1,105 matches
-
adesea din piele, deschisă în față și oprindu-se de obicei la pulpă și ale cărei două pulpane din față, mânecile și mai ales spatele poartă diferite pandantive din piele, pânză grosolană și metal; - un pieptar din piele tăbăcită în untură de pește, legat în jurul gâtului cu două fâșii, acoperind tăietura mantoului și coborând mai jos de talie; - o tichie din piele tăbăcită în grăsime de pește dotată uneori cu franjuri care ascund partea de sus a feței și ridicată la
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
urmă, Weber fusese la unul identic din Queens. Ușurința conversației lor îl derută. Vorbeau în frazele stenografiate, comice, ale celor care se cunosc din copilărie. Idioglosie, un limbaj comun cât se poate de împărtășit. Ciuguleau dintr-o ceapă prăjită în untură, flecărind fără să trebuiască să se explice. Desigur, aveau de vorbit despre creierul lui Mark, un subiect de interes inepuizabil pentru amândoi. —Care-i părerea ta sinceră despre tratamentul ăsta? Vocea Barbarei nu trăda nimic, nici un indiciu asupra propriei opinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu planurile tale mărunte și vrednice de milă, cu țelurile tale Înguste, cu numai un dram de minte și o fărîmă de curaj, cu povara ta uriașă de superstiții urîte și Învechite. Vai, tu, biată făptură plămădită din aluat și untură, hrănită cu mîncare puțină și adăpată cu băuturi proaste. Ai rătăcit pe străzi Îndrugînd fraze răsuflate ce scrîșneau ca pietrișul În gura ta, pe cînd viața Îți oferea bucurie, faimă, măreție, dar nu te-ai Înfruptat din ele pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și cu o cutie de bunătăți pe care, de când rămăsese fără mamaia, le gospodărea cum putea mai bine. Mulțumirea lui cea mai mare era să desfacă pachetele și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pre mine gîndurile! 125 Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca ș-a mea, Că cânepa cea de vară I-o cacă câinii pe-afară, Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu... Untura-i pe podișor Capul ei cât un cuptior, Untura-i pe căminiță Capul ei cât o căpiță, C-acuma-i anu - ncheiat De când nu s-a periat, Și la umbra capului Șede ciurda satului. Când își perie capul Se strânge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i nevastă ca ș-a mea, Că cânepa cea de vară I-o cacă câinii pe-afară, Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu... Untura-i pe podișor Capul ei cât un cuptior, Untura-i pe căminiță Capul ei cât o căpiță, C-acuma-i anu - ncheiat De când nu s-a periat, Și la umbra capului Șede ciurda satului. Când își perie capul Se strânge întreg satul, Cu securi și cu topoare Ca păduchii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
diferit de ceilalți, iar eu voiam să fiu diferit, voiam să fiu danez! Oamenii tot răsuceau cuțitul În rană. De pildă, venea la noi vreuna din mătuși: „Ce mai face micul nostru danez?“. Dacă refuzam să Înghit o lingură de untură de pește, mi se spunea: „În Danemarca, vezi tu, copilașii nu fac atîte fițe“. Cum nu m-am născut acolo unde aș fi vrut, le răspund ce-mi trece prin minte celor care vor să știe de unde sînt. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Antonio, acolo, afară, În noaptea asta, la fel ca ieri, la fel ca alaltăieri. Să uite de proteza dentară a mamei sale, din paharul de pe comodă, de copiii care dormeau În bucătărie, de casa asta care mirosea a fum, a untură și a praf. Să se desprindă. Să zboare departe, pentru câteva ore. Dar Emma nu era un ascet indian, nu putea să se golească pe dinăuntru, mintea ei era un vârtej În mijlocul căruia se zbătea Înnebunit gândul la Antonio, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
gândit la tunelul de castane și la ce-ar putea să urmeze. M-am dus și eu tiptil în bucătărie, nu voiam să strige mama la mine, între timp Marius mâncase deja jumătate dintr-o felie groasă de pâine cu untură, și atunci mama a luat o cană, a scos din frigider sticla cu lapte și i-a umplut cana, iar ăsta mic a apucat-o strâns, cu amândouă mâinile, dându-l pe gât dintr-odată și înghițind cu zgomot, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
merg În două picioare. Și dacă ne văd, o să fie urși d’ăia care dau cu sulițe după noi. Am simțit că Îngheț. Pricepusem. La vânătoare, te Învelești În blana ursului, te cufunzi În pișatul lui și te ungi cu untura lui, ca să nu te miroasă când te apropii de el. Urmăritorii făcuseră la fel, ca să nu le simțim mirosul de oameni, numai că-și dăduseră cu prea multă untură. I-am făcut Runei semn să stea locului și am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
blana ursului, te cufunzi În pișatul lui și te ungi cu untura lui, ca să nu te miroasă când te apropii de el. Urmăritorii făcuseră la fel, ca să nu le simțim mirosul de oameni, numai că-și dăduseră cu prea multă untură. I-am făcut Runei semn să stea locului și am luat-o Înainte, târâș. M-am strecurat printre trunchiuri căzute de copac, m-am făcut una cu mușchiul de pe jos, m-am cufundat În băltoace pline de zoaie și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
copaci cu trunchiul gros și răsucit, În care creșteau niște fructe verzi, precum boașele de berbecuț, numai că erau mai mici. Aveau un sâmbure tare În care era să-mi rup dinții și erau grase de ziceai că zăcuseră În untură. Erau gustoase și țineau de foame. Apoi, În locul prundișului, pe mal apărură stânci greu de trecut, așa că am fost nevoiți s-o luăm prin pădure. Pe urmă, pădurea s-a rărit și, când pe mâna noastră tare au apărut din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
simtă că deranjează, apoi mormăi răstit: - Intră. Nici nu-și termină bine mormăitura, că în încăpăre năvăli un ins înalt, burtos, cu chică roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de credeai că hohotește întruna, parcă s-ar fi topit de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în prag. O văzură pe femeia aceea și înaintară spre ea. Înălțată pe vârfuri, se chinuia să semneze formularul de anunț. Nu mai apucă. Unul dintre bărbați, cel înalt, burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, uns din belșug cu untură de rechin, apucă femeia de ceafă și o trase după el spre calorifer. Ea dădu să spună ceva. Încercă să se agațe de lanțul gros ce-i spânzura aceluia pe,un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
groase. Și tricolorele, că avem musafiri. Peste câteva clipe veni flăcăiandrul cu un pachet de lumânări. Îl urma un ins burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care spânzura un fel de craniu minuscul. Rămăsese tigva aceea mititioacă cu fălcile larg deschise, de parcă s-ar fi topit de râs. Burtosul ducea un braț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
prelinsă din ochii mijiți din bortele lor. La a treia pereche de vâsle se așeză un altul, și el înalt, burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de parcă s-ar fi topit de râs. La ghionderul din capătul barcazului se strecură printre cei de la rame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la pomana porcului, șorici. Îndată, făcu și o mămăliguță. George mâncă tot ce i se pusese în farfurie, cu poftă. Se făcuse târziu și Gheorghe a mai rămas în bucătărie să pregătească bucațile de slănină și să termine de topit untura. Frusina plecă să îl conducă pe George până la poartă. Acesta o luă în brațe și o sărută tandru, cu sărutări lungi. Apoi, mâinile îi alunecă spre coapse, cu mângâieri drăgăstoase. - Sina, haide să intrăm în casă pe ușa din față
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ci pentru ca farfurioara nu este destul de aurita <maria>: știu eu? <v37>: untul și gemul - cultură, care va să zică, contează mai puțin <maria>:nu e chiar așa. Nu generaliză <v37>: e greu sa nu generalizez. <v37>: ungem felia cu untura - kitsch, subcultura, manele <v37>: între timp avem grijă că felia să fie cît mai groasă <v37>: și farfurioara să fie din aur... <maria>: asta nu este specific doar românilor <v37>: oh, știu că nu vorbim totuși de români aici. Te
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
judec. Nu poate să nu îmi pară rău vazind că adevăratele valori sunt respinse de majoritatea <v37>: și, ce este și mai grav, de cei tineri <maria>: dar ce vină avem dacă suntem judecați după farfurioara? <maria>: în penumbra societății, untura seamănă foarte mult cu untul <maria>: și magiunul cu gemul <v37>: dacă stai să asculți opiniile celorlalți.. <v37>: în fond, tu ești cea care îți maninci felia <v37>: pentru tine e important cu ce o ungi <v37>: farfuria rămîne pe
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
din vreme câte unul din noi să aflăm cine face pomeni. Hii, și mi-a venit un gust de pastramă! Pe atunci nu prea mâncam decât carne de vacă, ori pasăre, ori capră în grăsimea lor. Mai mult seu decât untură, iar slănina de porc o mâncam afumată. În post făceam pilaf cu tahân și chiftele de icre. Primăvara mergeam pe iarbă, la Bordei sau la Lacul Teilor. Ei, dar să vă spun despre nunta mea cu răposata nevastă-mea, cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
soare nepricopsiții, schilozii și pociții, așteptând pomana negustorilor. Li se făcuse foame. Lângă ei geambașii înghițeau cu lăcomie. Se încinseseră câteva grătare. Oamenii cârciumarului le ungeau cu grăsime, așezând deasupra fleici roșii, proaspete. Se auzea sfîrutul cărbunilor peste care cădea untura topită și un miros ațâțător îți muta nările din loc. O femeie tânără căra pâine în panere adânci, grămezi de felii albe, crescute, din grâu copt, cu coaja rumenită și trandafirie. Ucenicului îi lăsa gura apă. Picară și Mînă-mică cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nevastă urâtă putea să cînte: Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca și-a mea, Cu cânepa cea de vară Se joacă cânii pe-afară; Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu. Untura-i pe podișor, Capul ei cât un cuptor; Untura-i pe căminiță, Capul ei cât o căpiță; Acum c-un an încheiat De când nu s-a periat Și la umbra capului Șede turma satului. Ce haz am să merg acasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nu-i nevastă ca și-a mea, Cu cânepa cea de vară Se joacă cânii pe-afară; Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu. Untura-i pe podișor, Capul ei cât un cuptor; Untura-i pe căminiță, Capul ei cât o căpiță; Acum c-un an încheiat De când nu s-a periat Și la umbra capului Șede turma satului. Ce haz am să merg acasă Când n-am nevastă frumoasă? Strâng în brațe-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înfulecă cu adevărații așa numiți oameni simpli un cârnat numit probabil ordinar și bun. Bineînțeles, știu că un asemenea cârnat, pentru un om care lucrează cu spiritul, nu constituie o hrană sănătoasă. Și în fața ochilor spiritului apar: făina, plasma sangvină, untura, condimentele, fosfatele, etcetera; nici un fel de vitamine de care are nevoie viața. Dar trebuie să recunoaștem valoarea de simbol a unui asemenea cârnat. Cârnatul ca metaforă a culturii solidarității, știți d-voastră, ca o Grăsime animală accesibilă în mari cantități
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
O mică gustare rustică, ceva din chestiile care se digeră greu, ceva care cade greu la stomac, ca o zi ploioasă în toiul verii. CÂRCIUMAREASA: Pâine unsă, cârnați, gulaș, supă de gulaș, drob, supă de fasole, pâine prăjită... pâine cu untură. EL: Deci pentru mine un gulaș fără garnitură, dar cu untură pe pâine și ketchup pe deasupra. EA: Ha, ha... porcușor dulce ce ești, acum exagerezi... probabil. EL: Nici vorbă, comoara mea, cosmopolitul cer al gurii trebuie să poată comunica cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]