549 matches
-
pe larg, Luciana M. Jinga, "Gen și mobilizare politică...", pp. 205-221. 62 Nicolae Ceaușescu, "Cuvântare cu privire la rolul femeii în viața politică, economică și socială a țării", în Femeia, iulie 1973, pp. 3-5. 63 Jilil Massino, op. cit., p. 157. 64 Laureana Urse, op. cit., p. 153. 65 Călin Morar-Vulcu, Republica își făurește oamenii. Construcția identităților politice în discursul oficial în România, 1948-1965, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007, pp. 389-390. 66 Georgeta Ghebrea, Regim social-politic și viață privată. Familia și politica familială în România, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sub aspect demografic. Specialiștii în domeniu apreciază că starea demografică actuală ce caracterizează România este definită printr-un declin demografic, atât sub aspectul numărului populației, cât și al structurii. Comentând situația într-un articol publicat în anul 2001 (28-29), L. Urse considera că responsabile pentru aceasta sunt în mare măsura procese demografice ca natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp. Afirmația se bazează pe interpretarea unor indicatori demografici pe o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
demografici Anul 1990 (‰) Anul 2000 (‰) Natalitate 13,6 10,5 Mortalitate 10,6 11,4 Mortalitate infantilă 26,9 18,6 Spor natural 3 -0,9 Rata nupțialității 8,3 6,1 Rata divorțialității 1,42 1,32 Sursa: L. Urse (2001) Concluziile care reies de aici evidențiază: scăderea ratei natalității (de la 13,6‰ în 1990 la 10,5‰ în 2000) și creșterea ratei mortalității (de la 10,6‰ în 1990 la 11,4‰ în 2000), de unde rezultă un spor natural negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sandu, Dumitru. (1984). Fluxurile de migrație în România. București: Editura Academiei. Stănciulescu, Elisabeta. (2002). Sociologia educației familiale. Iași: Editura Polirom. Toth, Alexandru. (2006). Percepția spațiului urban și teama. În D. Sandu (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Urse, Laureana. (2001). Este nevoie de o politică demografică în România? Calitatea Vieții XII, 1-4. Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin. (1998). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel. Voinea, Maria. (1978). Familia și evoluția sa istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Voinea, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
România are o vârstă reală de pensionare de 53 ani, din cauza numărului mare de pensionări pe caz de boală. Secțiunea a doua În prezența Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Paul Păcuraru, consultanții UNFPA Ioana Alexandra Mihai și Daniela Urse au deschis secțiunea a doua cu rezultatele consultării publice privind Cartea Verde a Populației în România. Consultarea publică s-a desfășurat în perioada 1 iunie - 1 august 2007 pe mai multe planuri: interviuri cu autorități și lideri de opinie, focus-grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Cluj-Napoca, 1996; Leandrii Greciei, Cluj-Napoca, 1999; Cântecul lumânării, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Adrian Păunescu, Pentru poezia tânără, CNT, 1986, 42; Ciprian Chirvasiu, Scrisoare despre moarte și poezie, „Totuși iubirea”, 1990, 7; Ion Moldovan, „Manual de târâre”, F, 1993, 3; Mihaela Ursa, „Manual de târâre”, ST, 1993, 5; Romanița Constantinescu, Melodii și monezi, RL, 1996, 23; Dan Silviu Boerescu, Istoria unei priviri, PSS, 1994, 2; Irina Stejar, Lăcrimarea dinlăuntru, DL, 1995, 1; Ion Davideanu, „Țara nimănui”, „Bihorul”, 1995, 25 mai; Dorin Serghie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici, ST, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Poetul excentric, RL, 2002, 5; Răzvan Voncu, Vasko Popa în românește, CC, 2002, 8-10; Ioan Moldovan, Luptele poetului, F, 2003, 1; Dicț. analitic, IV, 669-671. V.F.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
vremurile nu au fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai ști cum arată ursul decât dacă ne vom ridica privirea spre cer, unde strălucesc încă (nu le fie oamenilor cu supărare!) Ursa Mică și Ursa Mare. În pragul mileniului trei, în Pirinei supraviețuiesc nu mai mult de douăzeci de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această imigrație
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai ști cum arată ursul decât dacă ne vom ridica privirea spre cer, unde strălucesc încă (nu le fie oamenilor cu supărare!) Ursa Mică și Ursa Mare. În pragul mileniului trei, în Pirinei supraviețuiesc nu mai mult de douăzeci de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această imigrație; muntele, cred ei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
panteonul elen, la Dumnezeul lui Moise, la Cristos al apostolilor, la dragonul cu peștele cosmic și pasărea Hac414 și nu în cele din urmă privind calul înaripat. Drumul carului lui Mithra ca și al lui Attis are un rol demiurgic. Ursa Mare și Ursa Mică sunt două constelații fixe și determină prin mișcare cele patru anotimpuri. În tradiția creștină, la fel cu chivotul cu al cărui nume arca se confundă, carul este simbolul lăcașului apărat de Dumnezeu, deschis tuturor întru mântuirea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dumnezeul lui Moise, la Cristos al apostolilor, la dragonul cu peștele cosmic și pasărea Hac414 și nu în cele din urmă privind calul înaripat. Drumul carului lui Mithra ca și al lui Attis are un rol demiurgic. Ursa Mare și Ursa Mică sunt două constelații fixe și determină prin mișcare cele patru anotimpuri. În tradiția creștină, la fel cu chivotul cu al cărui nume arca se confundă, carul este simbolul lăcașului apărat de Dumnezeu, deschis tuturor întru mântuirea lumii. Arca, căruța
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
chinezi, perși, romani, greci și hinduși. Ea se numește moara lui Hamlet de la Amlodhi, eroul islandez luat ca model în opera shakespeareană. După schimbarea axei pământului și zodiacul a suferit modificări, astfel că Polul Nord ce se află acum în Jackal (Ursa Mică) era la trecerea dintre era Berbecului în cea a Peștilor în Tu-art Hippopotamus, (Dragon, Draco). Mayașii cunoștau în plus despre existența lui Uranus și Neptun cu mii de ani înaintea telescoapelor. Homo erectus era mult mai inteligent decât credem
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Mircea Vasilescu, Lectura unui climat spiritual, CNP, 1990, 19; Monica Spiridon, „Ecorșeuri”, F, 1990, 7; Papahagi, Cumpănă, 240-252, 261-266; Steinhardt, Monologul, 50-55; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 180-184; Doina Curticăpeanu, Sub semnul lui Hermes, F, 1995, 6; Mihaela Ursa, „Institutul inimii”, APF, 1995, 10; Ulici, Lit. rom., I, 160-162; Simuț, Critica, 154-158; Georgeta Drăghici, Antologie de autor, RL, 1999, 38; Popa, Ist. lit., II, 568-569; Dicț. scriit. rom., IV, 673-674; Horia Gârbea, Inima 3 D a poetei, LCF, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
O călătorie în infern, R, 1997, 12; Geo Vasile, Din violență se întrupează rugăciunea, LCF, 1998, 2; Ioan Moldovan, Deznădejde, F, 1998, 3; Evelina Cârligeanu, „Triumful dantelei”, TMS, 1998, 3; Nicolae Coande, „Îngerul coborât în stradă”, CL, 1998, 7; Mihaela Ursa, Doi poeți, ST, 1998, 7-8; Octavian Soviany, Sărbătorile morții, CNT, 1999, 4; Angela Marinescu, Meseria de a scrie, RL, 1999, 22; Octavian Soviany, Memoria „ruptă”, CNT, 1999, 36; Cistelecan, Top ten, 126-128; Grigurcu, Poezie, II, 29-33; Marius Chivu, Spectacolul cuvintelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
1984, CREL, 1984; Manea, Contur, 56-59; Moraru, Textul, 176-179; Călinescu, Biblioteci, 211-221; Holban, Profiluri, 310-321; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 122-129; Simion, Scriitori, IV, 327-350; Papahagi, Cumpănă, 127-130; Lovinescu, Unde scurte, III, 121-124; Negoițescu, Scriitori contemporani, 323-326; Simuț, Incursiuni, 171-174; Mihaela Ursa, Poezia unui prozator - Costache Olăreanu, APF, 1996, 5; Valeriu Cristea, Ucenic la clasici în vremea lui Giuseppe cel Cumplit, ALA, 1998, 424; Glodeanu, Dimensiuni, 176-177; Zaciu, Departe, 92-95; Dicț. analitic, I, 247-249, IV, 275-277, 492-494; Cărtărescu, Postmodernismul, 351-356; Adina Dinițoiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
declanșator, haiku-ul nu există. Nu mai trebuie adăugat decît că, În mod paradoxal, cutia de rezonanță este simultan, ca În versurile lui Blaga, și o surdină: Strîns ținută sub surdinăca o pîlpîire de lumină inima tresare. Și răspunde-n Ursa Mare. Caracterul anteic al haiku-ului Prin faptul că este legat de imagini concrete și senzoriale și că, oricît de complexă ar fi construcția și interpretarea sa simbolică, el rămîne mereu În atingere nemijlocită cu realitatea lor palpabilă, cu solul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuvînt.” De-acum comunicarea, care se proptea În cîrjele cuvintelor, devine superfluă și poate Începe cuminecarea. De-acum Înțelegem cu inima, și ea ținută Însă sub surdină. “Strîns ținută sub surdinăca o pîlpîire de lumină inima tresare. Și răspunde-n Ursa Mare.” De-acum orice tremur de geană și orice pîlpîire, orice atingere sau tresărire au un răsunet incalculabil, nebănuit, de cutremur. Căci ele se petrec pe harfa tîlcurilor, printre corzile tainelor și răzbat miraculos pînă În Ursa Mare. Lucrînd sub
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Și răspunde-n Ursa Mare.” De-acum orice tremur de geană și orice pîlpîire, orice atingere sau tresărire au un răsunet incalculabil, nebănuit, de cutremur. Căci ele se petrec pe harfa tîlcurilor, printre corzile tainelor și răzbat miraculos pînă În Ursa Mare. Lucrînd sub regimul discreției maxime - surdina - totul are, ciudat, paradoxal, efect penetrant și amplificator. În contextul unei nopți magice (Noapte de mai), Blaga Îl folosește pe a răspunde cu o deosebită delicatețe a minții (cu hosomi, ar spune japonezul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu, Fluturele regal, RL, 2002, 27; Paul Cernat, Totuși, poezia patriotică, OC, 2002, 100; Mihaela Ursa, A patra evanghelie a eminescologiei?, ST, 2003, 4-5. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
caz de neexecutare ilicită imputabilă debitorului, conferă creditorului puterea de a cere executarea unei pedeapse private" a se vedea D. Mazeaud, op. cit., p. 396. 182 M. Mureșan, "Clauza penală", în Dicționar de drept civil, de M. Costin, M. Mureșan, V. Ursa, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 90. 183 S. Deleanu, Contractul de comerț internațional, Ed. Lumina Lex, București, 1996, p. 132. 184 "Legea nr. 509/2002 privind agenții comerciali permanenți", publicată în M.Of., nr. 581 din 6 august 2002
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în speță Tiberiu); iar Lellia - rivala Agripinei la mâna împăratului, este acuzată de cea din urmă "de a fi întrebat astrologii și magicienii asupra căsătoriei prințului". Fig.22 - Tema astrologică numită "planisfera bianchinis". In cercul interior se văd constelațiile polare: Ursa și Dragonul. In cercul următor sunt figurate semnele celor 12 animale ale "dodecaoros"; zodiacul ocupă cercul următor, urmat de un al doilea zodiac asemănător primului. Câte trei figuri în picioare în stil egiptean, așezate deasupra fiecărui semn, reprezintă decanii. Tema
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În primele trei nopți de la naștere; b. cea În care toate ursele Își Îndeplinesc activitatea doar În cea de-a treia noapte de la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În primele trei nopți de la naștere; b. cea În care toate ursele Își Îndeplinesc activitatea doar În cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a Întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece În doar câteva momente. R. Vulcănescu Înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea În șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]