607 matches
-
tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
chitară, pe care Emanou-copil o primește încă de la naștere, aceasta este, în fond, instrumentul lui Emanou-star rock. Așadar, daca păstrăm această linie de interpretare, putem vorbi de o funcție anticipatorie a instrumentului. Prin urmare, cele trei femei frumoase preiau rolul ursitoarelor și, prin cadoul făcut, marchează destinul lui Emanou. În plus, dacă ținem seama că lăuta se înrudește cu chitară, iar lăuta își are etimonul în latinescul testudo 111 care înseamnă broască țestoasă, putem extinde funcția anticipatorie a instrumentului la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trei vârste ale umanității: tinerețea, maturitatea și senectutea. Influența Art Nouveau-ului se remarcă în fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o ipostază mariologică și a geniului înaripat, moartea se lasă contemplată, este o anticameră a eternității, unde graba și dramatismul despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a eternității, unde graba și dramatismul despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar la spatele lui se furișează ursitoarea cea rea: Moartea, care dintr-o dată va tăia firul, prăvălind pe om în noaptea din care nu se mai întoarce nimeni"245. Nașterea este îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu se mai întoarce nimeni"245. Nașterea este îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corporală contorsionată a tânărului al cărui trup pare cuprins de un elan vitalist, capul fiindu-i orientat în sus, formă a unei idealități efemere, în timp ce una dintre mâini îi este prinsă în firul care duce spre cea de-a treia ursitoare. Există aici reflexul unei contemplatio morosa, o perspectivă decepționată: Iubirea oferă o palidă consolare, ea întoarce spatele spectatorului, dar și tânărului, este doar o ipostază pasageră care nu oferă decât o fericire de moment. Forța declinului este activă, pe când Iubirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parcurs, iar atitudinea femeii din tablou este una pasivă, retrasă. Nu sentimentul plenitudinii vieții se impune pe acest traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe filiera acestui joc al tensiunilor admirabil condus de-a lungul firului ținut de Ursitoare se află și dualismul vitalității instinctelor umane și al speranței care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este cea care se află la capătul firului, deasupra celorlalte două ursitoare. Tabloul reflectă tragismul condiției umane, al existenței care include în succesiunea sa gloria și declinul, triumful perisabil al Iubirii, cât și imposibilitatea de a fixa un reper solid existenței mundane. Accentul lui Verona cade, ca și la Klimt, pe dimensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
respect și iubire, când vă vor oferi ajutorul lor fără a trece nepăsători pe lângă neputința bătrâneții. Mesaj de la copii pentru părinți Noi știm că ne-am ivit pe lume din dragoste. Știm că în culisele destinului nostru, la negocieri cu ursitoarele, stă grija părintească pentru viitorul nostru. Noi știm că voi, iubiți părinți, ați face totul oricând pentru noi. Și totuși, vă rugăm să ne lăsați libertatea de a fi noi înșine, fără a ne lăsa singuri. Învățându-ne cum să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
clasa a doua la coada vagonului. Când a plecat de-acasă să meargă la București pe-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri - că în toată vremea de zece ani pe pământ, ai să fii supus la toate necazurile, slăbiciunile și ticăloșiile pământenilor. I. 5 Relația predicativă sau de interdependență Relația
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
etc.), iar în prim-plan subtilitățile de caracter ale protagonistului - un Septimius (un patronim cu multiple semnificații), care domină universul creionat în combinații sinestezice de către prozatorul Radu Țuculescu. Evoluția lui Septimius, ca-n mitologie, va fi decisă de cele trei ursitoare, care însă aparțin altui mileniu, având deprinderi și ritualuri moderniste: fumează (plăcându-le să fie „binișor amețite de fum, joc și băutură”), dau dovadă de pasivitate („chicoteau ca niște babe tăvălite prin mocirla vieții”), deși par păstrătoare a unei vechi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a fost ușor... Iată că semnarea acordului cu FMI-ul ne dădu prilej de bucurie și poftă pe șoseaua gâtului. Când ne-o fi mai rău, ca acu’ să ne fie, mă! I auzi, tată, cum le zice Romica, cică ursitoare, ursitoare, m-ai lovit unde mă doareeeeee... Că la toți le-ai dat cu caru’, numai mie cu cântaru’... Cocoșul cârciumarului, ținut În grădină pentru că dă bine la imagine, se Înfoaie la zorii de ziuă și Își Îndreaptă - orgoliu cocoșesc
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fost ușor... Iată că semnarea acordului cu FMI-ul ne dădu prilej de bucurie și poftă pe șoseaua gâtului. Când ne-o fi mai rău, ca acu’ să ne fie, mă! I auzi, tată, cum le zice Romica, cică ursitoare, ursitoare, m-ai lovit unde mă doareeeeee... Că la toți le-ai dat cu caru’, numai mie cu cântaru’... Cocoșul cârciumarului, ținut În grădină pentru că dă bine la imagine, se Înfoaie la zorii de ziuă și Își Îndreaptă - orgoliu cocoșesc - creasta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
muzeu, pe alții - în parcurile zoo. Deocamdată, omul este singura maimuță aproape integral epilată. Instinctele au mai pierdut din vitalitate. Au câștigat însă în șiretenie. Ferocitatea oamenilor este ereditară. Intoleranța este o cucerire a condiției umane. Ereditatea se erijează în ursitoare. Copii, aveți grijă de genele noastre! Drumul de la animal la om a fost parcurs în milioane de ani. Pentru retur, sunt suficiente câteva gesturi. Oare în peșteri nu eram ceva mai liberi? De când și-a pierdut coada, omul nu prea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că nu există hazard nevinovat. Multe destine se frâng când se rupe prima verigă a lanțului de iluzii. Fiecare om are haosul lui personal. Mai mult sau mai puțin creator. Ne ungem cu făină pe față ca să nu ne recunoască ursitoarele. Fatalitatea este regizată de timp. Ori de erori. Fă tot ce depinde de tine! Restul îi aparține destinului. Destinul poate pierde partida cu noi, doar dacă nu se prezintă în ring. În duelul cu destinul, nu rezultatul contează, ci atitudinea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
unt și când a fost semănată marmeladă. De pe stânci diferite, noi și destinul ne bulgărim de câteva mii de ani. Destinul ne tranșează cu indiferența cu care noi sacrificăm marile iluzii. Norocul e alunecos. Ne scapă deseori printre degete. Nici ursitoarele nu-și mai țin promisiunile. Parcă sunt în campanie electorală. Oricât ai alerga, tot te prinde destinul din urmă. Norocul e ca ploaia de vară. Îl aștepți mult și trece repede. Fatalitatea are partea ei. Deși i s-ar mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iar bufetul nu a mai fost inclus în circuitul meu turistic, fiindcă de atunci nu mai găseam acolo nimic de glojdeală. Dincolo de absolut - fragmente - România, orașul de la malul mării. Iarna grea și-a aruncat crivățul asupra orașului înghețat, odată cu trecerea ursitoarelor pământului, adunate în fiecare casă unde se nășteau copii. Se certau, șuierau, dar cea mai blândă și mai mare dintre ele a hotărât... și au dispărut grăbite, având multe vizite de făcut ! Se înserase devreme în acea vineri. Urma cea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sau la majorat: o conștiință mai ușoară sau mai grea? O dragoste mai ușoară sau mai grea? O carte mai ușoară sau mai grea? Știu însă că aș fi vrut să fac eu alegerea, nu să aleagă alții (fie și ursitoarele) pentru mine. Dar ceea ce deosebește esențial viețile noastre virtuale de cele reale este miraculoasa și binecuvântata putere de a da Save. "Salvează, tați, salvează!" îmi spune fiică-mea, alarmată, din două în două minute, de câte ori mă privește jucîndu-mă. "Jucîndu-mă"? Nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a unor cuvinte. Nu este bine să spui numele diavolului, sau să pui copilului un nume care a adus altuia ghinion, sau să rostești numele Zânelor (de aceea se foloseau impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat/ Să fie norocos/ Și mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om de treabă/ Și luat în seamă"69 Chiar dacă de această dată rostirea nu mai este una umană și aparține unor ființe misterioase, în mentalitatea populară ea are același rol divinatoriu. Probabil, credința românilor în ursitoare a generat și diferite practici augurale cu scop magic și divinatoriu. Astfel, auguratul este destul de des întâlnit la naștere, la nuntă sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formula unele concluzii. 298 I.C. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, p. 54. 299 Nicolae Iorga, Studii documentare, București, 1920, vol.VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
concluzii. 298 I.C. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, p. 54. 299 Nicolae Iorga, Studii documentare, București, 1920, vol.VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea după ce au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]