432 matches
-
dobândit o nouă „Înțelepciune” grație istoriei și valorilor sale, pe scurt, grație culturii sale. În privința paradigmei organizării, Începând cu anii ’80, raționalitatea singură nu mai este suficientă pentru a legitima acțiunea Întreprinzătorului și managementul acesteia, așa cum sugerează adepții unei abordări universaliste. Cultura de Întreprindere, definită ca modul de gândire și de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit În mai mică sau mai mare măsură de toți membrii colectivului de muncă și care trebuie Învățat și acceptat, cel puțin În parte, de către nou-veniți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un lucru bun sau rău, dar nu poate fi un lucru drept sau nedrept”. Ce e drept și ce e bine Se pot pune În evidență trei mari concepții. Primele două, cele mai clasice, se situează: ă fie În perspectiva universalistă (pentru o alocare dată, toți indivizii, indiferent de personalitate și de mediu, tind să aibă aceleași sentimente față de o valoare sau alta); ă fie În sfera relativistă (contextul fiind determinant, adevărul, frumosul sau binele nu constituie decât simple referințe factuale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opiniei publice o recunoaștere a suferinței lor actuale sau trecute, precum și o „Îndreptare” a nedreptăților suferite. Această abundență de identități particulare și În concurență Îi face pe unii sociologi să se teamă de apariția unei „societăți balcanizate”, În cadrul căreia principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților minoritare este totodată În corelație cu apariția unor „noi mișcări sociale”. Acestea se disting de formele precedente de mobilizare colectivă prin importanța subiectivității, prin valorizarea autonomiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite difuzarea rapidă a acestei gândiri, În special În perioada anilor ’50 (cf. filmul Absolute Beginners). Începând cu această epocă se vor dezvolta puternic impactul mass-media și puterea de cumpărare a tinerilor (Buxton, 1985, p. 73). Efectele secundare ale pretenției universaliste a consumerismului sunt inevitabile. Desigur, schema ideală a tânărului „cu bani” care cheltuiește cu bucurie și lascivitate nu se realizează decât Într-un mod foarte imperfect În societatea engleză, americană sau europeană a epocii, ba chiar și din zilele noastre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alb” este imposibil de eliminat și că „Revoluția neagră” nu mai este decât un mit desuet, naționalismul negru separatist rămâne singura cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și o clarviziune rare pentru timpul său. După cum remarcă André-Marcel d’Ans, pozițiile sale „poartă marca acestui credo anti-diferențialist conform căruia atracția pentru frumusețe este prezentă În toată omenirea” (D’Ans, 2003, p. 24). Dar cum se Împacă această poziție universalistă cu relativismul și cu refuzul său corelativ opus oricărei teorii generale a culturii? Răspunsul lui Boas, despre al cărui temei se poate, bineînțeles, discuta, este dictat de adeziunea sa la empirismul descriptivist: deși atracția pentru frumusețe este comună Întregii omeniri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru progresul cunoașterii, ele se dovedesc a fi, prin gradul lor de abstracție, de prea puțin ajutor pentru elaborarea unui universalism concret. Fără a neglija preceptele reflecției savante, va trebui să ne interesăm mai Întâi de condițiile etico-politice ale proiectului universalist. În Essais d’ethnopsychiatrie générale, Georges Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate valabile sunt absolute, adică independente de normele vreunei culturi sau societăți, dar conforme cu criteriile Culturii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
norma centrală a acestei realități. Doar interiorizând regulile competenței comunicative omul devine subiect. Subiectul este deci cel care face pariul că, În ciuda pluralității codurilor și a apartenenței noastre la comunități singulare, comunicarea este posibilă. De aceea, la nivelul politicului, exigența universalistă se transformă Într-o misiune fără sfârșit, aceea a coexistenței necesare Între două tipuri polare de solidaritate: una bazată pe sânge, iar cealaltă pe rațiune. A. P. & APEL Karl Otto (1981), „La question d’une fondation ultime de la raison”, Critique, nr.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și menținerea unei superiorități rasiale pe care și-o atribuie dominanții, În timp ce al doilea presupune cultul identităților particulare și al purității lor, de unde stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caracteristicilor sale). Remarcăm, În acest mecanism, faptul că influența unei comunități sau a unui grup de referință poate fi determinantă În formarea marilor orientări culturale, În cadrul unui ansamblu social mai vast sau În raport cu anumite valori mai mult sau mai puțin universaliste. Cercetările lui Doise pe tema drepturilor omului, a reprezentărilor și a extinderii lor internaționale (Doise, 2001) sunt ilustrative pentru problema ancorării valorilor care se vor transcendente și universale, dar care Întâlnesc obstacole ținând de contexte, ceea ce modifică ă sau nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Olson sau Albert Hirschman, o perspectivă „relațională”, combinarea tuturor acestor variante este capabilă să explice comportamentele de exit sau de voice, de loialitate sau de apatie. Problematica legăturii sociale este mai ambițioasă și ne atrage atenția asupra arbitrajelor Între „luminile universaliste”, „angajamentele comunitare” și „libertățile individuale”, „integrarea” nemaiputând fi concepută În zilele noastre drept o cale de mijloc Între asimilare și inserție, ci mai curând drept un proces ce include interacțiuni, negocieri și redefiniri. G. F. & AGULHON Maurice (1977), Le Cercle
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religios. Nu avem în vedere conținutul teologic al religiilor respective, ci raportul forțelor istorice care se stabilesc între Biserica dominantă și procesul sociogenezei statului, pe de altă parte. Linia de demarcație pe care o trasează Badie între creștinismul latin (teocrație universalistă, contestată de afirmarea puterii publice, fragmentată apoi de Reformă și generatoare de laicitate), la Vest, și creștinismul bizantin (cezaropapism autocefal trăind în simbioză cu puterea publică, generator de identitate națională), la Est, se vădește a fi una edificatoare. Lucrarea fundamentală
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul firesc universalist al tinereții, li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit și istoric. (Am mai povestit cum tatăl meu, elev la liceul minorit din Oradea Mare, a năvălit pe stradă, auzind pașii soldaților români ce dezrobeau și ocupau Ardealul, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
datoriei civice și a imperativului moral. Mihail Diaconescu În românește, înțelept, înțelepciune sunt cuvinte moștenite din latină (intellectus, intellectio), pe când intelectual și sferă vin din franceză în secolul XX. Folosirea insistentă a lui intelectual în context ideologic, politic mai ales universalist a dus la o mică victorie pe care unii o speculează, și anume s-a creat impresia că intelectualul ar fi și înțelept. Iată cum specia a înghițit genul, tip de sofistică în care civilizația modernă a cuvintelor se complace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
religioasă. Replierea asupra Asiei Mici, Greciei și Traciei, îl așezau în centrul unui bloc mai coerent și mai greu de atacat. Apărarea va fi cu atît mai bine organzată cu cît Heraclizii vor avea înțelepciunea de a renunța la visul universalist al dinastiei iustiniene și de a adapta statul lor la realitățile geo-politice ale vremii. Acesta va trece printr-o reformă administrativă, care va substitui vechilor provincii, prea mici și numeroase, themele, circumscripții militare conduse de un strateg investit cu toate
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
constitutiv 5.1. Statutul judicativ al ideologiei În genere, ideologia este socotită un tip de cunoaștere care își asumă explicit riscul de a nu postula decât o "obiectivitate locală", limitată; deși, de-a lungul istoriei, au fost și câteva ideologii "universaliste" (cu pretenție de valabilitate necondiționată istoric). Din conștiința particularității decurge legătura sa, foarte prețioasă, fiindcă ideologia apare ca un "fapt cultural", cu ideea despre identitățile culturale (dimensionate fie național: cultura română, spre exemplu, fie inter-național: cultura europeană, de pildă). Ideologia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al unei alte loje masonice vieneze, l-a imortalizat pe Born în opera sa "Flautul fermecat", sub forma personajului "Sarastro", iar pe împărat, prin personajul "Tamino"211. Sub conducerea lui Born, evoluția lojei "Zur wahren Eintracht" a avut o orientare universalistă, profund intelectuală, cunoscând un fenomen de politizare, prin implicarea în programul reformator iosefin, precum și o dezvoltare deosebită, numărul membrilor sporind la peste 200, din care 113 erau burghezi, iar 96 nobili. Reunirea a numeroși oameni de știință, juriști, literați, artiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lumii salutul constă într-o plecăciune, fără contact vizual. Este dificilă evitarea impunerii propriilor norme culturale asupra altor persoane, chiar și în momentul în care există un contact frecvent cu alte culturi. 2.6. Raportul universal-general-particular în psihologia interculturală Poziția universalistă pornește de la premisa că procesele psihice fundamentale se pot identifica la toți oamenii, în toate societățile, dar manifestarea lor este influențată de cultură. învățarea culturală este elaborată în mod unic în cadrul societății, iar cultura este elementul central al adaptabilității. Se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modelate de foarte timpuriu în viața individului, reprezentînd cerințe fundamentale ale bunei funcționări în familie și, mai apoi, ale grupului primar și secundar. Aceste valori asigură un comportament adecvat chiar și în absența unor sancțiuni reale. De asemenea, și valorile universaliste (dreptate socială, egalitate, deschidere) contribuie la formarea relațiilor sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile universaliste (dreptate socială, egalitate, deschidere) contribuie la formarea relațiilor sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt importante în special cînd membrii grupului trebuie să relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă interacțiunile sînt limitate la nivel de grup primar, valorile universaliste sînt mai puțin importante, uneori ele putînd chiar amenința solidaritatea grupului. Valorile de autodirecționare (locurile doi și trei) au rol fundamental în motivarea individului, din punct de vedere funcțional, pentru a lucra eficient. Aceste valori sînt o sursă intrinsecă de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt incluse și țările din Europa de Est), românii s-au arătat a fi cei mai pesimiști cu privire la viitor, aducînd ca argumente haosul politic și scăderea numărului de locuri de muncă. De asemenea, diferențe semnificative s-au înregistrat la tipul de valori universaliste, românii atribuind scoruri mult mai scăzute decît americanii la valorile "protecție a mediului", "o lume a frumosului", "unitate cu natura", "înțelepciune", "o lume a păcii" și "dreptate socială". Acest fenomen este explicat de autori prin dezastrul ecologic experimentat de români
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la premisa că, în alegerea partenerului, decisivi sînt factorii ce pot contribui la o mai bună "selecție naturală". Astfel, atunci cînd "descoperă" diferențe în desemnarea calităților necesare "celuilalt", bărbații înclină să favorizeze trăsături specifice, precum "tinerețea", "sănătatea", "frumusețea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a remarcat că proba specifică rezultată din paradigma universalității expresiilor faciale conținea un număr ridicat de erori metodologice, care, reunite, ar fi putut da naștere acelui "acord înalt" asupra recognoscibilității emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au demonstrat că observatorii tind să dea răspunsuri folosind etichete emoționale echivalente cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]