474 matches
-
științe economice, precum și celor care se pregătesc să intre În Învățământul de toate gradele sau să devină consilieri profesionali. În termeni și mai generali, lucrarea de față se adresează tuturor celor care doresc să știe mai mult despre raporturile dintre universalism și particularisme. Trebuie să gândim În termeni de „asimilare”, de „adaptare” sau de „inserție”? Ce să credem oare despre „multiculturalism” sau despre „republicanism”? Ce criterii de justiție sau de „echitate” să adoptăm? Răspunsurile la aceste Întrebări necesită, așa cum vom vedea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se poate opune relativismul cultural și dreptul la diferență. Recenta metamorfoză ideologică se bazează tocmai pe deplasarea inegalității biologice a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asupra rasismului reclamă concepții diferite asupra antirasismului. Se naște un conflict la nivel de valori și norme, În fața căruia nu trebuie să dăm Înapoi și ale cărui implicații trebuie descoperite (Taguieff, 1997, p. 89 și urm.). Având În vedere opoziția universalism/diferențialism, determinarea scopurilor acțiunii antirasiste se confruntă cu o dilemă fundamentală (Taguieff, 1995, pp. 47-51, 528-534), pe care o putem formula după cum urmează. 1) A acționa pentru a face posibilă unirea tuturor oamenilor și respectarea fiecăruia În parte, indiferent de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vizează unitatea speciei umane, prin schimburi și amestecuri, este supusă inevitabil riscului de a favoriza uniformizarea umanității (așa cum se teme Lévi-Strauss), adică de a contribui la o nediferențiere planetară, bazată pe o totală eradicare a identităților colective. Acesta este obiectivul universalismului, cu reversul său. Universalismul implică primatul valorilor abstracte: egalitatea, dreptatea, adevărul. 2) A acționa pentru păstrarea diferențelor culturale ce caracterizează specia umană și pentru respectarea lor; iar aceasta, cu riscul de a absolutiza diferențele sau identitățile colective și, desigur, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin schimburi și amestecuri, este supusă inevitabil riscului de a favoriza uniformizarea umanității (așa cum se teme Lévi-Strauss), adică de a contribui la o nediferențiere planetară, bazată pe o totală eradicare a identităților colective. Acesta este obiectivul universalismului, cu reversul său. Universalismul implică primatul valorilor abstracte: egalitatea, dreptatea, adevărul. 2) A acționa pentru păstrarea diferențelor culturale ce caracterizează specia umană și pentru respectarea lor; iar aceasta, cu riscul de a absolutiza diferențele sau identitățile colective și, desigur, de a Închide indivizii În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
demersul său de auto-fundamentare, de Îndată ce Încearcă să meargă până la ultimele consecințe ale exigențelor sale fundamentale, care sunt contradictorii. Conflictul dintre valori și obligații pare aici insurmontabil. Nu se poate, În același timp și la același moment, să urmăm și calea universalismului, și pe cea a diferențialismului. Totuși, este posibil să schițăm o soluție de tip universalist care ține seama și de normele diferențialismului, cu condiția ca acestea să fie „corectate” prin impunerea unor limite. Recunoașterea alterității celorlalți drept ceva demn de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este un punct esențial, solidaritatea pe care se bazează societățile noastre trebuie gândită pe baza „unui raport contractual Între indivizi autonomi, sau În funcție de un principiu naturalist al preferinței manifestate Între persoane de origine identică” (ibidem, p. 20)? Cu alte cuvinte, universalismul trebuie oare să primeze asupra particularismului? Vastitatea și varietatea temelor evocate ne arată dificultatea de a defini clar obiectul cercetării. Astfel Încât credem că nu este inutil să propunem un efort de clarificare, pornind de la tentativa de definire deschizătoare de drumuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia „Codul cetățeniei” desemnează dispozițiile legale referitoare la atribuirea și la dobândirea cetățeniei franceze de către o persoană fizică. Ea este o moștenire a trecutului: retras din Codul civil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de bază al psihosociologiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1992). TOURAINE Alain (1997), „Faux et vrais problèmes”, in WIEVIORKA Michel (coordonator), Une société fragmentée? Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte și Syros, pp. 291-319 (prima ediție: 1996). Φ Discriminare, DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Creolitatetc "Creolitate" Creolitatea despre care discutăm aici nu se referă la simpla constatare a existenței unui fapt creol În sensul pur lingvistic al termenului. În această accepțiune, ar trebuie să discutăm despre departamente sau țări cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
143-145. WALLACE Anthony (1970), Culture and Personality, New York, Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții În atacuri disperate care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
L’Harmattan. LEVINAS Emmanuel (1963), Difficile liberté. Essais sur le Judaïsme, Paris, Albin Michel. — (1976), Noms propres, Montpellier, Fata Morgana. PERELMAN Chaïm și OLBRECHTS-TYTECA Lucie (1958), Traité de l’argumentation, Bruxelles, Ed. de l’Université de Bruxelles. Φ Comunitate, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Diasporatc "Diaspora" „Atunci când nu au adoptat modul de viață britanic, indienii, fie ei hinduși sau musulmani, la fel ca evreii din Diaspora, Își cultivă cu un atașament exacerbat tradițiile familiale și religioase”, citim la pagina 27 a revistei Le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele Rațiunii pure? Realitatea empirică ne arată că universalismul se poate degrada În asimilaționsim, În vreme ce toleranța față de semeni se poate perverti În diferențialism. Prin urmare, trebuie să Încercăm să scăpăm de alternativa următoare: fie exaltarea exclusivă a diferenței, fie universalul abstract care reduce importanța oricărei apartenențe colective. „Dreptul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel al Învățământului și al culturii, este o mare provocare căreia trebuie să Îi răspundem, dacă se poate, Într-un mod pașnic și consensual. Cultura aceasta a monologismului, monolog asemănător autismului, trebuie făcută să evolueze găsind un nou echilibru Între universalism și relativisme și refuzând orice formă de Închidere sau de ghetoizare. În consecință, numai pornind de la o nouă perspectivă, transmodernă, vom găsi soluțiile specifice unui drept plural, adaptat cerințelor mondializării economice, dar și culturale. E. L.R. & ARNAUD André-Jean (1969), Les
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et effectivité, Montréal, Thémis, și Bruxelles, Bruylant, pp. 33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Reglementare socială, Stratificare Dreptate socială (teoriile Î)tc "Dreptate socială (teoriile ~)" Chestiunea dreptății sociale ocupă, fără Îndoială, În filosofia politică un loc comparabil cu cel al adevărului În domeniul filosofiei cunoașterii. Nu vom putea oferi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că se merge Înspre omogenizare, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu absența probabilă a reconcilierii. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există o moralitate aplicabilă tuturor tradițiilor și tuturor culturilor, o moralitate care umple prăpastia ce le desparte”. Analiza sa se Înscrie Într-o abordare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. WALZER Michael (1983), Spheres of Justice, Oxford, Martin Robertson. Φ CETĂȚENIE, Conflict, DIVERSITATE, DREPTURILE OMULUI, IDENTITĂȚI CULTURALE, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), SOLIDARITATE, VALORI Dreptul solului/dreptul sângeluitc "Dreptul solului/dreptul sângelui" Φ CETĂȚENIE (codulî), NAȚIUNE, STRĂIN Drepturile omuluitc "Drepturile omului" Devenite normă universală, drepturile omului constituie o noțiune al cărei statut de evidență a contribut, credem noi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
depuis 1789 (I)”, Commentaire, nr. 59, toamna, pp. 639-646. VILLEY Michel (1962), Leçons d’histoire de la philosophie du droit, Paris, Dalloz. — (1983), Le Droit et les droits de l’homme, Paris, PUF. Φ CETĂȚENIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Suveranitate/suveranism Etc "E" Economie și culturătc "Economie și cultură" Dacă articularea dintre economie și cultură este de neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În domeniul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant din grecescul ethnos ă rasă, popor, națiune, trib ă, reinventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Vacher de Lapouge), deși nu are o definiție clară, desemnează un grup uman care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). RICŒUR Paul (1995), Le Juste, Paris, Ed. Esprit. VAN PARIJS Philippe (1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. Φ Excludere, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Inserție/dezinserțietc "Inserție/dezinserție" Φ Excludere, INTEGRARE Instituțietc "Instituție" Verbul latin instituere Înseamnă „a stabili sau a fixa o stare de lucruri”; se mai folosește și pentru a numi „actul de a face sau de a Întreprinde, gestul de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazul Franței ă ce caracterizează integrarea. Acești termeni fac trimitere la un statut temporar, care urmează să dispară fie prin Întoarcerea În țara de baștină (Germania), fie prin accederea la cetățenie, proces prin care „imigrantul” se integrează fără diferențiere În universalismul republican (Franța). Abia recent au Început să apară studii care iau În considerare experiențele de discriminare sau de păstrare a trăsăturilor culturale specifice dincolo de prima generație de imigranți, sociologii francezi rămânând de foarte multe ori reticenți când trebuie să vorbească
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
privind concurența sau protecția mediului. Reglementarea de acest tip ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată, după modelul Europei. Întrebarea care se pune este dacă, În definitiv, deplasarea de suveranitate se face În direcția unui universalism liberal sau mai curând În cea a unor particularisme protecționiste. Teoria economică este destul de reticentă față de orice tratament preferențial Între parteneri. Astfel, Jacob Viner pune accentul pe efectul de deturnare a traficului care poate rezulta din scăderea importurilor din terțe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]