529 matches
-
feciorii din sat». O sărmana biata mamă, cât mă roagă ea de mult Să mă duc odat-acasă. Dar eu răul, n-o ascult. Dar poate-am să-i scriu acuma : - «Maicamea, la ce să vin ? Dacă-așa mi-a fost ursita ? Lasă-mă să fiu străin !» Dorul îl învață pe înstrăinat să cînte. Cu cântecul să-și aline neliniștile lipsei de vești de la cei dragi de-acasă, de la iubită și de la prieteni. Să-l ascultăm și pe un alt pribegit Ioan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și frumos, dar după ce a murit el, înainte de a mă mărita cu tat-tu, am legat un stâlp de salcâm cioturos, putregăios, strâmb și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe potcap, dar mâna pe ciomag”. Nu știu dacă bunica da crezare acestei „ursiri”, acestei meniri, pe care mi-a poveastit- o mămica de mai multe ori. În ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. „Cu capul pe potcap” a putut să zică bunica pentru că îmi dorea binele, și pentru că după cunoștințele ei, cel mai bun și mai râvnit trai îl avea preotul. „Cu mâna pe ciomag
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 În poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți În Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
eu nu vreau să trăiesc, eu vreau să citesc! A.B.Ți se potrivește numele, dragă Angela? Se spune adesea că, de fapt, numele e cel ce ne alege pe fiecare dintre noi, trasându-ne ulterior și personalitatea și drumul. Ursitele fac ce fac și leagă sau dezleagă. Angela este un nume ce m-a găsit, așadar, pe 19 iunie 1957, abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
frumoasă și bogată cetate, a fost aruncat din fașă în această înfiorătoare vâltoare a luptei pentru exitență, prins în hora morții de 2000 de ani, pentru ființa lui ca neam și nație. Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri de prapastie, însă a făurit totuși o Românie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a făcut doctor. Gheorgheciolănarul l-a învățat pe nepotu’su Ghiță a lui Drăgan care a făcut armata la cai, la cavalerie și a învățat câte ceva la „infermelie”. Acest Ghiță a lui Drăgan umbla mai mult să învețe descântecele de ursită, ca să le facă pe placă fetelor și flăcăilor, așa cum face Gheorghe în seara de Sfântul Andrei sau în seara de Sfântul Nicolae, când se ducă fetele la fântână și se uită să-și vadă „ursitul”, cu lumânarea de Paști. Chiar dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Anul Nou, se invocau strămoșii și moșii pentru apărarea moșiei, gospodăriei, casei, de năprasne, potop, cutremure, trăznete. Pe vatră se îmbăiau cu ierburi tămăduitoare sau întăritoare copiii slăbănogi. Din sfârâitul și săritul bobilor azvârliți pe vatra încinsă își interpretau ursita de Anul Nou fetele care urmăreau să se căsătorească. Tot la vatră doftoroaiele satelor își preparau elixirurile, licorile și leacurile 7. Multe dintre acestea s-au petrecut, probabil, și în casa Eminoviceștilor; Raluca era o atentă păstrătoare a tradiției în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
alese, cum ai vorbi la un străin. Ne-am băgat de cu seară în căruțe, înghesuiți fiecare cum putea, iar eu mi-am făcut cruce în căciulă, că știam că e noaptea Sfântului Andrei și trăgeam nădejde să-mi visez ursita. Și chiar am adormit ori poate numai am căzut nițel în somn. Visam ceva ce n-am mai știut pe urmă. Dar am auzit și vocile de-afară. Toți le-am auzit și ne mai înghiontea și un băiat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
unei iubiri de excepție, nu, nu, dragul meu, cuvintele ei perfide ți-au strecurat în ureche otrava dulce a unei promisiuni peste puterile tale, te-a asigurat cu vorbele ei vrăjite că, orice ai face, nu te vei putea opune ursitei ce ți s-a dat, 17 iulie, părintele cere să fie dus în biserică să-mi vadă pictura, slăbit, obosit, transfigurat de liniștea drumului lung ce-l așteaptă, Daniel așteaptă miracole, Da, așteptam un miracol, gândurile mi-erau în vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
verde / Iar pletele, barba sta țapăn ca stuhul”). Reprezentativă pentru scriitor este Povestea povestelor, încercare de a fixa în epopee (cu multe episoade și apariții de basm, iar altele avându-și punctul de plecare în Ariosto) întemeierea Moldovei, prin împlinirea ursitei lui Bogdan, cel plecat în căutarea Cosânzenei. Bogdan este fiul lui Ciubăr-Vodă, simbol, după Vasile Lovinescu, al Monarhului ascuns, un restaurator mundi, iar Ileana este văzută - ca în poema eminesciană Miron și frumoasa fără corp - drept latura nepieritoare, sacră, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu 127. Și mîniindu-se pe Tharmas, Dumnezeul sau, si rostind 205 Vagi cuvinte, hulitoare și pizmuitoare, cu îndîrjire hotărît De partea urii-n Veci să fie, în vastul sau dispreț trudea bătînd Verigile ursitei, verigă cu verigă, nesfîrșit lanț al suferințelor. Mintea cea Veșnică, încătușata, vîrtejuri de mînie începu fără-ncetare să rostogolească Mereu în jur, si sulfuroasa spumă ticsita ridicîndu-se, 210 Se așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că zăpadă. Uitare, amuțire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la vădane să îi facă pe dragoste, sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile.”424 Unele văduve se ocupau, prin urmare, cu descântatul. Altele, dintr-un „grup” eterogen (ce nu-i excludea pe bărbați) și mereu prezent în lumea medievală românească 425, alcătuit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contribuție a lui B. P. Hasdeu, care dă, alături de câteva articole politice, un comentariu asupra titlului domnitorilor autohtoni, apoi Studii critice asupra istoriei române, schițe bibliografice. Aici apare scrierea Copilăriile lui Iancu Moțoc de B. P. Hasdeu, prima versiune a Ursitei, cu indicația că este un fragment dintr-un roman. Cu publicistică militantă, antirosettistă, dar și cu poezie satirică, participă și C. D. Aricescu, un timp și administrator al gazetei; versuri scriu Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, precum și Gh. Tăutu, G. Baronzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
amator. În subsidiar, pentru că în principal s-a nascut strungar, frezor, metalurgist, operator chimist etc. Iar cu cît erau mai viguroase componentă proletara și integrarea socială ale unui oarecare personaj, cu atît mai hotărît îi creșteau acestuia și speranțele unei ursite lirice. Și asta din pricina banală că tot ce ținea de domeniul artei nu era socotit o activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o petrecere a timpului liber, așa cum ar fi jocul de table, canasta
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
nu ai adus altele noi. Ramurile de salcie se pun la pomii fructiferi să rodească, la stupi, să fie binecuvântate albinele, la șale pentru a scăpa de durerile de spate. De exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
proiecte, nici visuri, m-am cantonat într-un trecut penibil." în fapt, pretențiile sunt foarte mari. Cu asemenea tăiș și Jurnalul lui Petru Comarnescu arată ,arid, lipsit de nerv. Eroul își ascunde cu iscusință blestemul cu care l-au hărăzit ursitele. în rest - notații strălucite - pe alocuri, panseuri docte, erudiție. L-am cunoscut în epoca ŤRelațiiť (Institutul, n.n.) ciufut, ursuz, coleric, insipid". Oare ce ar trebui mai mult? Dragonul lui Ion Negoițescu îl duce cu gândul la un autoportret cu mască
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
numai în clipa cînd a cunoscut-o pe Yvonne". Chiar principiul doctrinar călăuzitor impunea că în al șaptelea episod (a șaptea reincarnare în etapele prescrise de metempsihoza), să revină la cel dintîi, pentru a sfîrși apoteotic, dar că fatalitate a ursitei imposibil de modificat. Aici, eroul Petre Novac e fiul celui din primul episod. Om foarte bogat, vădește aplecare spre filosofie, ajungînd, finalmente, profesor cu catedră universitară. Tatăl său, bogătașul, cade la pat și moare, firește, în șapte zile. Întreprinde, apoi
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
întreaga omenire. C. C. Frântură dintr-un ritual străvechi: „Busuioc, să-mi aduci noroc” În satele bănățene se mai păstrează și astăzi obiceiul ca în Ajunul Crăciunului (în noaptea de 24 spre 25 decembrie) să se facă diferite ritualuri pentru aflarea ursitei. Astfel, fetele de măritat își pun de cu seară sub pernă un fir de busuioc și o mică oglinjoară (în nici un caz oglinda nu va fi un ciob, dintr-o oglindă mai mare care s-a spart; se spune că
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani, ci cu vin fiert și cozonac. Există credința că, dacă feciorul pe care și-l dorește fata de soț (vorbim despre cea care a încercat să-și afle ursita în Ajunul Crăciunului) vine la ea cu colinda, atunci destinele lor se vor uni pentru totdeauna. Multe astfel de speranțe s-au împlinit de-a lungul timpului, însă la fel de multe au rămas simple ritualuri pe care fetele dezamăgite le-au
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
prin detașarea superioară de întîmplările narate, cele mai multe romantice, dar, prin îngroșarea liniilor, pînă la grotesc, izbutește să surprindă cu măiestrie comportamentul personajului principal, inconformistul Toderită. În ordinea nu cronologică, ci a importanței estetice este, in sumarul acestui volum, "romanțul istoric" Ursita. Conceput drept primul episod dintr-un mare român istoric, Ursita e numai primul capitol (sau "epizodul I") și a apărut, în 1864, în foiletonul Buciumului, ziarul lui Cezar Bolliac. După 12 ani, în Revistă literară și științifică, autorul a revenit
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
îngroșarea liniilor, pînă la grotesc, izbutește să surprindă cu măiestrie comportamentul personajului principal, inconformistul Toderită. În ordinea nu cronologică, ci a importanței estetice este, in sumarul acestui volum, "romanțul istoric" Ursita. Conceput drept primul episod dintr-un mare român istoric, Ursita e numai primul capitol (sau "epizodul I") și a apărut, în 1864, în foiletonul Buciumului, ziarul lui Cezar Bolliac. După 12 ani, în Revistă literară și științifică, autorul a revenit asupra romanțului, restructurîndu-l, eliminînd greoaiele subsoluri și dîndu-i rotunditatea unei
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A presimțit intrigă ce se urzea pe scara națională și, curmînd mascaradă, a convertit și pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să despici în ceață începuturilor germenii strategiei duplicitare care va pecetlui în viitor ursita țării, era un examen timpuriu de maturitate. S-ar fi putut sconta poate pe un asemenea discernămînt mai curînd la rutinați analiști ai scenei politice, care însă în acea fază n-au cam fost la înălțime. Mimînd deschiderea spre Vest
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
-n viața după moarte, sursă de informații biografice. III, Proza din periodice și din manuscrise, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998. Cuprinde prozele: Duduca Mamuca (Din memoriile unui studinte), sursă de scandal la vremea ei, Ursita, primul episod dintr-un proiectat roman istoric, și alte povestiri istorice, dintre care cea mai importantă e Desțărarea lui Petru Vodă Rareș. Merită reținute și prozele satirice din revistele ,Aghiuță" și ,Satyrul", pentru schimbarea de tonalitate. IV, Dramaturgia, ediție critică
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]