607 matches
-
Reacția copilului este promptă: ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut frunza fagului! Copilul cere ursitoarelor să-l ursească să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani! Ursitoarele lau ursat din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele. Se admite astfel o formă de protest contra unei legi severe primite la naștere, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele. Se admite astfel o formă de protest contra unei legi severe primite la naștere, care prinde conturul unei Încercări de depășire a unei amenințări. La fel ca În cazul nașterilor miraculoase, și În cazul ursitoarelor, se-ncearcă deci aceeași raționalizare a iraționalului. Oamenii au constatat dintotdeauna, În mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
constatat dintotdeauna, În mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec Între mentalitatea precreștină, primitivă În sens larg, și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și 55 influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica Însă În mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată În actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van Gennep, toate acestea aparțin separării dificile, ruperii nou născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de Împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână Împreună după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii primesc În fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un Împărat Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a fost de altfel și calea pe care am mers pentru clarificarea noțiunilor teoretice de bază: lectura celor mai importante opere ale cercetătorilor care s-au aplecat asupra problematicii destinului. În ceea ce privește nașterea , am identificat trei clase de invariante : nașteri miraculoase, ursitoarele și destine deviate . Capitolul despre căsătorie include numai două clase de invariante :ursitul și anomalii neîntâmplătoare Dat fiind materialul documentar imens aflat la dispoziție, am căutat să operez o selecție destul de severă din punct de vedere tematic.Am căutat ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cucu sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar pe om îl bate gândul Cucul și privighetoarea Mi-au fost mie ursitoarea Ursitoarea mi-a fost bună Dar mintea mi-a fost nebună N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
până la caricatural sau bizarerie contururile cotidianului: "Noaptea bate din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau "Și m-am simțit dintr-o dată mai bine./ Am molfăit clisă, măsline,/ Mai dându-i și zeului din când în când,/ Doar-doar ne va
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N. Barbu, Aglae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
o culme și se bucură de căldura și prietenia celor din jur. La începutul unei primăveri, în urmă cu 75 de ani, la confluența Siretului cu Trotușul, la fereastra unei case din Adjudu Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr în analiza viului, naturii, a lumii. Prima parte a copilăriei și-a petrecut-o pe meleagurile domoale ale văii Siretului. E posibil ca
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prin revelarea lor (Papadima, 1936-1938/1985, p. 119). De aceea: Ceea ce pare fatalism nu sunt decât rigorile lucid acceptate ale unei severe concepții despre ordine, adică rânduială (Ibidem, p. 117). Omul știe că poate abate prin înșelăciune sorții dați de Ursitoare, poate iscodi prin încăpățânare, prin viclenie, prin impertinență rânduielile dumnezeiești, dar e păcat. În moarte nu vede un despot crunt al lumii, ci o biată bătrână, care duce la împlinire rânduielile lumii; încearcă s-o înșele, și moartea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Căci eu iubesc - Și flori și ochi și buze și morminte... Au urmat, la distanțe mai mici ori mai îndelungate, alte și alte poezii de Lucian Blaga: Gorunul... Lumina, Veșnicul, Pământul, Zorile, Iisus și Magdalena, Inima, Vreau să joc!, Visătorul, Ursitoarea mea, Eva, Fiorul..., Legenda, Izvorul nopții, Scoica, Martie, La mare..., Zamolxe, Ecourile, Dorul, Ghimpii dar și Cugetări... dintr-un viitor volum. După care în numărul 143, Nicolae Iorga scria despre poetul Lucian Blaga: ... E aici un tânăr care întinde brațe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pămînt sau în podele, o izbîndă mare ai să capeți. Cînd ți-a tot rugini cuțitul e semn că unul din casă a tăiat ceva de furat cu el. Dambla Cînd un om calcă pe urmele pe care au umblat ursitoarele, rămîne damblagiu. Omul damblagit e luat de dracu’; singur el cere să i se facă masle cu nouă popi. Dar Dacă se dă cuiva ceva, trebuie a-i da din toată inima, fără să-i pară rău, că la din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia zi după nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele de băut, de mîncat și bani de cheltuială. La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fost tipărite. Traduceri: [Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu], în Biblioteca desfătătoare și plină de învățătură, Sibiu, 1830; Mitologhie pre limba românească, [Sibiu], 1830; Montesquieu, Mărimea românilor sau Băgare de seamă asupra pricinilor înălțării și căderii lor, [Sibiu], 1830; Voltaire, Sadic sau Ursitoarea, f.l. 1831. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 126-127; Bogdan-Duică, Ist. lit., 217-219; Piru, Ist. lit., ÎI, 30-31; Cornea, Originile, passim; Dicț. lit. 1900, 176. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
Stat (1984) și cu Premiul literar unional „N. Ostrovski” (1967). D. debutează în presă în 1951, apoi semnează versuri în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca și în Ursitoarele (1965), se arată preocupat de poetizarea cotidianului, promovând estetica faptului „prozaic”. Volumele care urmează încheagă imaginea unui poet al esențelor, deschis spre formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
mărturie elocventă a apropierii spirituale între doi creatori de naționalități diferite. Ca traducător, D. a transpus poezii și poeme aparținând lui Pablo Neruda, Iannis Ritsos, J. Martinchiavicius, Imants Ziedonis, Vladimir Solouhin ș.a. SCRIERI: Darul fecioarei, Chișinău, 1963; Comoara, Chișinău, 1964; Ursitoarele, Chișinău, 1965; Sunt verb, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Dar mai întâi..., Chișinău, 1971; De-a baba iarba, Chișinău, 1972; Un spic în inimă, Chișinău, 1973; Partea noastră de zbor, Chișinău, 1974; Îngânduratele porți, Chișinău, 1975; Pâinea, Chișinău, 1976; Mândrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]