541 matches
-
o crimă de neiertat: "oamenii... spălau/ cadavrele/ și le dădeau drumul pe jgheab/... Era un cuptor bun, un cuptor solid,/ ar fi putut să dureze și o sută de ani/ ... Și-n vreme ce ardeau/ pe cerul înstelat/ Scăpăra violet Ursa mare". Critica, pasiunea polemică, prezența și răspunsul la toate chemările epocii sunt relatate cu discernământ: "Așa greoi și obosit cum sunt/ târziu spre dimineață/ eu totuși vă cunosc pe toți/ locuitori ai globului terestru" ("Turn solemn"). "Cel care cată blana
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
caz de neexecutare ilicită imputabilă debitorului, conferă creditorului puterea de a cere executarea unei pedeapse private" a se vedea D. Mazeaud, op. cit., p. 396. 182 M. Mureșan, "Clauza penală", în Dicționar de drept civil, de M. Costin, M. Mureșan, V. Ursa, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 90. 183 S. Deleanu, Contractul de comerț internațional, Ed. Lumina Lex, București, 1996, p. 132. 184 "Legea nr. 509/2002 privind agenții comerciali permanenți", publicată în M.Of., nr. 581 din 6 august 2002
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vremurile nu au fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai ști cum arată ursul decât dacă ne vom ridica privirea spre cer, unde strălucesc încă (nu le fie oamenilor cu supărare!) Ursa Mică și Ursa Mare. În pragul mileniului trei, în Pirinei supraviețuiesc nu mai mult de douăzeci de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această imigrație
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai ști cum arată ursul decât dacă ne vom ridica privirea spre cer, unde strălucesc încă (nu le fie oamenilor cu supărare!) Ursa Mică și Ursa Mare. În pragul mileniului trei, în Pirinei supraviețuiesc nu mai mult de douăzeci de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această imigrație; muntele, cred ei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Coautoare a volumelor Cartea roz a comunismului, coord. Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004; Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, coord. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2008; Divanul scriitoarei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, coord. Mihaela Ursa. Traduceri: Marele secret al zilelor de naștere de Jean-Claude Marie (2003); Reprezentarea lumii la copil de Jean Piaget (2004). Membră a Uniunii Scriitorilor Români (din 1990) și a PEN-club internațional (din 2003). Centripetismul tematic al plachetei de debut (Măceșul din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tudorel Urian, în "România literară", nr. 19, 2004; Liviu Antonesei, în "Contrafort", nr. 4-5, 2008; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Bogdan Crețu, în "Observator cultural", nr. 387, 2007; Mihaela Ursa, în "Apostrof", nr. 2 (213), 2008; Antonio Patraș, Fragmentarium, 2006; Emanuela Ilie, Hieroglifele poeților, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 575
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
exhibe minusurile, convertindu-le pe loc în rechizitoriu cu finalitate declarată: "lasă-mă cu același gust al lepădării de sine/ în gură/ și pe cât am așteptat încă mai aștept să cazi/ din carul mare între spinii întrebărilor mele/ sau din ursa mică sub formă de pulbere/ pe creștet aici în dormitorul comun al/ acestei lumi/ unde probăm ritualul sălbatic de îmblânzire a spaimei/ și catharsisul și izbăvirea păcatului ce va să vină" (Evanghelia după Corbu). Cartea în sine se transformă totuși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
4, 2001; Leonard Gavriliu, în "Convorbiri literare", nr. 11, 2003; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 4, iarna 2005; Daniel Dimitriu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau aburi etilici. Iașul poetic de azi se poate de bună seamă recunoaște, cu luminile și mai ales umbrele lui, în dulcile-amărui poetizări secunde ale lui Dumitru Spătaru... Referințe critice (selectiv): Liviu Antonesei, în "Convorbiri literare", nr. 9-10, 1993; Mihaela Ursa, în "Steaua", nr. 12, 1994; Simion Bărbulescu, în "Opinia", nr. 1854, 1996; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași" din 27. 08. 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 1999; Anton Horvath, în ‚Steaua", nr. 8-9, august-septembrie 1993; Aurel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1999; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, II, 2000; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Dan Mănucă, prefață la Suflet de seară, 2003; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
năruitu-s-au copaci și ziduri / în planșete de frați și-nverșunări în orașul lombard. Dar eu scriu încă vorbe de iubire, / și-aceasta chiar e-o carte de iubire / către patria mea. Le scriu fraților Cervi, / nu celor șapte stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în primul vers al aceluiași, Quasimodo îi alătura, s-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei ermetice, învingându-l prin această și pe poetul din Recanati, ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere, căci dacă este incontestabil faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
comune: termenul voce și a indicat totodată dorința celor doi autori de a plasa în apropierea adjectivului antico o imagine sonoră, adesea un cânt ce se stinge treptat, ca în versurile următoare bogate în topoi leopardieni precum colina, vântul, pădurea, Ursa: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce se stinge treptat, ca în versurile următoare bogate în topoi leopardieni precum colina, vântul, pădurea, Ursa: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip de boare, / ci-n chip de duh nefericit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
între bagajul sau de tablouri lirice și propriile trăiri. Insula este decorul în care scrierile vechi revin tainic la viață: iată-l pe Leopardi, în vibrația vântului, în grotele antice ce amintesc de tristă ninfă Echo din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scrierile vechi revin tainic la viață: iată-l pe Leopardi, în vibrația vântului, în grotele antice ce amintesc de tristă ninfă Echo din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă în versurile sale un leopardism nuanțat, cu o puternică amprenta personală, care face de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sintagmei poetului ermetic. Același termen, plasat în imediata apropiere a unor motive auditive, ne-a prilejuit studierea acelora care s-au adeverit a fi veritabile rescrieri ale unor versuri leopardiene. Deoarece în Ce noapte lungă Quasimodo menționează colina, vântul, pădurea, Ursa, grotele, hoțul (acel pallido ladron din Viața Solitara, v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).528 Modul în care autorul sicilian a transpus elemente leopardiene
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lungă accente nostalgice. În cea dintâi autorul a recurs la reminiscențe leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele ermetismului, "învingându-l" prin această și pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele ermetismului, "învingându-l" prin această și pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ana Blandiana, în "Familia", nr. 2, 1986, p. 2. 149Luiza Bratu, op. cit., p. 134. 150Luiza Bratu, op. cit., p. 135. 151 Marco Cugno, art. cit., p. 141. 152Luiza Bratu, op. cit., p. 145. 153Luiza Bratu, op. cit., p. 147. 154Ibidem, p. 149. 155Mihaela Ursa, în "Steaua", nr. 34 (2005), p. 52 53. 156Vezi și Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. 157Diana Tâlvâc, op. cit., p. 8. 158 Luiza Bratu, op. cit., p. 156. 159Luiza Bratu, op. cit., p. 156, 157: "Coexistența inocenței cu lascivitatea, a bucuriei de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]