1,212 matches
-
nevoit să se folosească de „cuvinte adânci cuvinte reci ca o suprafață calmă / cuvinte care se suprimă pe tăcute / cuvinte entuziaste ca insectele / cuvinte albe ca varul așezate pe catafalc / cuvinte fotogenice de cum se crapă de ziuă / cuvinte înțepătoare ca urzicile”. O poetică a discursivității simplu-enumerative împiedică parcă insatisfacția să ia proporțiile unei autentice drame a creației. Se pare că o atare eventualitate nici nu îl ispitește pe autor, care e mult mai atent să-și caute și să-și confecționeze
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Lucia Verona (1978, Teatrul din Turda), sau Dragoste la prima vedere (1984, Teatrul „Constantin Tănase” din București). În 1970 i se acordă Premiul „Vasile Alecsandri” pentru piese într-un act. Debutează la „Scânteia tineretului” în 1947, continuând să colaboreze la „Urzica”, „Almanahul literar” scos de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
Cultură (1965-1967), director la Teatrul de Stat (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1971). Stabilit la București, va fi redactor la „Tribuna școlii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la „Tribuna”, în 1965, cu proză scurtă, iar
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 11 noiembrie 1896 și 6 ianuarie 1898. Gazetă a unei grupări antiliberale, S. a fost redactată de G. Urzică, redactor responsabil și proprietar, publicist cu oarecare experiență. El și-a asigurat, pentru paginile de literatură, colaborarea scriitorilor I. Alexandrescu-Dafin, Gheorghe din Moldova, A. Steuerman- Rodion, Radu D. Rosetti, Al. Radeș, T. Duțescu-Duțu. Sporadic au publicat Al. Antemireanu, Virgiliu N.
SOARELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289741_a_291070]
-
de Medicină din Iași (1956-1962). Până în 1967 practică medicina la Stănceni, de unde se va transfera la Botoșani. Face studii de specializare la București (1967-1970). În septembrie 1977 emigrează în Israel. Colaborează, începând din tinerețe, cu schițe, foiletoane, versuri umoristice la „Urzica”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra Iașului”, „Zori noi”, „Clopotul” și „Contemporanul”, iar în Israel la revistele „Facla”, „Orient Expres”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Revista mea” (în care ține rubricile „Sfaturi medicale” și „Umor”). Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. În schițele
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
Zahacinschi, „Meduza”, IIȘ, 1938, 9; Munteano, Panorama, 224-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 833-834, Ist. lit. (1982), 918; Ovidia Babu Buznea, Un scriitor uitat - Sărmanul Klopstock, AUB, filologie, t. XVI, 1967; Isaiia Răcăciuni, Amintiri, București, 1967, 126-128; Neagu Rădulescu, Sărmanul Klopștock, „Urzica”, 1971, 4; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 303-304; Vlad, Povestirea, 102-103; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, vol. IV, MS, 1974, 3; Dicț. scriit. rom., IV, 178-179. C. T.
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Între 1967 și 1972 este student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Redactor la publicația „Cărți noi”, în 1975 este angajat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Națională și până în 1989 funcționează ca redactor la „Urzica”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct și din 1993 redactor-șef la „Luceafărul”. Debutează la optsprezece ani, în „Ramuri”, iar debutul editorial se produce în 1974, cu volumul de proze Mezareea. Mai scrie la „România literară”, „Steaua”, „Orizont”, „Viața românească
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
instituții din București, pe Ioan Slavici și revista „Tribuna” din Sibiu, alte periodice românești din Blaj sau de aiurea. Criptonime și pseudonime își asumă secțiunea „Scrieri polemice” (Crix, Crax, A. de la Heșdate), adică minirubricile „Argumente cu bâta”, „La fântână”, „Verzi-uscate”, „Urzici”, „Prostii d-ale noastre”. V. T., R. P.
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
-șef adjunct, 1989), Ion Tipsie (director, 1991-1999), Rodica Tott (redactor-șef, 1991-1996). În acord cu programul implicit în titlu, care o și situează în descendența unei pleiade de publicații satirico-umoristice ce debutează în secolul al XIX-lea, revista îi va „urzica” pe cei „leneși, mincinoși, îngâmfați, birocrați, lăudăroși, parveniți, panicarzi, timorați, zvoniști, pleșcari, servili și alții de aceeași teapă”, precum și diferite aspecte din viața socială și culturală atât în perioada comunistă, cât și după 1989, când specificul și, în parte, structura
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
umorul sovietic), și umorul fin, savuros, al unor reprezentanți de marcă ai genului. Se editează periodic și un supliment în corpul revistei („Satiră și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
și umorul fin, savuros, al unor reprezentanți de marcă ai genului. Se editează periodic și un supliment în corpul revistei („Satiră și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
marcă ai genului. Se editează periodic și un supliment în corpul revistei („Satiră și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
în anul al doilea. Va avea diferite ocupații, în general evitând condiția de salariat; apicultor până în 1989, ulterior a intrat în presă, iar după 1993 s-a ocupat de tranzacții bursiere și de agricultură. A debutat la paisprezece ani în „Urzica” cu epigrame și epitafuri, iar editorial cu placheta În general, triumful pădurilor (1969). Publică numeroase volume de proză scurtă, aforisme, „definiții umoristice”, romane (unele aparținând genurilor policier umoristic ori SF), literatură pentru copii (inclusiv o piesă de teatru, Vitejii cetății
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
100 de ani de la naștere), VST, 1983, 15; Nicolae Mecu, La început a fost literatura. Urmuz, ARG, 1983, 4; Ion Coja, Urmuziana, ARG, 1983, 4; George Munteanu, Un prevestitor de drumuri noi, ARG, 1983, 4; Gheorghe Tomozei, Amintiri despre Urmuz, „Urzica”, 1983, 4; Ion Biberi, Urmuz și Morgenstern, RL, 1983, 32; Szász János, Urmuz și Kafka, RL, 1983, 32; Marin Mincu, Urmuz - Un caz limită, MS, 1983, 3; M.N. Rusu, Date inedite despre Urmuz, AFT, 1983, 9; M.N. Rusu, Urmuz și
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
nocturne. Fiind o vitamina liposolubilă organismul face depozite astfel că poate apare și hipervitaminoza. Principala sursă de vitamina A este reprezentată de ficat, lapte gras, gălbenuș de ou și pește. Carotenii se găsesc în produsele de origine vegetală: morcovi, spanac, urzici, salată, pătrunjel. Vitamina D cuprinde un grup de compuși cu structură sterolică ce intervin în metabolismul fosfocalcic. La nivel intestinal vitamina stimulează sinteza unei proteine specifice care leagă calciul și-l transportă în celulele epiteliale. La nivelul osului vitamina stimulează
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de pământ ars. În asemenea condiții, copiii mor ca muștele, iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
devenind lăcătuș. Lucrează la Avrig și la Combinatul Siderurgic din Hunedoara, unde în 1948 are loc și debutul său în presă, la ziarul „Uzina noastră”. Absolvind Școala de Literatură „M. Eminescu” din București în 1951, este angajat redactor la revista „Urzica”. Din 1955 va fi scenarist la Radiodifuziunea Română și la Studioul Cinematografic București. Între 1957 și 1973 face parte din redacția cotidianului „Scânteia”, de unde va fi pensionat medical. E prezent și în „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Scânteia tineretului”, „Tribuna
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
după „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, O noapte pe malul Dunării, cu o temă de actualitate - robia țăranilor. O satiră în proză îi aparține lui Grigore Alexandrescu. Gazeta găzduiește pamfletul anonim Cuvânt a unui țăran cătră boieri. La rubrica „Urzici” sunt caracterizate moravuri și persoane ostile revoluției. De câteva ori apar și știri teatrale. Se traduce, în foileton, Carlota Corday de Lamartine. S.C.
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
în 1948, și Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, luându-și licența în 1961. Este profesor de latină și română în învățământul gimnazial și liceal din capitală, încheindu-și cariera didactică în 1995, la Colegiul „Mihai Viteazul”. Debutează la revista „Urzica”, în 1970, cu epigrame. Aici își însoțește, pentru prima dată, numele de familie, cu apendicele Cadem, rezultat din combinația abrevierii prenumelor părinților săi. Se dedică cercetărilor arhivistice și descoperă, de-a lungul anilor, la Arhivele Naționale din București și la
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
conectat la Internel - The Book of Alfonzel connected to Internel, ed. bilingvă, tr. Zoia Onița, Deva, 1999; Carte de rugăciunițe, Deva, 2000; Cartea cu politice, Bistrița, 2001. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, În discurs, RL, 1977, 12; Alex. Ștefănescu, Comicul gravității, „Urzica”, 1989, 766; Cornel Moraru, Vocație satirică, VTRA, 1989, 4; Oliv Mircea, Patimile după Alfonz, TR, 1989, 22; Ioan Holban, Exerciții de intuiție, CRC, 1989, 29; Ion Mureșan, Romanul ca mozaic, TR, 1989, 37; Alexandru Țion, Registre ale comicului, AST, 1989
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
odinioară. O culegere târzie, Zvonul anilor (1943), reface traseul sonetistului care își scrie versul „în surdină”, cu o fascinație aparte pentru „glasul apelor”. P. exersează și arta epigramei, vizând de cele mai multe ori personalități sau evenimente ale timpului, ca în placheta Urzici (1910 ) sau în alte stihuri din celelalte volume. SCRIERI: Originale și traduceri (în colaborare cu C. M. Mulțescu), București, 1903; Răzlețe (în colaborare cu A. Sterescu), București, 1907; Zvârcoliri (în colaborare cu Nicolae Petrașcu), București, 1907; În surdină, București, 1908; Urzici
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
Octavian Soviany, Marius Tupan, Cluj-Napoca, 2002; Groapa cu (a)muze, pref. Victor Cubleșan, postfață Claudiu Groza, Baia Mare, 2002; Aventurile lui Cosmin în drum spre Țara de Aur, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Lucian Perța. Fișă pentru mai târziu, „Urzica”, 1986, 9; Augustin Cozmuța, Lucian Perța. Profil literar, „Graiul Maramureșului”, 1995, 1772; Marius Tupan, Unde perțiene, LCF, 1997, 18; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 412-417. R.D.
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
de Pâine 110, str. Grigore Manolescu 22. 7970. Tetu Dionisie și Ecaterina, 14 apartamente, București, str. Orientului 11, 111, str. Vasile Lascăr 111. 7971. Țepelea G. Maria, 8 apartamente, București, str. Alecu Russo 11 București-Colentina, sos. Fundeni 25. U. 7972. Urzica Meihail, 9 apartamente, București, B-dul Gh. Dimitrov 29 7973. Untu Victor 4 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 163, B-dul Pache. 145 Pietroșița, sos. Târgoviște 6 7974. Uica Valeria și C. Ilincuta, 7 apartamente, București, Calea Șerban Vodă 182 7975. Urdareanu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ion Tipsie (secretar general de redacție), Lucia Illes, Marius Tupan, Valentin Munteanu, Elena Drăgușin Popescu, Mihai Crișan, D.R. Popescu, Ioan Lăcustă. M. r. se vrea continuator al publicației omonime a lui I.L. Caragiale, dar este mai curând un urmaș al „Urzicii”. Revista se dorește „scăpărătoare de zâmbete în vremuri grele” și își propune să ducă mai departe „hazul nostru născut din necaz, hazul cel de toate zilele, din care ne tragem tăria, tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte”. Rubrici: „Jurnal
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
ca analgezic și sedativ. Are flori care pot fi albe, galbene sau albastre. Țepii indică utilitatea ei la tratarea durerilor acute. Perișorii de pe anumite plante sugerează că acestea sunt utile pentru problemele interne, unde există dureri acute sau intermitente. Hameiul, urzicile și lumânărica sunt plantele care ne vin imediat în minte. 5. Orice plantă agățătoare este considerată bună pentru mucusul uscat din organism. Oricare plantă care are tendința de a se „lipi” este bună de utilizat pentru a elimina din organism
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]