119,987 matches
-
mai bine fă-ți un palton elegant, m-a povățuit el"...) Și cîte și mai cîte! Cel mai puțin convingător capitol al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede în
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
și arhivar, estetician și istoric, psiholog și sociolog, hermeneut și informatician. Ceea ce, omenește, nu este posibil." (...) "Individul contribuie la înțelepciunea colectivă a breslei sale specializându-se pe un număr restrâns de discipline (atenție, una singură ar fi prea puțin!) și urmărind atent, pe cât îi stă în putință, ceea ce se întâmplă în celelalte."
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
pentru valoarea sa. Ajungând la acest de al doilea punct de vedere, el este menționat în partea de început a capitolului Și totuși... Caragiale. Iată-l reprodus, pentru a nu-i fi modificat cu nimic sensul. "Ar fi interesant de urmărit cândva, modul în care, în secolul trecut, un scriitor era receptat nu doar valoric, de către revistele literare, ci și în funcție de opțiunile sale politice, de către marile cotidiene. S-ar putea alcătui astfel o istorie a mentalităților literare ale epocii și, totodată
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
în răspăr "formele casante în dimineața derizorie", Ion Vădan încearcă a se sustrage tiraniei acestora. Reacția sa instinctiv-defensivă este cea a relativizării lor prin aglutinări deformante, prin amestecuri confuze, într-un mediu al unei decompoziții ce precede dematerializarea. Astfel el urmărește priveliștea lor "topindu-se curgînd unele în altele/ amestecîndu-se cu miresmele putrede ale crinilor/ cu mucegaiul din urechile morților tineri/ peste cocleala urinei din ziduri/ peste damful băii cu aburi din Grădina Botanică" (Golem). Percepția paroxistică a materiei dereglate, imunde
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Béneteau, Director al Institutului Francofoniei pentru administrare și gestiune din Sofia și Olivier Gillet, reprezentant al delegației Valonia-Bruxelles la București. A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a dimensiunii economice a francofoniei, cu asocierea întreprinderilor franceze și franco-române din România. Mai precis, vor fi analizate debușeurile prefesionale ale filierelor din învățământ. Ultima conferință tratează o problematică extrem de actuală și de mare interes: De la exodul
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
mulți în afacerile pe care le fac pe plaiurile noastre. Oameni din această categorie preferă să tacă, pentru a nu-și periclita afacerile. Dar, cum îmi spunea un amic care reprezintă aici o firmă cu greutate: cînd el se simte urmărit ca o maimuță scăpată de la Zoo, firește că le povestește celor care vor să vină cu investiții în România la ce să se aștepte. Lucrurile astea nu mi se spun la telefon, ca să nu se audă, ci în scurte conversații
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
mai precise decît anunțurile sibilinice că există persoane care ocupă funcții înalte implicate în afaceri de corupție. Ar fi timpul ca SRI-ul să renunțe la stilul fumigenelor de pe vremea lui Virgil Măgureanu și să-și ia treaba în serios, urmărind pe cine trebuie.
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
Nicolae Manolescu Distincția din titlul editorialului meu, și pe care am propus-o drept temă Întîlnirii "României literare" din 26 februarie (v. pag. 3), aparține, se știe, lui E. Lovinescu. Spirit urban și moderat, Lovinescu a urmărit să împiedice confuzia, curentă ieri, ca și azi, între disputele literare serioase și cele izvorîte din pure porniri emoționale. A definit așadar polemica o confruntare de idei și pamfletul, o ceartă de cuvinte. Prima ar fi fiind mai degrabă științifică
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
țara asta orice om trecut de patruzeci și cinci de ani e bolnav!" Mi-am adus aminte de acest "diagnostic", explicat de prietenul meu prin regimul inuman, de exterminare lentă dar constantă, la care am fost supuși cu toții sub comunism, urmărind febrilitatea argumentelor, unele mai bolnave decât altele, prin care guvernanții motivau reducerea paturilor din spitale. Conform directivei năstăsiote suntem o nație de bolnavi închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Adrian Marino, acest succesor al celebrei întreprinderi a lui Diderot: "Peste tot în Enciclopedia lui Diderot credința religioasă apare drept «superstiție pusă în mișcare». A trece prin tăișul sabiei tot ce ține de teologie, această intenție a lui Diderot este urmărită cu perseverență, și nu numai de el, cu un întreg aparat retoric, al aluziilor, ironiilor, al trimiterilor". Dacă ieri preoții au fost judecați "drept oameni care au vrut să-și domine semenii, și osîndiți asemenea despoților, a spiritelor absolutiste", în
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
și deformantul context politic, periculos, aceiași artiști, pe care îi știm bine cu toții, indiferent de ideologii, oportunisme, mode și valuri de agresiuni, aceleași nume merg demn pe drumul deschis al creației. Asumîndu-și prezentul poluat și opera. Mă interesează să-i urmăresc, să văd dacă și cum își adaptează discursul la cerințele pieței, în ce fel își desenează itinerariul și îl integrează mișcării mondiale, în ce fel proiectele, ce au în spate ani de zbucium și coerentă preocupare, își pot găsi concretețe
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
fiecărui personaj, în știința cu care regizorul naște arhitectura luminilor, o tehnică aproape cinematografică. Acestea mi se par a fi coordonatele esențiale ale ultimei premiere a Teatrului Bulandra, o montare după un text dificil, pe care dramaturgul german îl scrie urmărind tragedia shakespeariană Titus Andronicus. Müller introduce un personaj, Naratorul. Și o perspectivă de o profundă teatralitate, ce sporește greutatea conflictului pe de o parte, și dramatismul comentatorului-martor, pe de altă parte, ca o singură voce rămasă din corul antic ce
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Gramatica pentru toți a Mioarei Avram: Se recomandă evitarea mai multor genitive la rînd, îndeosebi a celor cu structură formală asemănătoare. Construcții ca grădina vecinului colegului fiului meu sînt inestetice (neeufonice), iar uneori și echivoce prin dificultatea de a se urmări lanțul de relații" (1997, p. 65-66). În primele gramatici românești, destul de sumare, e greu să găsim asemenea recomandări, pentru a reconstitui vechimea tradiției normative. O formulare explicită și limpede - în ciuda terminologiei datate și a latinismelor previzibile - apare totuși la Timotei
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă 1431, 1994, 3). În determinarea gradelor de acceptare a construcțiilor intră factorii evocați în recomandările lui T. Cipariu sau ale Mioarei Avram: dificultatea de a urmări relația semantică și mai ales monotonia repetării cacofonice a formelor. Sînt deci mai ușor acceptate succesiunile în care alternează terminații diferite ale substantivelor (articolul apare în forme masculine și feminine, la singular și la plural): "să se concentreze asupra îndeplinirii
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
ocultate, falsificate ori distorsionate. Mai grav, această politică a fost continuată și după Revoluție; de aceea tinerii se află astăzi într-o ignoranță adîncă a istoriei noastre recente, cu toate consecințele ce decurg de aici. Dacă cineva ar vrea să urmărească, încă o dată, înrudirea profundă dintre comunism și fascism, iată un argument neașteptat: toate calomniile inventate pe seama Regelui Carol II de către legionari, dușmanii săi de moarte, au fost preluate - entuziast și fără retușuri - de istoriografia comunistă. Și pentru unii, și pentru
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
fost un "dèja vu" sau cine știe ce semnal misterios al unei alte vieți. Tot în clădirea liceului, la subsol era un atelier de tâmplărie în care era și un strung de lemn la care strungarul meșterea diverse mobile pentru școală. Îl urmăream fascinat cum lucrează. Mi-am dorit, mai târziu, să am și eu o meserie manuală. N-am putut să-mi împlinesc dorința asta, dar am rămas cu un fel de ambiție de a lucra cu aparate complicate. De pildă, mi-
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
normator la un atelier (eram singura cartelă în casă, numai eu aveam slujbă) și fumul tot nu ieșea! O adevărată întâmplare de roman a fost atunci când ne-am trezit la ușă cu Petre Ghiață care a spus doar atât: "Sunt urmărit de securitate." Într-adevăr, la scurt timp i-am văzut mișunând în jur. Dar nu numai oameni au intrat în casa noastră, ci și multe cărți. Tata nu scotea niciodată cărți din casă, cu excepția celor pe care le-a vândut
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
rău. Au sărit vecinele, două doamne în etate, și au dus-o la spital." (Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp, scrisori de la Cella Serghi, Ed. Teleormanul Liber, 2001.) Cei doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea lor. "[în România literară, în noua ei formulă grafică] mari pete de cerneală tipografică se lățesc inform peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
acesta vede că filmul e tragic, se prea poate să-l ocolească, mai ales la ore de seară. Despre semnele prin care CNA limitează accesul la filme, am mai scris, cînd a fost adoptată decizia cu pricina. Între timp am urmărit felul în care se potrivesc indicațiile cu filmele și am remarcat un exces de semnale. AP și 12 ar putea fi un singur semnal: pentru puberi, nu încă, așadar, adolescenți, acordul părinților ar fi obligatoriu în toate cazurile. Nu cred
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
și ieșise de mai multe ori, de fiecare dată cu alt client, chiar lîngă scaunul mamei. Am crezut că n-o văzuse. Dar cînd intră și ieși a patra sau a cincea oară în mai puțin de un ceas, o urmări cu o privire plină de compătimire pînă în capul coridorului. - Sărmanele fete, oftă, ce trebuie ele să facă pentru a-și duce traiul e mai rău decît munca. Stătu așa pînă la miezul nopții, cînd eu am obosit să mai
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
piesele sus, pe scenă. Și emoționat, dar reținut și interiorizat. În editorialele revistei Scena, pe o temă sau la eveniment, lua pulsul unei situații, unui moment, problematiza, teoretiza, exemplifica. Întotdeauna la obiect, pentru că avea pe ce se baza. Știa și urmărea ce se întîmplă în lung și-n lat. A suferit teribil cînd revista a trebuit să dispară. Ceva s-a rupt în el. Dar și-a asumat, tot tăcut și interiorizat, durerea. Rubrica săptămînală din Dilema îi dădea confortul prezenței
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și bîntuit de sentimentul zădărniciei. În notele de jurnal și în splendidul autoportret narativ în care artistul își urmărește propria devenire, cu încredințarea că participă la însăși lucrarea destinului, Cornelui Baba este, fără nici o îndoială, una dintre vocile cele mai grave, mai lucide și, în același timp, cutremurate de miracol din literatura noastră din ultimele decenii. El este un
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
anii '60, de la revista Familia abia reînființată, nu "fuge de viață", ci o caută pe palierul predestinat al structurii interioare și al vocației de care dă dovadă, cel al lecturii insațiabile, răspunzînd parcă într-un mit borgesian al exhaustivului, pururi urmărit și, firește, niciodată atins. Departe de-a constitui un stigmat al "obtuzității", erudiția e, în astfel de cazuri, o provocare sui generis a absolutului... Cîteva trăsături ale personalității lui Nicolae Balotă transpar cu suficientă claritate din scrierea ce ne-o
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
și meticuloasă. Poemele meteorologice-cosmice ale lui Perse abundă în înregistrări de elemente și fapte concrete. Un apetit enciclopedic sălășluiește în poetul care, voindu-se pe sine cosmic, nimic din ce e în cosmos nu-i e străin. Căci el nu urmărește în poemul său doar realul, de la viețuitoarele mării la uneltele oamenilor mării, ci și oglindirea acestui real în cultura umanității întregi. Marea, simplă în materialitatea ei, devine dublă reflectîndu-se în conștiința poetului, triplă și multiplă prin reverberațiile ei în oglina
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
Nicolae Balotă. Ne aflăm într-o perspectivă a spiritualității pe care d-sa nu ezită a o proclama și ilustra într-o vreme în care feluritele pozitivisme formalizante și chiar erudiția înțeleasă ca o sisifică adiționare de informații în sine urmăresc a decupla creația artistică de atributele sale axiologice (esteticul aflîndu-se cu rol negreșit determinant în centrul lor, dar în conexiune cu celelalte și prosedînd propriile-i transparențe prin care nălucesc tainele ființei). Oricît de ambițioasă, rațiunea singură n-ar putea
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]