu-și exercită, fiind suferind, mandatul de deputat al Bacăului. Sub Căimăcămie, în
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de lângă Râmnicu Sărat, apoi ca egumen (1850-1854) la Sadova, în Dolj, unde reorganizează școala mănăstirii, iar din 1855, ca stareț și „rector” al Seminarului de la mănăstirea Neamț; inițiază aici un ciclu școlar complet și deschide un gimnaziu la Târgu Neamț. Unionist convins, este numit în 1859 locțiitor de episcop la Buzău, eparhie în care revine - după ce fusese câteva luni locțiitor al episcopului de Huși - în 1865 ca episcop titular pentru tot restul vieții. Pentru bogata activitate în domeniul învățământului, tiparului și
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
o bursă pentru a urma în străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
ocazionale, scrise sub impresia evenimentelor (plecarea trupelor rusești la 1854) sau inspirate de întâmplări din viața personală. Un poet român celebrează activitatea artistică și politică a lui V. Alecsandri, iar Stelei Dunării este o odă închinată celei mai însemnate gazete unioniste. Ardoarea politică împovărează însă inspirația. Ziaristă și polemistă de talent, una dintre inițiatoarele mișcării feministe autohtone, militantă unionistă, C. avea vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
poet român celebrează activitatea artistică și politică a lui V. Alecsandri, iar Stelei Dunării este o odă închinată celei mai însemnate gazete unioniste. Ardoarea politică împovărează însă inspirația. Ziaristă și polemistă de talent, una dintre inițiatoarele mișcării feministe autohtone, militantă unionistă, C. avea vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași, 1852; Al. Duval
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
Mariei Rosetti. De altfel, lui C. A. Rosetti i se propusese conducerea comitetului de redacție, iar redactorii s-au aflat tot timpul sub influența lui. Intenția inițiatorilor era de a edita o publicație în care să-și dea mâna toți unioniștii din cele două Principate, pe deasupra intereselor de partid sau de grupare politică. Ei nutreau în egală măsură și ambiții literare, încercând să realizeze la București ceea ce izbutise V. Alecsandri la Iași prin „România literară”, cu doi ani înainte. Ziarul a
CONCORDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286355_a_287684]
-
sau gloriosul trecut istoric, constituie arma cea mai de preț a gazetei. În același spirit, Gr. Alexandrescu dădea aici satire și versuri patriotice, printre care Cometei anonsate pentru 13 iunie și Răspunsul cometei, iar Dimitrie Ralet, articole politice în spirit unionist. G. Crețeanu colabora cu versuri patriotice, cu un poem în proză, în care imita cadențele înflăcărate ale Cântării României, și cu o traducere din versurile admiratorului austriac al lui Napoleon, J. Chr. von Zedlitz. Tot versuri publică G. Baronzi, Al.
CONCORDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286355_a_287684]
-
prelegeri de istorie, filosofie și limba română; între profesorii preferați se numără Sextil Pușcariu. După o specializare de doi ani la Viena (1914-1916), funcționează ca profesor de geografie la Liceul de Băieți din Suceava (1916-1918), unde intră în conflict cu unioniștii bucovineni, care îl acuză de sentimente filoaustriece. C. pleacă din Suceava și, după scurte treceri ca profesor prin Oravița și Timișoara, se stabilește la Caransebeș, ca profesor titular definitiv al Liceului „Traian Doda”. A fost membru al Societății Scriitorilor Români
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia”, „România”, „Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, va colabora la „Românul”, „Revista Carpaților”, „Trompeta Carpaților”, „Pressa”, dar și la „Convorbiri literare”. C. și-a adunat versurile în volumele Melodii
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
la Școala de Arte și Meserii din Brașov (1919- 1921), apoi profesor titular de română și franceză la Școala Superioară de Comerț din Cluj (1921-1931). Puternic atras de viața politică în vremea studenției vieneze, făcuse parte din cercul tinerilor intelectuali unioniști și, alături de alții, fusese arestat de unguri și închis la Seghedin (februarie - octombrie 1918). Încă din clasa a șaptea de liceu a debutat în „Românul” (Arad), aici, din vara lui 1912, fiind angajat redactor de Vasile Goldiș, pentru ca în 1918-1919
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
soție pe fiica sa nelegitimă, Eufrosina, și-l înduplecă de-a irumpe în țara regelui româno-bulgar îndată ce acesta ar porni război în contra împărăției romeice. Grija de tătari precovârși la regele Constantin și reținu de nevoie brațul său mânios. Aprinse certe unioniste și încercări neizbutite de uniune. Pe lângă alte neînțelegeri și necazuri mai veni spinoasa întrebare a uniunei bisericești care, mai mult decât totdeauna, i se părea Curții bizantine foarte cu cale, ba chiar neapărată din motive politice și pentru conservarea de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a țării sale la Constantinopol, ceea ce era egal c-o binefacere vrednică de a fi recunoscută, fiind știută lipsa mare a capitalei de provizii de ale traiului și pentru că altfel s-ar fi ivit fără îndoială inevitabila foamete. Reînnoite încercări unioniste de convertire în Bulgaria. Unul din cele mai esențiale puncte de litigiu între biserica din Roma și cea din Constantinopol consista în luarea în posesiune a Bulgariei în privire spirituală, a unei țări care mai cu samă sub dinastia Asanizilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau mai bine i se împrospăta în memorie faptul semnificativ că el însuși, în. zilele lui Mihail Paleolog împărat, recunoscuse în palatul Blacherna de la Constantinopol supremația papei asupra bisericei grecești printr-o mărturisire orală; deci rostise plecarea sa pentru atitudinea unionistă, încît acea plecare era acuma pentru dânsul o îndatorire definitivă. Dar cum urmau repede dupăolaltă însemnate evenimente politice, mai cu samă încurcăturile de succesiune pe tronul Bulgariei și cum se întoarse cu totul foaia în dispozițiile unioniste ale Curții bizantine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa pentru atitudinea unionistă, încît acea plecare era acuma pentru dânsul o îndatorire definitivă. Dar cum urmau repede dupăolaltă însemnate evenimente politice, mai cu samă încurcăturile de succesiune pe tronul Bulgariei și cum se întoarse cu totul foaia în dispozițiile unioniste ale Curții bizantine, a clerului și a poporului, pețirile de uniune și încercările de încorporare bisericească ale papei avură un total nesucces. E drept că și mai târziu Romei [î]i abăteau neistovit idei unioniste și că era neobosită în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu totul foaia în dispozițiile unioniste ale Curții bizantine, a clerului și a poporului, pețirile de uniune și încercările de încorporare bisericească ale papei avură un total nesucces. E drept că și mai târziu Romei [î]i abăteau neistovit idei unioniste și că era neobosită în tendențele ei cari ținteau într-acolo. Astfel Benedict XII îl admonie la 1337 pe regele Alexandru al Bulgariei să intre în sânul bisericei catolice și să primească botezul după rit latin, dar fără nici un efect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neobosită în tendențele ei cari ținteau într-acolo. Astfel Benedict XII îl admonie la 1337 pe regele Alexandru al Bulgariei să intre în sânul bisericei catolice și să primească botezul după rit latin, dar fără nici un efect vădit. Reînnoite accese unioniste și de supremație ale Romei în contra Serbiei și a împărăției bizantine. Cu toate că prin restabilirea tronului împărătesc al romei-lor de lângă Bosfor biserica greco-orientală ajunse din nou la necontestată supremație totuși Scaunul roman se, folosea ca și mai înainte de orice ocazie favorabilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi convertit într-adevăr, atunci e firesc lucru și se-nțelege de sine că și Principatele românești, având atâtea legături politice și bisericești cu Bosforul și neputând întreține o proprie biserică neatârnată, ar fi fost și ele răpite de curentul unionist. Adevărat că Scaunul roman nu se prea încredea în grecii bizantini și știa prea bine că tendința uniunii bisericești nu izvora din cuget curat și din voință sinceră, ci numai și numai de nevoie și de frică despre un inamic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se sfarme curând prin infirmitatea sa intrinsecă, precum se și sfărâmă în realitate. Încercări reînnoite de uniune în Valachia și via opunere contra lor. Evlaviosul zel de convertire dezvoltat de Ludovic cel Mare în privirea țărilor vasale ale Ungariei; trecerea unionistă cu greu câștigată a împăratului Ioan Paleologul, care îndemna însă și la facerea altor încercări; îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale ale Ungariei prin căsătorii cu prințese catolice; speranța Scaunului roman de-a paraliza în acele țări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Valachia și via opunere contra lor. Evlaviosul zel de convertire dezvoltat de Ludovic cel Mare în privirea țărilor vasale ale Ungariei; trecerea unionistă cu greu câștigată a împăratului Ioan Paleologul, care îndemna însă și la facerea altor încercări; îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale ale Ungariei prin căsătorii cu prințese catolice; speranța Scaunului roman de-a paraliza în acele țări înrîurirea și domnia bisericească a patriarhatului ecumenic prin ajutorul Curții bizantine strâmtorate, deci concesive; sporita trebuință de ajutor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crescu până la un grad atât de mare încît nu se mai putea tăinui. Clara, văduva lui Alexandru, voievodul Țării Românești, o catolică foarte zeloasă, se dovedi a fi prin legăturile ei de familie o promotoare cu multe succese a propagandei unioniste. Ea izbuti într-adevăr să convertească pe fiica ei mai mare, regina Bulgariei, de la biserica greacă la cea romană, după care își dete silință de a câștiga pentru uniune și pe a doua fiică a ei, Anca, măritată după regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l ajuta împrotiva lui Baiazid (1398) și izbuti de se porni o cruciată, fiindcă papa nutrea speranța că cei de lege grecească tot se vor întoarce cu vremea la biserica romană. Atragerea sau cel puțin îngăduirea unor episcopi cu opinii unioniste se recomanda de sine principilor dunăreni. În vremea aceasta episcopi necompetenți căutau în interesul papismului să capete în puterea lor Valachia și s-o înstrăineze de patriarhatul ecumenic, precum o încercase aceasta în Moldova cu oarecare succes. Spre a lupta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
solemn și nimeni să nu-l încalce, ei au îndeplinit acest ritual colectiv la o masă de piatră de la poalele unui copac consacrat, un „măreț castan” din podgoria de lângă Iași a „fratelui” Petrache Mavrocordat. Cu acest prilej, folosind cunoscuta retorică unionistă, Alecsandri a compus un poem, intitulat chiar 25 mai 1856 : Sub acest măreț castan Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovan ; Ci să fim numai români într-un gând, într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
politică, militară, diplomatică a unui popor se cristalizează împrejurul unor tradiții statornice. Dacă ar urmări cineva istoria Germaniei, ar constata că deja din timpul războiului de 30 de ani, epoca celei mai mari și mai complete disoluțiuni, se născuse mișcarea unionistă. Nu se poate escita într-un corp electricitate negativă fără ca la celalt capăt să se escite în același timp una pozitivă corespunzătoare: nu se poate ca discompunerea să se opereze fără ca paralel să nu fie începuturi de recompunere. Puținii publiciști
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întâlnire a acestora producându-se în cursul dimineții de 21 noiembrie. Întâlnirea nu s-a putut solda cu nici un compromis, dar ea a marcat, oficial, separarea dintre loialiștii lui Tăriceanu și dizidenții lui Stolojan. De altfel, cu o seară înainte, "unioniștii" și "platformiștii" au fuzionat în cadrul Grupului pentru Platforma Liberală (GPL), în timp ce, după amintita întâlnire, Comitetul Executiv al PNL a decis să-i retragă sprijinului politic ministrului Flutur, premierul arătând că-i va propune președintelui revocarea din funcție a lui Gheorghe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]